452 matches
-
a limbii, din acest punct de vedere remarcîndu-se îndeosebi un grup de cercetători belgieni (Grupul μ). Cert este că, luînd în considerare discursul ca un tot, pe de o parte, și recunoscînd existența unor părți de discurs într-o organizare sintagmatică, pe de altă parte, retorica se relevă ca deosebit de apropiată demersurilor contemporane de segmentare și de definire a unităților discursive (de obicei mai extinse decît fraza). V. argumentare, dialectică, discurs, figură, gen de discurs. ARISTOTEL, R.; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cercetările semantice de toate tipurile au dezvăluit treptat că enunțul și mediul discursiv, în general, trebuie luate întotdeauna în considerare pentru determinarea semnificației cuvintelor. Din acest motiv, s-a produs o reorientare a investigației care să urmărească mai atent planul sintagmatic care corespunde structurilor narative. S-a tins astfel spre o semantică discursivă ce stipulează un parcurs al discursului pornind de la abstract spre concret și spre figurativ, pentru a face relevant procesul generării lui în ansamblu. Suma opțiunilor succesive și selecțiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cele literare, culturale (teatru, cinema, dans etc.), de mentalități, didactice, pînă la corpusurile mediatice. Stereotipul este un fenomen care afectează structurile pe trei niveluri: 1) structuri tematice, referențiale sau paradigmatice (ideile și reprezentările personajelor, locurilor, acțiunilor și obiectelor); 2) structuri sintagmatice (înlănțuirea părților de discurs sau de acțiuni narative); 3) structuri verbale (ansambluri de cuvinte sau de figuri de stil). Stereotipul este o construcție de lectură, depinzînd de interpretarea receptorului și de cunoștințele sale enciclopedice, de experiențele lui culturale. M. Bahtin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru care a fost inițiat și realizat. Altfel se prezintă lucrurile în cazul discursului asistat, ce pornește de la unul originar, preluîndu-i obiectul, dar nu întotdeauna și perspectiva asupra obiectului sau modelul de alcătuire. De asemenea, mijloacele de expresie (cuvinte, construcții sintagmatice libere sau fixe) pot fi preluate sau nu de discursul asistat din cel originar, fiind posibile astfel mai multe grade de apropiere în relația cu acesta. Această specie discursivă are trăsătura de a fi inițiată de un discurs anterior, menținînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realității socioculturale, ci și un discurs fabricat în vederea creării impresiei de adevăr, ținînd, astfel, de clasa discursurilor convingătoare. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, verosimilul privește organizarea sintagmatică a discursului, care decurge din secvențele stereotipe și așteptate de destinatar, cu privire la acțiunile, scopurile și mijloacele prezente în conținutul discursului. V. argument, argumentare, doxă, retorică, stereotip, topos. ARISTOTEL P.; GREIMAS - COURTES 1993; AQUIEN - MOLINIE 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM VOCABULAR
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Sadock, Jerry, On testing for conversational implicature, Academic Press, New York, 1978. Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sarfati, Georges Elia, Éléments d'analyse du discours, A. Colin, Paris, 1996. Sârbu, Richard, Colocație și coligație în sintagmatica lexico-semantică, în "Analele Universității din Timișoara", seria Filologie, XXX, 1987, pp. 53-64. Scherer, Jacques, 1950: La dramaturgie classique en France, Librairie Nizet, Paris, 1950. Searle, John Rogers, Expression and Meaning: Studies in the Theory of Speech Acts, Cambridge University Press
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exemplu în Colindă de Crăciun, poate și ar trebui să apară la fel de facil într-un film sau un desen animat, sau un balet, ca în versiunea originală, scrisă. Ar fi bine să folosim aici termenii lingvistici "paradigmatic” și "sintagmatic”. O paradigmă lingvistică este un ansamblu sau o clasă de cuvinte (sau alte elemente) care sînt în mod special legate de un anume fel între ele, în sensul că se pretind a fi alternative și în contrast; pot ocupa locul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lanț trimite la o paradigmă distinctă, iar la fiecare punct ceea ce s-a ales pentru a completa conexiunea contrastează tacit cu toți ceilalți membri din ansamblul sau paradigma care ar fi putut fi folosită dar care nu a fost. Axa sintagmatică a limbajului este una orizontală și privește orice opțiune sintactică sau de uz, în ceea ce privește conectarea cuvintelor și expresiilor; are în vedere doar mersul înainte al itemilor și nu acordă nici o atenție identității contrastante a acelor itemi. În linii generale, toate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și nu acordă nici o atenție identității contrastante a acelor itemi. În linii generale, toate evenimentele și personajele unei istorii sînt prezentate sinoptic, cu minimum de atenție pentru, de exemplu, complexitățile secvenței, ca și cum ar constitui materii prime sau ingrediente paradigmatice; dimensiunea sintagmatică - distribuția liniară a evenimentelor și a prezentării personajelor, dezvăluirea, elaborarea ș.a.m.d. - este diminuată cu severitate. Am folosit anterior termenul de "versiune” referitor la cinematica sau dansurile pe tema poveștii din O colindă de Crăciun. Acest termen este la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
dar care este necesar înțelesului povestirii. (Barthes, 1977: 92) Indiciile sînt incluse în stările psihice ale personajelor, în prezentările „atmosferei” ș.a.m.d. În timp ce funcțiile propriu-zise sînt repartizate, secvențiale și „completate” de-a lungul povestirii, cu un fel de ratificare sintagmatică, indiciile se integrează, sînt orientate ierarhic și create pentru a se raporta la un nivel mai înalt, integrat, la o ratificare paradigmatică. Mai departe, Barthes sugerează că narațiunile apăsat funcționale, cum ar fi poveștile populare, pot fi puse în opoziție
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
astfel în fața referențialului spațiu/timp, adică structurile spiritului uman în accepția cea mai strictă a termenului structură. De asemenea, clivajele corespund unor cupluri de opoziție în sensul pe care îl dădea Claude Lévi Strauss sau identificării celor două dimensiuni, axelor sintagmatică și paradigmatică definite de către Saussure. Relectura structuralistă a modelului de clivaje apare astfel nu doar legitimă în raport cu concepția lui Stein Rokkan, dar și mult mai clarificatoare față de căile cotite ale demersului parsonian. Întreprinderea noastră clasificatoare se înscrie astfel în descendența
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ipoteza că aceste nume s-au păstrat decupate din numele sărbătorilor religioase în care se prăznuiesc sfinții Sîngeorz (< Sanstus Georgius), Sînnicoară (< Sanstus Nicoláus), Sîmedru (< Sanctus Demetrius), Sînziene (< Sanstus dies Iohannis), Sîmpetru (< Sanctus Petrus) etc., dar, pe de o parte, structura sintagmatică este discutabilă, deoarece în limba română ordinea obișnuită este substantiv + adjectiv, iar pe de alta apar aici și Îndon, Îndrea, neprecedate de sîn (< sanctus). Cum situația este similară în occident, modelul Sanctus Andréas nu trebuie exclus. Numele religioase, introduse prin
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
coleg de 10 ani fiul meu și fratele tău. Pentru a explica acordul cu ultimul conjunct în ordinea VSO au fost propuse mai multe analize (fiecare asumând o anumită structură a sintagmei coordonate): (a) analiza propozițională/prin elipsă; (b) analiza sintagmatică; (c) analiza scindării; (d) analiza prin "enumerare" (engl. listing). (a) Analiza propozițională Propozițiile cu sintagme coordonate sunt analizate uneori ca derivând din structuri bipropoziționale, cu "rearanjarea" verbului predicat astfel încât acesta să se acorde cu sintagma coordonată în ansamblu (indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
În plus, ar trebui să admitem structuri sintactice diferite pentru sintagmele coordonate cu predicatele colective și cele cu predicate distributive (acestea din urmă fiind structuri în care predicația se aplică fiecăruia dintre conjuncți, nu sintagmei coordonate în ansamblu). (b) Analiza sintagmatică Analiza sintagmatică a fost propusă de Munn (1999), ca răspuns la analiza propozițională. Conform acesteia, și N2 este un adjunct adăugat lui N1. Centrul sintagmei coordonate, conjuncția și, care este un operator "boolean"98, funcționează ca un predicat care, după
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ar trebui să admitem structuri sintactice diferite pentru sintagmele coordonate cu predicatele colective și cele cu predicate distributive (acestea din urmă fiind structuri în care predicația se aplică fiecăruia dintre conjuncți, nu sintagmei coordonate în ansamblu). (b) Analiza sintagmatică Analiza sintagmatică a fost propusă de Munn (1999), ca răspuns la analiza propozițională. Conform acesteia, și N2 este un adjunct adăugat lui N1. Centrul sintagmei coordonate, conjuncția și, care este un operator "boolean"98, funcționează ca un predicat care, după adăugarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu primul conjunct este acordul normal între adjectiv și substantivul regent, iar înaintea celui de al doilea conjunct trebuie să presupunem o elipsă, apărută prin economie lingvistică (repetarea adjectivului nu este absolut necesară, de vreme ce el poate fi subînțeles). (b) Analiza sintagmatică: al doilea conjunct este un adjunct care se adaugă primului conjunct abia după ce acordul dintre adjectiv și primul conjunct a fost deja realizat. Relația de coordonare se realizează la nivelul Formei logice, după realizarea acordului. În exemplele cu neconcordanțe de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
91-95. Gruiță, Gligor, 1970a, "Eliminarea greșelilor de acord", în Limbă și literatură, 28, 1, p. 164-169. Gruiță, Gligor, 1970b, "Limite și tendințe în realizarea acordului părților multiple de propoziție", în Cercetări de lingvistică, XV, 1, p. 105-113. Gruiță, Gligor, 1972, "Sintagmatica numelor proprii românești (o cercetare din punctul de vedere al acordului)", în Cercetări de lingvistică, 17, 1, p. 33-39. Gruiță, Gligor, 1973, "A propos de la notion d'accord", în Cercetări de lingvistică, 18, 2, p. 279-295. Gruiță, Gligor, 1981, Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu", în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, București, Editura Universității din București, p. 183-187. Rebuschi, Georges, 2005, "Generalizing the antisymmetric analysis of coordination to nominal modification", în Lingua, 115, p. 445-459. Repina, Tamara, 1971, " Caracterul sintagmatic al declinării românești", în Studii și cercetări lingvistice, XXII, nr. 5, p. 459-470. Riemsdijk, H. C. van, 2006, Silent (Semi-)Lexical Heads, paper presented at the University of Bucharest Lecture Series, June 8th. Ritter, Elisabeth, 1993, "Where's Gender?", în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
gimnastica buco-linguală în cazurile cu apraxie bucolinguală sau faciobucolinguală asociată; o Tehnici fonetice și fonologice de tip logopedic îmai puțin utilizate în formele de afazie receptivă și mai mult în formele expresive cu parafazii); o Tehnici de refacerea a funcției sintagmatice și paradigmatice; o Tehnici pentru refacerea fluenței; - Tehnici de refacere a gramaticii morfologice și sintactice;Tehnici de reabilitare a lexiei receptive și expresive; - Tehnici de reabilitare a grafie;Tehnici de dezvoltare pragmatică a limbajului;Tehnici de dezvoltare semantică a limbajului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a întrebării. Se poate asocia exprimarea cu atenționarea gestuală și indicarea pe anumite imagini a semnificației exprimate propozițional. În afaziile receptive cu lexia păstrată se asociază expresia verbală orală cu un mesaj scris. În afaziile expresive se urmărește restabilirea funcției sintagmatice, încât se pleacă de la stimuli verbali simpli spre cei complecși, de la cuvânt la sintagme, apoi spre propoziții și fraze cu structură lexicală îmbogățită. (48, 344) Facilitarea urmărește creșterea accesului la engramele încă păstrate, pe principiul general al tehnicilor de facilitare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
imaginii obiectului are un efect facilitator mai bun în reabilitarea anomiei decât sugestiile fonologice îdupă Patterson 1985). Materialele sunt prezentate receptiv și apoi expresiv. Metoda se bazează pe prezentarea orală a stimulilor verbali și urmărește îndeosebi refacerea semanticii și funcției sintagmatice a limbajului. (48, 344) Metoda de programare - operare Programarea - operarea este o metodă de organizare a activității de recuperare printr-un proces educativ de reînvățare a limbajului, care are la bază o evaluare permanentă a nivelului de achiziție și de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
efectuarea exercițiilor de lexie trebuie combinate cu verificarea înțelegerii mesajului citit prin desemnarea obiectelor, desenarea lor sau răspunsul la întrebările citite. Recuperarea vorbirii expresive și uneori și a celei receptive se pot combina cu recuperarea lexiei și grafiei. Refacerea funcției sintagmatice în lexie și vorbire trebuie să se întrepătrundă prin exerciții de asociere lexicală, cum ar fi asociarea cuvintelor din două coloane îsubiect-predicat, substantiv-adjectiv) sau exerciții de completare verbală a unor sintagme scrise parțial. Spațierea enunțului prin pauze este esențială în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de elemente grupate în paradigme, din care trebuie ales un element; codul vestimentar cuprinde un set de elemente/articole (sacouri, fuste, pantaloni, pălării etc.) și caracteristici ale acestora (material, formă, culoare, măsură, lungime, amplitudine etc.); b) unitățile alese sunt combinate sintagmatic într-un mesaj sau text; spre deosebire de codul lingvistic, articolele de îmbrăcăminte și combinarea acestora compun ținuta vestimentară a unui individ, dar nu pot avea caracter descriptiv, enunțiativ, ci doar de semnificare; c) aceste unități poartă un înțeles care derivă din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1979 [107] MATEESCU, ADRIAN, Aspecte ale aplicării normelor ortografice la studenții străini, PredLRSS, 2, 35-40. [108] MATEESCU, ADRIAN; MIHĂILĂ, MARIA; NIȚOIU, PAUL, Vocabularul manualului pentru anul pregătitor de medicină, PredLRSS, 3, p. 93-98. [109] MĂRGINEANU, VALERIA, Observații privitoare la relațiile sintagmatice ale unor categorii de verbe, PredLRSS, 2, 199-207. [110] MENLIBAI, PEIAMI, IACOVIDE, MARIA, Jocuri didactice pentru cultivarea exprimării clare, logice a elevilor în școala ajutătoare, îns Did. - Constanța, 1979, 90-96. [111] MERIȘCĂ COSTIN, Lecțiile de sinteză, în “învățământul liceal și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
se va organiza un adevărat dialog. Începând cu gânguritul și continuând cu lalalizarea, cu legarea cuvintelor de obiectele pe care le desemnează, cu apariția funcției semiotice, cu trecerea de la cuvinte fraze la limbajul telegrafic, va ajunge treptat la diferențierea elementelor sintagmatice concomitent cu perceperea relațiilor din realitate, astfel că în jurul vârstei de 3 ani vorbirea copilului va fi tot mai mult un mijloc de comunicare, copilul reușind să vorbească relativ fluent, în propoziții inteligibile având un limbaj situativ bogat. La 2-3
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]