330 matches
-
locuri. Gnomii roșii paznicii bogățiilor de sub pământ, gnomii albaștri paznicii băgăției apelor și uscatului, gnomii verzi paznicii pădurilor și munților. Pentru ce ne-ai chemat stăpână? -Ulrih organizează-ți gnomii, veți avea mult de lucru. Aduceți diamantele și aurul în sipetele palatului. Încuiați bine trezoreria și păziți-o strașnic. Melchior și Ariel stăpânii întunericului vor să ne fure bogățiile. Păziți bine totul. Pescuiți pește pentru palat, coaceți pâine și scoteți vin din cramele palatului. Ovreme veți locui aici, până trece primejdia
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
venit cavalere în modestul nostru palat. Toți se simțeau bine, zilele treceau în armonie. Ziua Rudolf și Eduard mergeau la vânătoare, seara la lumina policandrelor, luau cina povestind diverse întâmplări. De când venise la palatul prințului s-au întâmplat evenimente ciudate. Sipetele cu diamante, aur și pietre prețioase au dispărut ca volatilizate. Marta se îmbolnăvi de o boală incurabilă și muri. Prințul disperat ieșea în fiecare zi la vânătoare. În acea zi era ceață și burniță. Printre arbori zări ceva ce aducea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mână pe mireasă și i-o dă mirelui, făcându-le urarea de a trăi mulți ani fericiți, de a avea copii sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei ori pe după masă Să scoatem zestrea din casă S-o ducem la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
simțită aripa vântului de nord, Crivățul. Mi s-a făcut frig. Lodinul meu kaki și casânca neagră din lână nu-mi țineau de cald pe o asemenea vreme. vârtelnițe , împletituri și țesături, unele ciupite sau chiar ciuruite de molii în sipetele bunicilor unde zăcuseră ani buni, dar cu modele și culori vii. Purtau etichetele locului de provenință , întregite de povestirile gazdei și reprezentau dăinuirile peste veac ale străvechiului Dănești. De unde poate și titlul „Dăinuiri Dăneștene” ce avea să-l ia volumul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mirare întreabă oricine privește <<Oglinda trecutului>>. Mări... poi... plugul și sapa... cazmaua... hârlețul... plinindu-și menirea prin vatră de sat și prin țarina dusă, de jur împrejur, până-n colo, departe, pe văi și pe dealuri, au scos, fără știre, din sipet ascuns, ba unealtă, ba armă, ba oală, ba chip de om, ba... și ce nici prin minte nu-ți tună. Iar noi, totdeauna, cu multă băgare de seamă le-am strâns...(...) în afară de oameni localnici, poftit-au și mulți de pe alte
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
împrumuturile s-au înmulțit în epoca luminilor, prin numeroase cuvinte de cultură: civilizzare, concorenza, economista, pregiudizio, sensibilità. În mod similar, spaniola a primit numeroase franțuzisme, începînd cu perioada preclasică (între secolele al X-lea și al XV-lea): bufete, cofre "sipet, cufăr", ficha "fișă; fisă", hotel, jardin, paje "paj", tupé "tupeu" și multe altele. În limba portugheză, influența franceză s-a produs în mai multe etape, începînd cu secolul al XII-lea, cuvintele pătrunse fiind dintre cele mai semnificative pentru viața
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
le socotesc a fi roți de închinăciune, niște pagode în miniatură și tot felul de cutii ciudate, cu turnuri complicate pe capac, unele din ele bătute în turcoaze, coral și alte pietre prețioase. Cocoțat pe o consolă, se găsește un sipet de lemn ornamentat, în formă de pagodă, despre care James pretinde că e la fel cu cele în care preoții budiști obișnuiesc să țină captivi demonii. Când l-am întrebat dacă există vreun demon în sipetul lui, James s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
consolă, se găsește un sipet de lemn ornamentat, în formă de pagodă, despre care James pretinde că e la fel cu cele în care preoții budiști obișnuiesc să țină captivi demonii. Când l-am întrebat dacă există vreun demon în sipetul lui, James s-a mulțumit doar să râdă.) Tecile și mânerele pumnalelor sunt de asemenea bătute în pietre scumpe, și unul dintre ele (care se găsește de obicei pe biroul lui James) are un mâner lung, curbat, din aur. O dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
superstiției“ mă împresoară. M-am hazardat să depozitez într-un dulap câteva dintre „fetișurile“ mai ciudate, sper că n-or să protesteze, și am desprins ornamentele de sticlă care atârnau în hol, pentru că îmi tulburau somnul cu clinchetul lor. Dar sipetul de lemn ornat, cu demonul captiv, stă neclintit pe consola lui. (James nu mi-a dezmințit niciodată că s-ar afla un demon înăuntru. Când l-am întrebat, s-a mulțumit să râdă.) Nenumărații Buddha stau la locul lor, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mister pe care n-am să-l aflu niciodată“. Persoanele de la British Museum au venit și au ridicat volumele de orientalistică. S-au uitat cu mare jind și la obiectele de artă. Unul dintre ei a vrut chiar să examineze sipetul cu demonul, dar am fugit spre el și l-am împeidicat cu un strigăt. Celelalte cărți ale lui James, care ies acum puternic în evidență, sunt în special tratate de istorie și volume de versuri în diverse limbi europene. Romane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Angie pe fir. Aranjat să luăm masa de prânz împreună, vineri. Fritzie sosește mâine. Da, fără îndoială, am fost îndrăgostit de propria mea tinerețe. Mătușa Estelle? Nu, nu. Cine a fost cu adevărat prima ta dragoste? Dumnezeule, mare, blestematul de sipet cu demonul captiv a căzut pe jos! Vecinii din apartamentul alăturat au bătut ceva cu ciocanul în perete și sipetul a căzut de pe consolă. Capacul s-a desprins și ce naiba o fi fost înăuntru a ieșit cu siguranță afară. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de propria mea tinerețe. Mătușa Estelle? Nu, nu. Cine a fost cu adevărat prima ta dragoste? Dumnezeule, mare, blestematul de sipet cu demonul captiv a căzut pe jos! Vecinii din apartamentul alăturat au bătut ceva cu ciocanul în perete și sipetul a căzut de pe consolă. Capacul s-a desprins și ce naiba o fi fost înăuntru a ieșit cu siguranță afară. Dar după pelerinajul vieții umane, contropite de demoni, ce-ar putea să mai urmeze, mă întreb? Cărticică (lat.). Înaltă bucătărie (fr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
patru trepte de lemn spre foișorul ce face trecerea spre intrarea În casă. Dăm să ne ștergem, din obișnuință, de țolul din fața ușii de brad și pășim Într-un hol mobilat modest cu vreo două dulapuri, iar În dreapta cu un sipet pe post de pat, În care Îți poți trage puțin sufletul la ceas de seară. Suntem invitați În camera din stânga, un fel de odaie de lucru. Aici lucrează boiernașul. Iaca, e cam dezordine pe birou, și-a lăsat hârtiile cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
o sfârlează, un romb), îl masacrează și îl taie în bucăți. Ei îi fierb părțile trupului într-un cazan și, după unii, le mănâncă. O zeiță - Atena, Rhea sau Demeter - primește ori îi salvează inima și o așază într-un sipet. Informat despre crimă, Zeus îi trăsnește pe Titani. Autorii creștini nu fac aluzie la învierea lui Dionysos, dar acest episod erSretinoscut de către antici. Epicurianul Philodemos, contemporan cu Cicero, vorbește despre trei nașteri ale lui Dionysos, "prima din pântecul mamei sale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Dar astăzi, acesta e mersul istoriei și cine nu-l Înțelege piere, așa cum a pierit Imperiul Roman și așa cum va pieri Bizanțul, care nu-l pricepe nici el. Bodo poate să-ți spună. Tatăl lui, bancherii bogați din Zürich cu sipetele lor pline de aur pot schimba mult mai mult fața lumii decât o Întreagă armată flămândă și prost Înarmată. Ce-au făcut cruciații care au plecat cu burțile goale și desculți ca să elibereze Sfântul Mormânt? S-au gândit mai mult
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să nu fie recu noscut. Poate că dacă s-ar ști cine e ar fi În pri mej die. Poate că a lăsat crucea ca semn de recunoaștere pentru mai târziu. Puse crucea Înapoi În punguță și-o Încuie În sipetul lui, ascuns Într-o firidă. „Am să i-o dau mai târziu. Poate că am să aflu odată ce Înseamnă toată Întâmplarea asta“, Își spuse. Urs luă Încetișor copilul din coșuleț, Își muie degetul În laptele cald și-l trecu peste
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
puțini nobili renani Îi erau datori vânduți. Dar, odată cu Întâia cruciadă, când, deși intervenise episcopul, evreii fuseseră măcelăriți până și Înăuntrul catedralei, Solomon reușise să fugă pe un barcaz ce urca pe Rin, cu soața lui și cu un mic sipet cu bani de aur, și nu se oprise decât la Zürich, unde pasiunile religioase nu prin deau rădăcini. Acolo, tocmai când se sfârșea primul mileniu, Îi ceru aju torul lui Urs, cu care până atunci Îi mersese bine negoțul. Deși
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de mijloc. Pe pereții de piatră se vedeau zgârieturi ciudate, semne făcute de pirați cine știe de ce. Din loc în loc erau desenate ciolane și capete de mort care rânjeau hâd și păreau că mișcă în lumina felinarelor. De jur-împrejurul pereților zăceau sipete, baloturi, saci, covoare, arme vechi, arămării, aruncate claie peste gră madă, ca lucrurile scăpate de la foc - zăceau într-o încăpere amorțită, mustrătoare și plină de tristețe, de parcă ar fi simțit pustiul și întunericul din jur. În momentul ieșirii în Atlantic
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
servește de fapt la punerea în valoare a unei stânci zisă și ea a agoniei, o bancă de piatră incastrată nu departe de altarul principal și de marea orgă laterală. Abia o zărești în penumbra ambiantă. Întreaga biserică servește de sipet nu pentru vreo bijuterie sau vreo piatră prețioasă cizelată cu grijă, ci pentru acest ieșind de granit în stare brută. Cât fast liturgic pentru un fragment de ceva! 2. Un mormânt pentru Iuda Iar Iuda vânzătorul cunoștea acest loc, pentru că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
adaptau la o democrație țărănească abia ieșită de sub jugul turcesc. Cînd eram la Viena, diplomații știau o mulțime de povești și de cancanuri puțin binevoitoare despre primii ani de domnie ai regelui Ferdinand. Povestea că petrecea ore întregi pipăind, prin sipete, pietre prețioase încă nemontate, nu era o fantezie, întrucît o povestea el însuși. Regina Maria a României, în memoriile sale, spune în această privință că: "Ferdinand al Bulgariei avea o ciudată pasiune pentru pietrele prețioase, îi plăcea să le mîngîie
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
degete? Îmbrăcat în catifea, singur, în semiobscuritate, scumpa mea nepoată era, te asigur, o adevărată voluptate...". Acolo unde se exagera, probabil, era cînd se spunea că purta inele chiar și la degetele picioarelor în pantofi care se desfăceau ca niște sipete. O imputare și mai exagerată: se povestea că pe cînd era copil îi plăcea să asiste, în subsolul de la bucătărie, la tăierea păsărilor aduse de la țară. Iar ca o culme, se șoptea că direcția colegiului Theresianum pentru copii nobili interzisese
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu vagi urme de tămâie. Împingând o măsuță pe roți, cu cești de ceai și pesmeciori, doamna Dunin veni să se așeze în fața ei. Trupul ei, înotând în mătăsuri negre și cenușii, se mulă pe adâncitura berjerei ca într-un sipet, iar frumosul ei păr, înnodat în coc înalt, aruncă o sclipire argintie. Ești nouă aici, copila mea, ar trebui... Bătăi violente în ușă o întrerupseră. Făcu gestul de a-și astupa urechile, dar ridică vocea ca să poruncească, în românește de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Nu mi-am imaginat că sunt atât de mulți turiști la castel, ieșiți din case pe o vreme ploioasă. Cercetez încăperile edificiului. Sală după sală, adăpostind mici muzee de obiecte prețioase: sculpturi, crucifixe, veselă de argint, aur și porțelan, icoane, sipete, straie cusute cu fir etc. Un adevărat labirint, care, desigur, așa cum îi stă bine unui loc fermecat, se dovedește mult mai încăpător pe dinăuntru față de cât ți-ar sugera dimensiunile exterioare ale incintei. Nu-i găsesc pe ai mei, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vedea pe fereastră și fotoliul solid cu spetează ca să-și poată sprijini spatele. În timp ce Lecoeur vorbea, remarcase două-trei detalii, Îndeosebi faptul că, În acel salon care servea drept cameră de zi, erau doar fotografii ale defunctei Hélène Lange. Pe un sipet, putea fi văzută Într-o fotografie la cinci-șase ani, Într-o rochie prea lungă pentru ea și cu o codiță subțire Împletită de fiecare parte a feței. Pe perete, fotografia făcută de un profesionist, o arată la vreo douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
sunteți? — Da. În aceste zile, zorii vin repede, așa că e un timp potrivit pentru somnul pe apucate. Adu-mi lădița de-acolo. O voi folosi drept pernă. În timp ce vorbea, Nobunaga se ghemui, rezemându-și capul pe cot, până când Tohachiro aduse sipetul. Își simțea trupul ca o barcă plutind pe apă. Capacul cutiei era pictat cu un desen de lac aurit, reprezentând brazi, bambuși și pruni - simbolurile norocului. Punând-o sub cap, Nobunaga spuse: — Perna asta mă va face să visez frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]