1,035 matches
-
ultimă apariție editorială a Valentinei Becart, Amurg solitar. Consecventă propriei sale concepții despre viață, cu presentimentul implacabilității scurgerii timpului,”eu am fulgerul meu, povestea,/ destrămarea mea”... autoarea transformă introspecțiile - inerente umilei noastre ființe - în neașteptate capete de acuzare. Revolta ei, sinuoasă de altfel, se ridică ca o necesitate a debarasării de tot ceea ce o frământă. Căutările, neliniștea (ca presentiment al furtunii care va să vie,) regretele, ca și necesitatea eliberării de tot acest bagaj aparent inutil, dar atât de necesar, se
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1460886463.html [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
aceste bunuri”. (...) Dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) 1. Etape premergătoare Relațiile dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Română Unită în primul deceniu post-comunist au fost marcate de numeroase evenimente, cunoscând, din păcate, o evoluție sinuoasă greu de catalogat. În articolul 3 din Decretul-Lege nr. 126/1990, la alcătuirea căruia au fost de față reprezentanți ai greco-catolicilor și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, se stipulează clar că problemele patrimoniale, respectiv locașurile de cult, vor fi rezolvate
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
u întâmplat polonezilor și cehilor? În cele din urmă, câte semnale pozitive de acest tip privind statutul de membru al Uniunii Europene au fost transmise către ucraineni de la guvernul german, de exemplu? Dle președinte, drumul spre democrație este adesea unul lent și sinuos. Unele țări se mișcă mai repede decât altele și vedem acest lucru la țările din fosta Uniune Sovietică care sunt acum colegii noștri valabili de aici din Parlamentul European. Alte țări se mișcă mai lent- poate Ucraina este un exemplu
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
spectator, a unui grup de spectatori sau a tuturor participanților; ... h) stare vădită de beție - consecință a consumului de băuturi alcoolice, substanțe sau produse stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, asupra comportamentului unei persoane, manifestată prin vorbire incoerentă, mers sinuos și dificultăți de orientare temporal-spațială; ... ----------- Litera h) a art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 10 din 6 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 21 din 11 ianuarie 2012. i) control corporal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277341_a_278670]
-
brațul secundar al râului Siret și continuă prin bornele silvice 42, 43, 44 și 45, până la borna silvică 50 (UP IX Biliești). Limita vestică pornește din borna silvică 50, marchează contactul cu terenurile arabile situate la vest, continuă pe marginea sinuoasă a pădurii cu bornele silvice 122, 121, 51, 57, 60, 63, 64, 65, 66, 79, 80, 84, 85, 86, 88, 89 și se încheie la borna 92 (UP IX Biliești). Descrierea suprafeței Rezervația naturală Pădurea Merișor-Cotul Zătuanului cuprinde parcelele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
Dealului Buțești, aflat la extremitatea sudică a Câmpiei Faldului. Părăsește regularizarea și traversează pe direcția sud-vest coada Bălții Rădeanu, în apropiere de vărsarea în baltă a pârâului Frasinului, vale ce delimitează Dealul Brăilei de Podișul Vrăbiesei. Limita de nord - destul de sinuoasă - a Parcului se constituie în felul acesta ca hotar, în mare parte (exceptând înconjurul pe la sud al pintenului Dealului Buțești), între județele Galați și Vaslui, totodată, și ca limită de nord a zonei inundabile a Prutului Inferior aferentă județului Galați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
încastrează digul de apărare în DN 26 (km 47+ 900), începe Zona de îndiguire a răului Prut; digul are lungimea de 58,4 km și apără împotriva inundațiilor incintele agricole: Brănești, Brateșul de Sus și Brateșul de Jos. Digul urmărește sinuos dar fidel cursul de apă al Prutului, din dreptul bornei topo 1297 până la Cotu Mare/Lac Brănești (un polder al râului Prut din dreptul bornei topo1282); traseul descris este marcat și de bornele silvice 163-162 și 160, iar între dig
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
meandrat și include între dig și mal u.a.-urile P 54, 53, 52, 51, 50, 49, 48, 47, 46, 45, 44, 43, 42, 41, 40, 39, 38, 37.Plecând din dreptul borna silvică 73, aval, digul este mai puțin sinuos în raport cu râul Prut (care prezintă multe coturi între borna topo: 1317 și 1334), fiind marcat de bornele silvice 68, 66, 64, 62, 60, 58, 54, 52, 50, 48, 46, 44, 43, 40, 38, 36, 34, 32, 30, 28,26,24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
a. 58 (rezervație) de u.a. 93 și mai departe spre bornele 157, 153, 150, zonă în care separă u.a. 88 și 86 (rezervație) de u.a. 89. Limita estică pornește din borna silvică 150 și are un traseu sinuos de direcție sud-estică, trecând prin bornele silvice 146, 141, 136, 137, 132, 129, 125, 124, 121, 122, 118, 114, 78, 74, 73 din UP II Izvorul Alb, OS Dărmănești. În continuare limita trece în lungul bornelor silvice 129, 126, 122
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
În continuare limita ocolește spre vest u.a.3B, de unde se îndreaptă spre sud-vest, limitrof u.a.3A, până la borna 5, pe acest traseu învecinându-se cu terenurile agricole ale comunei Oltina. Limita intră în fondul forestier, având un traseu sinuos, spre nord-vest (învecinându-se cu u.a.2A, B, E), apoi spre vest (învecinându-se cu u.a. 2E, H) și din nou spre sud-est (învecinându-se cu u.a.2E, D, B, C) până ajunge la culmea cuprinsă între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Ps (60,93 ha) (situată la vest de intravilanul comunei Oltina și de pădurea Ciufaț) și a terenului arabil de la vest de localitatea Strunga; Limita sudică: continuă de la extremitatea vestică a terenului arabil A (9,5 ha), pe un traseu sinuos cu orientare generală sud-estică, conturând pășunea Ps (60,93 ha), terenul Ce (1,50 ha), pășunea Ps (11,78 ha) de la poalele dealului iarmacului, apoi se îndreaptă spre vest, de-a lungul terenului neproductiv NR (6,00 ha), până la intersecția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
spre nord-est promontoriul numit Piscul Bugeacului până când intersectează digul de compartimentare de la limita nord-estică a rezervației; Limita nord-estică: este constituită din digul de compartimentare ce se îndreaptă spre sud-est până pe malul opus al lacului; Limita estică și sud-estică: urmează malul sinuos al lacului, spre sud-vest, limitrof unei suprafețe de pășune, apoi se desfășoară pe limita nordică și nord-estică a intravilanului localității Gârlița; Limita sudică și sud-vestică: pornește de la intravilanul localității Gârlița, spre vest și nord, ocolind terenul agricol ( A) aflat pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
nordică și nord-estică a intravilanului localității Gârlița; Limita sudică și sud-vestică: pornește de la intravilanul localității Gârlița, spre vest și nord, ocolind terenul agricol ( A) aflat pe malul lacului. După aceasta, limita părăsește malul lacului și urmărește, în direcția sudvest, conturul sinuos al terenurilor neproductive Nr2252 (21,87 ha), Nr2417 (5,40 ha) și NR2419/1 (6,60 ha) incluse în rezervație, învecinându-se cu o suprafață de pășune. Limita ajunge ulterior pe malul lacului, într-o zonă cu depozite de nisip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
învecinându-se cu canalul CCN26 și terenurile agricole A 449 (19,60 ha) și A498 (16,75 ha); Limita sud-vestică și vestică: părăsește malul lacului și digul CD25, înaintează spre sud-vest limitrof parcelei A498, apoi spre nord-vest după care continuă sinuos pe o direcție predominant nordică, conturând partea vestică a terenurilor neproductive Nrl34 (26,66 ha), până la drumul Del28 (1,96 ha) (învecinându-se cu terenurile agricole sau alte terenuri), toate acestea aparținând comunei Ion Corvin; Limita nord-vestică: este constituită din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe terenurile aparținând O.S. Babadag, U.P.VI Codru, în continuare limita coboară spre sud, fiind relativ apropiată de calea ferată și parcurge bornele 26, 285 apoi se îndreaptă spre sud-vest până la borna 24, de unde continuă pe un traseu sinuos spre sud, nord, est, nord și din nou est, până intersectează un drum de pământ în colțul nord-estic extrem al parcelei 13 B, continuă apoi de-a lungul acestuia spre sud-est, până ajunge la intersecția dintre drumul respectiv și linia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
ale comunei Dorobanții și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-105-D-c, L-35-105-D-d, L-35-117-B-a, L-35-117-B-b. Limita nordică: se încadrează în totalitate în teritoriul comunei Cerna. Aceasta începe de la drumul Del444 (din vecinătatea intersecției acestuia cu canalul de irigații Hc1343) și se îndreaptă sinuos spre nord-est (limitrof terenurilor arabile A1415, P1417, A1411), orientându-se apoi spre est, pe un contur meandrat, pe la poalele nordice ale dealului Muchiile Cernei (limitrof terenului arabil A1411), ocolește în direcția sud terenul arabil A1402 iar după ce întâlnește drumul De1401
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
agricol A93). După ce conturează spre sud-est terenul arabil A81, limita ocolește în direcția nord-vest și sud-vest terenul agricol A75, apoi continuă spre sud-vest, de-a lungul canalului de irigații Hc73, pe care îl părăsește ulterior, prelungindu-se, pe un traseu sinuos, predominant spre nord (învecinându-se cu terenurile arabile A123, A70). Limita face apoi un mare ocol spre sud-est și apoi nord-est, până când ajunge aproape paralelă cu limita administrativ-teritorială a comunei Cerna, ce se apropie de vârful Muchiile Cernei (306,4m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
nouă buclă în jurul Muchiei Bodanu, inițial orientându-se spre sud-vest (limitrof terenului arabil A68), până la intersecția cu un canal de irigații și cu drumul De59, după care continuă spre nord-vest, în lungul drumului De60, apoi se prelungește pe un traseu sinuos, predominant spre nord-vest, până când întâlnește limita teritorială a comunei Cerna (învecinându-se pe acest traseu cu terenul arabil A64, A66/1, A66/2, A66). De aici, limita continuă de-a lungul limitei teritoriale a comunei Cerna, spre vest, apoi spre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
spre nord-est până când întâlnește terenul arabil A326, pe care îl ocolește în direcția sud-vest, apoi nord-est. De aici, limita se îndreaptă spre sud-vest, pe la poalele sud-estice ale dealului Haidarului, până când intersectează drumul De 332. Ulterior, limita continuă pe un traseu sinuos spre nord-est, apoi spre sud-est, până în apropiere de obârșia ravenei de la est de localitatea abandonată Mahomencea. În continuare, limita se orientează predominant spre nord-est, până în apropierea șoselei Rahman-Corugea, unde întâlnește canalul de irigații Hc406, de-a lungul căruia se îndreaptă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
ocolește pe la nord terenul arabil A1160, după care se îndreaptă spre sud-vest, conturând terenurile arabile A361 și A362, până la obârșia văii de la poalele estice ale dealului movila Mahomencea (164,5m); Limita vestică: orientată inițial spre nord-vest, străbate pe un traseu sinuos versanții estici și nordici ai dealului movila Mahomencea, apoi se înscrie pe o direcție aproape paralelă cu pârâul Mahomencea, pe la marginea terenurilor agricole A340, A343, ajunge spre nord la confluența pârâului Mahomencea cu râul Topolog (valea Haidarului), de unde se îndreaptă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cu pârâul Mahomencea, pe la marginea terenurilor agricole A340, A343, ajunge spre nord la confluența pârâului Mahomencea cu râul Topolog (valea Haidarului), de unde se îndreaptă spre sud-est, relativ paralel cu pârâul Mahomencea, limitrof terenului arabil A334 și terenului Cc335. Limita continuă sinuos spre nord și vest, pe la marginea terenurilor agricole A331, L329, pășunii P330, terenului arabil A327, după care se prelungește spre nord de-a lungul drumului De 225, relativ paralel cu pârâul Topolog. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Valea Mahomencea cuprinde parcelele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cu pășunile P423, P421 și viile Vh419, până ce intersectează drumul De375; Limita vestică: are o orientare generală nord-vestică în lungul drumului De375, pe care îl părăsește pentru a traversa o ravenă (Nr371) și pășunea P372 (fiind învecinată, pe un traseu sinuos cu terenurile arabile A358, A355, A360). Limita continuă apoi spre nord-vest pe drumul De376, apoi pe o direcție generală nordică, limitrof terenului arabil A381, întâlnește limita teritorială a comunei Peceneaga, pe care o urmează spre nord-vest. Limita ocolește ulterior spre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
continuă spre SE, pe la poalele dealului Priopcea, limitrof terenului neproductiv Nb40, terenurilor arabile A43, A50, terenului neproductiv Nb49, viilor Vn83, Vn85, Vn87, Vn89, Vn91, Vn93, Vn94 și neproductivului Nb70, până ce intersectează drumul De95; Limita estică: se îndreaptă pe un traseu sinuos predominant spre sud-est, pe versanții nord-estici ai crestei Peiopcea (Priopcea), fiind învecinată cu pășunea P111, viile Vn122, Vn124, Vn126, Vn128, Vn130, Vn132, Vn134, Vn136, Vn138, Vn158, pășunea P160, viile Vn161, Vn163, Vn165, Vn169, Vn170, Vn203, Vn241, pășunea P237, terenul arabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Vn203, Vn241, pășunea P237, terenul arabil A240, pășunea P239, drumul De502. Părăsind acest drum spre sud-vest limita se învecinează cu pășunea P511, terenurile neproductive Nb512, Nb 513 și terenul arabil A518; Limita sudică: orientată predominant spre nord-vest, are un traseu sinuos, fiind conturată de terenurile arabile A517/1, A518, A518/1, drumul național DN26 Măcin-Constanta, terenul arabil A34, pășunea P32, terenul neproductiv Nr33. În continuare, limita se îndreaptă spre sud-est, pe la marginea terenului arabil A29, de-a lungul șoselei DN26, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
care o părăsește spre sud-est, ocolind versanții nord-estici ai dealului Muchea Lungă, până la intersecția a două drumuri. Ulterior, limita face două meandre apoi intersectează ravenă Nr529, continuă spre nord și nord-est până ce intersectează drumul De27; Limita vestică: are un traseu sinuos și se îndreaptă predominant spre nord-vest, fiind mărginită de terenul arabil A18, pe care îl urmează până la intersecția cu limita teritorială a comunei Turcoaia. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Chervant ~ Priopcea cuprinde parcelele și subparcelele P39, P28, Nr30, P30/1, Nb31
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]