378 matches
-
Martiriul evreilor din România, 1940-1944. Documente și mărturii, Editura Hasefer, București, 1991. 555. Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust, selecție și editare Jean Ancel, 12 volume, The Beate Klarsfeld Foundation, New York, 1986. 556. M. Pelin (ed.), Sioniști sub anchetă : A.L. Zissu, Edart-FFP, București, 1993. 557. Victor Neumann, Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi - și interculturalității Europei central-europene, Editura Atlas, București, 1999. 558. Josef Kaufman, Cronica comunităților israelite din județul Neamț, vol. I-II, Piatra-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-i alunge pe evrei și s) pun) mâna pe bog)țiile pe care aceștia le adunaser). Aceast) tar) a fost un desert, un teritoriu cu populații nomade și cu mici ferme de piatr) și sate. În timpul Palestinei sub mandat britanic, sioniștii au realizat un asemenea progres economic, Încât i-au atras și pe arabii din alte regiuni - de aceea populația arab) a sporit atât de mult. La Ierusalim, mult timp, evreii Îi dep)șiser) că num)r pe arabi și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
aici limbajul tradițional al teologilor, nu pe al meu”. Sunt multi israelieni care nu cred, dar puțini nu au deloc viat) religioas). În Israel, viața celor necredincioși este cvasireligioas). În definitiv, evreii sunt la Ierusalim nu numai pentru c) sunt sioniști. Mai exist) și alte motive, iar unele dintre ele sunt - indirect sau Într-o oarecare m)sur) - religioase. Nedrept)ți precum cele care au fost comise Împotriva arabilor pot fi mai ușor justificate prin iudaism, prin toat) istoria evreilor, decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Galili. Ceea ce este foarte adev)rât. În acest moment, Teddy Kollek remarc) faptul c) liderii mai b)trâni nu au vrut niciodat) s) recunoasc) existența unei probleme arabe. Golda Meir a respins categoric prezența unei asemenea probleme. Domnul Galili, vechi sionist și membru al unui kibbutz, Îl contrazice pe Kollek. Domnul Peres este un politician prea experimentat pentru a se l)să antrenat Într-o disput) de aceast) natur) În timpul mesei. Și, Într-adev)r, a Început s) discute literatur) cu mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
crede c) ar trebui s) recunoaștem dreptul Israelului, ca stat suveran, de a-i primi pe toți evreii care ar dori s) se stabileasc) acolo, dar c) acesta nu ar trebui s) desf)soare În str)în)țațe o politic) sionist) militant).” Ce arăt) asta? În primul rând, necunoașterea condițiilor de viat) din Europa de Est. Cet)tenii sovietici sunt supuși unui imens num)r de restricții. Ei nu au voie s) se mute unde vor În Rusia, si cu atat mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
iveal) pietre; vibrațiile p)mântului aduc la suprafaț) și mai mult) piatr). Vechile câmpii nu sunt foarte Întinse. Muncitorii arabi din construcții pe care Îi vezi la Ierusalim provin din aceste sate. Unii din cei de stânga și chiar vechi sioniști se plâng din cauza asta. Spun c) muncitorii israelieni au cl)dit Israelul, Ins) acum arabii fac cele mai nepl)cute munci și formeaz) o clas) exploatat). Probabil muncitorii arabi nu se consider) Ins) astfel. Salariile lor au crescut și prosperitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Întrerupe și spune: — În definitiv, nu Hitler a câștigat? M)car În ceea ce-i privește pe evrei? Cel putin o treime din cele șase milioane care au murit În lag)re constituiau cea mai mare speranț) pentru un viitor Israel - sioniști, democrați liberali, cu studii Înalte, oameni realizați. Și au fost exterminați, gazați și arși, milioane de oameni de care s-a ales praful. De „problemă evreiasc)” Ins)și s-a ales praful. Evreii din R)s)riț care au venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
creat pentru noi „mitul arab”; este unul dintre cei dintâi care au conturat naționalismul arab. Kedourie nu este mai blând nici cu alte forme de naționalism. El nu are cuvinte prea frumoase de spus nici despre sionism. Îi acuz) pe sioniști c) ar inocula „folclor național” În iudaism. L a Stanford, unde st)m câteva zile, schimbând gheață cenușiului Chicagoland cu verdele liniștitului oraș de pensionari, Îl Întâlnesc pe profesorul Yehoshafat Harkabi (cred c) este unul și același cu generalul Harkabi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
multe despre această. Dac) liderii israelieni doresc s) abordeze În mod rațional aceast) problem) și s) o rezolve, vor trebui s) afle cine sunt arabii și pe ce trebuie s) se bazeze pacea. Harkabi vorbește repede și f)r) digresiuni. Sioniștii nu au venit În Palestina cu un plan de alungare a arabilor. Sionismul a sperat s) creeze un stat evreu, Ins), atunci când Herzl nu a reușit s) obțin) o recunoaștere internațional) a unui asemenea stat, sioniștii s-au limitat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și f)r) digresiuni. Sioniștii nu au venit În Palestina cu un plan de alungare a arabilor. Sionismul a sperat s) creeze un stat evreu, Ins), atunci când Herzl nu a reușit s) obțin) o recunoaștere internațional) a unui asemenea stat, sioniștii s-au limitat la a cump)ra p)mânt pentru a-l cultiva. Acest p)mânt a fost cump)rât de la arabi, nu a fost luat cu forța. Evreii tr)iser) În Palestina din vremuri str)vechi. Nici venirea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
arabi din Tiberiada, Haifa și Jaffa, din zeci de sate”. Harkabi conchide c), „dac) palestinienii au fost Într-adev)r dezr)d)cinat, ei s-au str)mutat mai cu seam) singuri”. Afirmațiile par grave, Ins) Harkabi nu-i absolv) pe sioniști de orice responsabilitate. El este orice, numai ostil arabilor nu. Totuși, el scrie c), atunci când liderii arabi vorbesc despre o „soluționare just) a problemei palestiniene”, ei Înțeleg că problema israelian) s) fie eliminat) cu totul: „Islamul nu le recunoaște evreilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
nici că om, nici că arab. Atunci ce vrem s) facem cu acesti evrei?... Cred c) mulți evrei care tr)iesc În Palestina, Îndeosebi evrei arabi, Își doresc foarte mult s) se reîntoarc) În ț)rile de origine, deoarece eforturile sioniștilor de a-i transforma Într-o națiune omogen), coeziv) au eșuat... I-am f)cut pe evrei s) se gândeasc) mereu, de dou)zeci de ani Încoace, c) marea este În fața lor, iar inamicul În spate și c) pentru ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
se poate de importante pentru el. Admite c) arabii au fost nedrept)titi, Ins) insist) asupra semnificației morale a existenței Israelului. Israelul reprezint) ceva În istoria Occidentului. Problemele nu sunt atât de simple pe cat Încearc) s) le prezinte partizanii ideologiei. Sioniștii nu au fost nedrepți În mod voit, arabii nu au fost nevinovați. A Îndrepta r)ul așa cum ar dori arabii ar Însemna distrugerea Israelului. Refugiaților arabi trebuie s) li se ofere ajutor și compensații, Ins) Israelul nu se va sinucide
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
s) treac) totul prin foc și sabie, iar Israelul nu va accepta s) sângereze și s) ard). O respingere radical) a revendic)rilor arabilor constituie Ins) un obstacol În calea p)cii. Golda Meir este acuzat) uneori c) susține c) sioniștii nu le-au f)cut arabilor nici un r)u. În num)rul din 15 iunie 1969 al publicației londonze Sunday Times este citat) o afirmație a ei: „Nu e ca si cum În Palestina ar fi existat un popor palestinian, care s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ginit) și resping)toare. Și de ce ar fi altfel? Poate blestemul lui Dumnezeu s-o Înfrumusețeze? Palestina nu mai face parte din aceast) lume. Este consacrat) poeziei și tradiției - este o tar) fermecat)”. În aceast) neatr)g)toare tar) fermecat) sioniștii au plantat livezi de pomi fructiferi, au sem)nat câmpurile și au construit o societate Înfloritoare. Puține state noi care au ap)rut dup) al doilea r)zboi mondial au Înregistrat succese. Israelul este unul dintre ele. Libanul este - sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
minoritate Într-un stat evreu”. Crearea statului Israel nu s-a realizat curat și f)r) p)câte, spune el, Ins) nu se putea evita conflictul, deoarece „nu a existat baza unui compromis”1. Atunci unde vede el vinov)ția sioniștilor? P)catul lor a fost c) s-au comportat la fel ca alte popoare. Statele-națiuni nu au luat niciodat) ființ) În mod pașnic și f)r) nedrept)ți. La baza fiec)rui stat, chiar la temelia lui, așa cum a afirmat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Întreab) Händel, citând din Scriptur) În Mesia. Iat)-ne acum, cu vreo câteva mii de ani mai tarziu, dezl)nțuindu-ne tot cu furie și continuând s) ne imagin)m lucruri deșarte. Și iat) și Israelul, acum o națiune Între națiuni. Sioniștii nu au vrut s)-si piard) caracterul iudaic În ț)rile de exil, prin asimilare. În orice caz, asimilarea nu a avut loc; și, Într-o epoc) a declinului, cui s) te asimilezi? Societatea israelian) ca Întreg nu poate evita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
legile statului, în primul rând datorită numărului lor redus. În Caliacra nu exista o mișcare evreiască, iar în Tulcea trăiau 130 de familii care se ocupau cu comerțul, Totuși, etnicii evrei erau împărțiți în două direcții: cei pământeni și cei sioniști. Comunitatea Israelită din Brăila se afla afiliată Uniunii Evreilor Pământeni, înființând societăți filantropice și de ajutor reciproc, ca și la Tulcea, unde Societatea „Lumina” dispunea de o bibliotecă cu 5000 de volume, pusă la dispoziția celor interesați. Sioniștii au promovat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și cei sioniști. Comunitatea Israelită din Brăila se afla afiliată Uniunii Evreilor Pământeni, înființând societăți filantropice și de ajutor reciproc, ca și la Tulcea, unde Societatea „Lumina” dispunea de o bibliotecă cu 5000 de volume, pusă la dispoziția celor interesați. Sioniștii au promovat și susținut emigrarea în Palestina, toți evreii oferind un larg concurs financiar pentru acest scop. Totuși, deși exista o propagandă intensă înființării unui stat evreu, cei din România nu aveau intenția să plece în Palestina. Mișcarea antisemită a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
datorită propagandei care, în anumite zone ale României, a atras un număr însemnat de aderenți. Din acest tabel rezultă că Blocul Muncitoresc se afla „în continuă creștere”, numărul de hitleriști a crescut „vertiginos” în perioada 1934-1936, la fel ca și sioniștii, în timp ce Sindicatul Roșu a dispărut în 1936, la fel ca Liga Creștină basarabeană și Liga Agrară. Aceeași soartă au avut-o Noiștii și Frontul Național Român (aliat Caragea) mișcări trecătoare și fără nici un fel de influență asupra populației. Jandarmii au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost de pildă inginerul șef Szántó Mihály sau familiile Fried și Ackermann din Miercurea Ciuc. Pe lângă a te ascunde sau a evada, salvarea de ghetou a avut și o a treia cale: acțiunea care a purtat numele avocatului și ziaristului sionist Kasztner Rezső, așa-zisul tren Kasztner. Kasztner, la sfârșitul anului 1943, s-a raliat acțiunii de salvare întreprinse de un comitet organizat de șefii evreimii din Budapesta. El a fost ales membru în delegația care a discutat punctele principale ale
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la suprafață, asemenea influențe. Toate literele pe care le utilizăm sunt, de fapt, locații. Sionismul a fost mișcarea națională evreiască prin care se căuta restaurarea unei entități teritoriale naționale pe pământul Israelului. După înființarea statului Israel (în 1948) a fi „sionist” însemna pentru un israelian, printre alte lucruri, a dori să faci eforturi susținute și să contribui la stabilitatea țării. Vorbitoarea oferă, pentru stabilirea ei în G, motivul ideologic: înființarea unei noi așezări comunale (kibbutz). Ar trebui menționat faptul că analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Teodor Vârgolici, București, 1977, 156-157, 293, 336-337, 398-399, 430, 499, III, București, 1980, 4, 175; A. L. Zissu, ALR, 537-542; Encycl. jud., XVI, 1185; Eugen Relgis, Obras (Profetas y Poetas), Montevideo, 1981, 269-271; M. Șorar, Directorul „Mântuirii”, RCM, 1989, 671; Sioniști sub anchetă. A.L. Zissu, îngr. și introd. Mihai Pelin, București, 1993; Dicț. scriit. rom., IV, 876-878. S. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
În acest context, se va păstra o fragilă viață democratică, partidele democratice Își vor continua activitatea, dar totul sub o puternică cenzură. Acesta este conținutul politic al acestei „perioade de tranziție”. Aceleași semne sunt și În lumea evreo-română a epocii. Sioniștii Își continuă activitatea În diferite structuri evreiești, iar În conducerea Federației și a Comunităților mai sunt personalități independente de Partidul Comunist. Dar numărul lor se micșorează. În decembrie 1947, xe "Fielderman"Fielderman, care părăsește ilegal România, este Înlocuitla președinția Federației
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o ideologie fascistă, iar mișcarea sionistă, la fel de periculoasă ca cea legionară. Dar această optică nu se manifesta doar În sfera propagandei. Ea s-a transmis În activitatea operativă a organelor de Securitate, ce-i urmăreau deopotrivă pe legionari și pe sioniști. Începând cu 1949, propaganda oficială va fi constant antiisraeliană și antialiya, chiar și În perioadele În care guvernul român a facilitat emigrarea evreilor din România, cum e cea dintre anii 1950 și 1951. În general, se poate vorbi de o
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]