678 matches
-
schimonosite de un psihic prăbușit din echilibrul sinelui, ci pasul lângă acest pământ, pasul în prăpastia neantizatoare. Un astfel de gest somatic, ce cuprinde decizia distructivă asupra trupului vine numai în urma unui proces interior de topire a imaginii lumii. Inițial, sinucigașul căzut întru angoasare nu mai este atent la ideea reprezentației lumii, nu îl mai interesează posibilitatea de lumire, de raportare la dinamica lumescului și nu o mai valorizează, nu îi mai acordă niciun minim credit de ființă. Pentru el lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mai acordă niciun minim credit de ființă. Pentru el lumea este deja ca și cum nu ar fi. Apoi, el nu se mai regăsește cu privirea sufletească în oglinda conștiinței proprii din motivul spargerii accesteia. Niciun suicid nu este privit în oglindă, sinucigașul punându-și capăt vieții ca și cum deja viața sa a ajuns la final, epuizându-și toate resursele, ca și cum deja individualitatea lui nu mai este, actul sinuciderii doar confirmând o asemenea realitate implacabilă. Astfel, după ce este profund neatent în ce privește ideea complexă a
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ajuns la final, epuizându-și toate resursele, ca și cum deja individualitatea lui nu mai este, actul sinuciderii doar confirmând o asemenea realitate implacabilă. Astfel, după ce este profund neatent în ce privește ideea complexă a lumii și a trăirii întru lume, respingând axiomatica acesteia, sinucigașul își manifestă aceeași radicală neatenție în raport cu ființa sa individuală și o devalorizează. Aici, moartea ca act absolut înghite, asimilează decompozabil orice atenție și importanță acordată vieții și identității personale. Dar, în nihilismul său funebru, sinucigașul nu acordă actului morții o
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
întru lume, respingând axiomatica acesteia, sinucigașul își manifestă aceeași radicală neatenție în raport cu ființa sa individuală și o devalorizează. Aici, moartea ca act absolut înghite, asimilează decompozabil orice atenție și importanță acordată vieții și identității personale. Dar, în nihilismul său funebru, sinucigașul nu acordă actului morții o preocupare și o valoare de ordin special, așa cum o fac cei care se tem de ea, ancorându-se în exuberanțele efemere ale vieții. El nu este preocupat de moarte, acordându-i o atenție sporită, fixându
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
morbiditate comună. Pentru el nici moartea nu este importantă și tocmai în acest sentiment fatal constă aducerea în preajmă a morții, apelul spre ea fiind nu o solicitare stringentă, ci o mărturisire de consubstanțialitate între conștiința sa și moarte. Astfel, sinucigașul cheamă moartea atunci când deja a devenit un exponent al morții, când este dezinteresat de ea ca și de viață, când este mort pentru moarte și viață. El nu este disperat, ci resemnat. Confesiunea-chemare a lui spre moarte ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ar putea fi redată nu prin expresia te implor, sosește acum la mine! ci prin afirmația este normal să vii acum, neîntârziat la mine. Normalitatea deprimantă recunoscută și evocată aici este o stare de fapt la care a ajuns viața sinucigașului, o stare rezultantă, o condiție existențială dezvoltată sub imperativul lui așa trebuia să fie, un produs ontic de încheiere ce reprezintă finalul de frază a vieții, epuizarea discursului de ființare materializat brutal prin punerea punctului necruțător, prin efectuarea anatomică a
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fie, un produs ontic de încheiere ce reprezintă finalul de frază a vieții, epuizarea discursului de ființare materializat brutal prin punerea punctului necruțător, prin efectuarea anatomică a suicidului. Se poate spune, că aici se relevă un proces dialectic în care sinucigașul, fost revoltat și angoasat, ajunge să fie un termen intermediar prin care moartea se cheamă pe sine și își confirmă statutul de prag crepuscular pus vieții. Într-un astfel de context, sinuciderea survine de la sine, firesc, natural, precum fumul urmează
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mare parte a spațiului aerian se afla în afara controlului său. Mai mult decât atât, Hussein fusese avertizat că va fi distrus dacă va mai încerca vreodată să invadeze o altă țară. De regulă, oamenii care își înalță statui nu sunt sinucigași. După mai bine de un deceniu de izolare, Irakul nu mai putea să atace pe nimeni. În 2001, secretarul de stat Colin Powell a rezumat situația cât se poate de corect. Referitor la sancțiuni, el a afirmat: "Sincer să fiu
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
pământul, petrolul, prezentul și viitorul împotriva coaliției imperialiste, la fel cum s-a împotrivit colonialismului britanic". Semnatarii au afirmat că "jihadul împotriva ocupanților este obligația fiecărei persoane apte"215. N-ar trebui să ne surprindă faptul că mulți dintre teroriștii sinucigași străini din Irak provin din Arabia Saudită 216. În februarie 2005, am participat la Forumul Economic din Jeddah. Evenimentul a avut loc în uriașa sală de bal a unui hotel; publicul era format dintr-o mulțime de bărbați îmbrăcați în haine
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
liderii arabi pe această temă. Nici unul dintre ei nu a justificat violența împotriva civililor, dar mulți credeau că atacurile teroriste anti-israeliene comise de palestinieni sunt acțiuni legitime ale luptei pentru recuperarea pământurilor pierdute. Saudiții, de exemplu, au trimis bani familiilor sinucigașilor palestinieni, emițând și comunicate de presă în legătură cu aceasta 268. Atunci când am protestat, au susținut că fondurile erau acordate "din motive umanitare". Acest punct de vedere a fost susținut recent de Sayd Mohammed al-Musawi, liderul tradiționalistei Ligi Islamice Mondiale a Șiiților
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
iluzii, dar cu iluziile intacte. De aceea, în ecuația unei existențe dedicate exclusiv scrisului, sinuciderea va trece drept expresie a slăbiciunii de înger și a resentimentului, regretabilă dezertare de la datorie, renunțare în care numai ratații își găsesc consolarea. În categoria sinucigașilor din amor nu intră, în consecință, decât indivizii debili, deposedați de instinctul viril al creației. Pe de altă parte, se știe că bărbații îngroașă în cea mai mare măsură rândul sinucigașilor, femeile dovedind în schimb un mai pronunțat instinct de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în care numai ratații își găsesc consolarea. În categoria sinucigașilor din amor nu intră, în consecință, decât indivizii debili, deposedați de instinctul viril al creației. Pe de altă parte, se știe că bărbații îngroașă în cea mai mare măsură rândul sinucigașilor, femeile dovedind în schimb un mai pronunțat instinct de autoconservare (după cum observă Durkheim într-un studiu de referință 117). Prin urmare, inacceptabilă (și estetic, și psihologic) nu e doar moartea savantului înșelat de femeie (s-au văzut cazuri), ci mai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
casă au rămas doar ceilalți doi copii (fiica mai mare, Maria, și micuța Lolota, fructul păcatului), martorii inocenți ai odiosului adulter, nu însă și Luca, singurul asemănător tatălui prin "aceeași tristeță, aceeași fire acoperită" caracterizare ce-l scoate, iată, pe sinucigaș din categoria victimelor neprihănite și a încornoraților săraci cu duhul. Așadar, deși bănuiește că soția sa îl înșală, Iorgu refuză să reacționeze ca orice bărbat gelos, rănit în amorul propriu, preferând să se răzbune într-un mod mai subtil, așa cum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dând câștig de cauză sufletului, cu toată poezia sa "inefabilă", în spiritul și logica melodramei (în De peste prag dramaturgul optase, să nu uităm, pentru soluția contrară). Așadar, intelectualul îndrăgostit de Igeea e mult mai apropiat de profilul alter-ego-ului lovinescian decât sinucigașul dezamăgit în amor, chiar dacă, acum, tocmai el se vede nevoit să joace detestabilul rol al "amantului". E drept, și datele problemei s-au schimbat radical: soțul nu mai apare ca o victimă inocentă și nu stârnește pic de compătimire, de vreme ce
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu încape nicio îndoială în această privință. E uimitor așadar că s-a insistat, în ceea ce-l privește pe Lucrețiu, mai ales asupra pretinsului său pesimism, asupra zugrăvirii în culori întunecate a realității, asupra disperării sale, asupra temperamentului său de sinucigaș (!), în timp ce poemul celebrează unele logici ale fericirii cum ar fi dreptul, muzica, tehnica, libertinajul - asupra cărora voi reveni. 12 Avantaje ale naufragiilor. Ataraxia greacă trece greu în latină - dolor absit, zice textul (II, 18), dar ideea rămâne: e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
citează pe Jack Douglas (The Social Meanings of Suicide, Princeton University Press, 1967), care spunea că "acțiunile suicidare pot servi ca mijloace de dobîndire a compătimirii celorlalți, de stîrnire a sentimentelor de simpatie, milă și compasiune, sentimente pe care însuși sinucigașul le împărtășește cu ceilalți, autocompătimindu-se; acțiunile suicidare pot avea și semnificația culpabilizării (blamării) altora pentru autosuprimarea vieții, servind, astfel, ca mijloc de răzbunare"112. Ponderea crescută a sinuciderilor în închisori este pusă de specialiști în corelație cu noua semnificație pe
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
astfel singura armă de care subiectul dispune în încercarea sa de a lua în stăpînire relațiile sale, de a scăpa de poziția pasivă pe care o resimte ca prea angoasantă"113. Considerate ca forme ale șantajului emoțional, semnalele pe care sinucigașul le dă pentru a-și face cunoscută intenția sînt tratate cu interes redus. Tentativele de sinucidere sînt mult mai numeroase și apar, de regulă, pe fondul alcoolismului, farmacodependenței sau tulburărilor de personalitate, care induc stări depresive, iar modalitățile de intervenție
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
agent al schimbării și garant al stabilității statut paradoxal de care se leagă însăși condiția sa tragică", după Thomas Carlyle 116. Condiția sa este tragică din pricina însingurării, alienării. Unii dintre ei se sinucid. Din acest punct de vedere, mai toți sinucigașii din penitenciar transmit prin gestul lor un mesaj disperat despre neputința suportării unui regim alienant. Eroii nu sînt recunoscuți de autorități, iar cînd acest lucru este inevitabil, recunoașterea lor e doar temporară. Ei sînt apoi supuși unui proces de umilire
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-și mai pună problema utilității lor sau a consecințelor utilizării lor. Știe, de pildă, că trebuie să împiedice orice sinucidere și, ca urmare, instituie un sistem de turnătorie între deținuți, dar nu intervine decît atunci cînd funcțiile vitale ale organismului sinucigașului sînt în stare de degradare accentuată. Se înconjoară de hîrtii și documente care să-i legalizeze toate acțiunile, fiind mai degrabă interesat de respectarea legii în litera decît în spiritul ei. "Pentru a menține curățenia capului pacienților și pentru ca aceștia
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de atunci și pînă în zilele noastre. Astfel, riscul de sinucidere este mai mare în primele săptămîni ale încarcerării, mai mare la deținuții aflați în arest preventiv, la arestații pentru crime, delicte sexuale și la cei condamnați la pedepse îndelungate. Sinucigașii au frecvent antecedente psihiatrice, iar riscul sinuciderii crește la acei deținuți care au mai încercat să-și ia viața în trecut. Riscul de sinucidere este mult mai ridicat la deținuți decît la populația generală, e semnificativ mai ridicat la celibatari
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai ridicat la deținuți decît la populația generală, e semnificativ mai ridicat la celibatari și divorțați, precum și la cei care și-au pierdut recent un părinte, un copil sau pe cineva foarte apropiat. Alcoolismul și toxicomania sînt factori favorizanți. Numărul sinucigașilor e mai mare în închisorile cu regim sever (de maximă siguranță) decît în cele cu regim semideschis. Ei își iau viața seara, de regulă, prin spînzurare sau prin tăierea venelor. Manifestă înainte semne vizibile de depresie, afișînd un comportament care
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Sinuciderile se produc uneori în serie, specialiștii vorbind chiar de epidemii suicidare. Philippe Chemithe și Pierre Tournier au publicat acum 25 ani rezultatele unuia din cele mai ample studii privind sinuciderile în închisori 175. Ei demonstrau că două treimi din sinucigași își iau viața în perioada de detenție preventivă: "Arestații preventiv sînt supuși unui șoc psihologic în primele momente ale încarcerării, anxietatea crescînd în apropierea deciziei judiciare". Printre condamnați, 82% se sinucid în primele 2 luni de la aflarea verdictului. Rata sinuciderii
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
condamnați, 82% se sinucid în primele 2 luni de la aflarea verdictului. Rata sinuciderii scade o dată cu înaintarea în vîrstă, "persoanele de 16 ani tind să se sinucidă de 6 ori mai des decît cei trecuți de 21 ani". Un sfert din sinucigași sînt cetățeni străini. O treime din sinucigași își iau viața înainte, în timpul sau imediat după ce au fost supuși unui regim de izolare, de carceră. Sinuciderea deținuților constituie rezultatul unei interacțiuni între un individ profund tulburat de o decizie judiciară care
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
luni de la aflarea verdictului. Rata sinuciderii scade o dată cu înaintarea în vîrstă, "persoanele de 16 ani tind să se sinucidă de 6 ori mai des decît cei trecuți de 21 ani". Un sfert din sinucigași sînt cetățeni străini. O treime din sinucigași își iau viața înainte, în timpul sau imediat după ce au fost supuși unui regim de izolare, de carceră. Sinuciderea deținuților constituie rezultatul unei interacțiuni între un individ profund tulburat de o decizie judiciară care-l exclude din societate și un mediu
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vârsta de patruzeci de ani parapsihologul era celebru. Pentru puterea sa de a fi deasupra lumii reale, de a vedea și lua contact cu ființele astralului superior, a fost supranumit transcendentalul. MASACRUL DIN CIMITIR Partea periferică a cimitirului era rezervată sinucigașilor și criminalilor. Cei mai înstăriți aveau cavouri de piatră și marmură, cei săraci aveau parte de pământ și cruci de lemn. În oraș aveau loc în mod frecvent ciocniri violente, între bandele rivale din lumea interlopă, care se soldau cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]