324 matches
-
lotru îl servea chiar hangiul... În cele din urmă, hangiul, convins că a lecuit-o de „vrăji”, a lăsat-o să-i pregătească mâncarea de seară.Numai că... ― Uite că nu-mi vine a crede că drăcoaica a scormonit în „sipetul lui Scaraoțchi” și a scos la iveală cine știe ce alte „bojgoane” - a intervenit în vârtejul poveștii unul din colțul cel mai îndepărtat al vagonului. ― Apoi știți doar că femeia l-a învins și pe dracul! Așa că nu-i de mirare, dacă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
un drum din Codrul ăl Mare, fugărit de tâlhari călări, adică de haiduci care, prefigurând etica și echitatea socialistă din zilele noastre, luau de la bogați și dădeau la săraci - asta ca să vedeți ce Încărcătură istorică și morală poate avea acel sipet Încrustat cu motive simple, dar ancestrale, ferecat În cercuri de fier, cu Încuietoare și balamale forjate acum o grămadă de secole de un necunoscut care-și făcea cumsecade meseria) -, toiagul lustruit În care tata s-a sprijinit În ultimul an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
STIGMATUL POETULUI Stigmatul poetului lacrima rezonantå înalțå rugå råsårind în amurg odatå cu luna în fugå a stelei cåzute aripå - drug deschizând cerului sipetul -rug Versul încins prins peste frunte cununå de foc a locului loc joc în mijloc de våpaie rece Stigmatul poetului rimă însângeratå a visului cuprins de întristare
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1627]
-
pe frunte! Îți poți netezi cutele sufletului în oglinda ochiului veșnic deschis. Pletele-mi curg într-un râu înspumegat, în care picură de veacuri aceeași lacrimă albastră a sufletului nostru, prăvălită într-un ecou răsunător din universul vorbelor regăsite în sipetul îmbătrânit. Lacrima e cristalină și are același gust sărat și leșios. O liniște se împărățește ca o noapte senină răsfățată în adâncul unei mări moarte la capăt de timp... Jumătăți de sferă orbecăie ca și cârtițe prin destine abandonate la
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
nimic. Pe masă, doar o oală în care știu că ține apa de băut. Pe prichiciul sobei, câțiva știuleți de păpușoi cu boaba aurie. Alături, o strachină plină cu alune. Mă întorc spre locul unde - sub ferestruică - știu că ține sipetul lui vechi... Ca niciodată, capacul este ridicat și rezemat de perete. Caut cu privirea spre adâncul sipetului... „Nu! Nu se poate! De unde au apărut cele opt volume cu documente privitoare la Istoria orașului Iași? Eu știu că - grație bunătății bătrânului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
câțiva știuleți de păpușoi cu boaba aurie. Alături, o strachină plină cu alune. Mă întorc spre locul unde - sub ferestruică - știu că ține sipetul lui vechi... Ca niciodată, capacul este ridicat și rezemat de perete. Caut cu privirea spre adâncul sipetului... „Nu! Nu se poate! De unde au apărut cele opt volume cu documente privitoare la Istoria orașului Iași? Eu știu că - grație bunătății bătrânului - le am acasă. Cum au ajuns aici? Poate printr-o minune!” Călugărul mă urmărește cu atenție și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că - grație bunătății bătrânului - le am acasă. Cum au ajuns aici? Poate printr-o minune!” Călugărul mă urmărește cu atenție și ochii îi lucesc de bucurie. Nu întârzie să vorbească: Am să-ți spun cum au ajuns acele cărți în sipet. Nu-i nici o minune. Am avut două rânduri, din care unul... ți l-am dat ție. Le-am pus la vedere pentru a te obișnui cu gândul că atâta vreme cât îi sta la mine n-ai să ai timp nici să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
somnul vine mai ușor dacă deschizi o carte și încerci să citești câte ceva. Când te vei trezi, am să trec să te iau... Cu aceste spuse, s-a retras. Rămas singur, am luat primul volum din cărțile aflate pe fundul sipetului și întinzândumă în crivat am început să citesc. În timp ce citeam, mi-am adus aminte de sfatul călugărului: „Să bagi de seamă ce se spune mai ales când îi vorba de biserici și mănăstiri”. Citesc cu nesaț document după document, începând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vale, care ne va fi gazdă toată ziua... Nu-ți fă griji că astăzi vei face post negru, fiindcă în grădina din poiană avem tot ce ne trebuie pentru un prânz boieresc. Nu uita să pui în desagă cărțile din sipet, pentru că... Bătrânul a lăsat vorba să plutească în aer ca o frunză tomnatecă desprinsă de pe ram. Pășim pe poteca pădurii fără să scoatem o vorbă. Doar când veverițele jucăușe - simțindune pașii - ne-au ieși în cale, bătrânul le-a întrebat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Perfect. Dar de unde facem rost de bani ca să cumpărăm un domeniu la țară? Eu pot să contribui cu ceva, dar nu e nici pe departe destul. TOM: Dacă vrea să intre și Bette, poate e dispusă ea să-și deschidă sipetele ca să participe. HARRY: Nici nu se pune problema. Orice om are mândria lui și prefer să mor de zece ori decât să-i mai cer un bănuț. TOM: Atunci, dacă vinzi casa din Brooklyn, s-ar putea să obții destul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
așeză pe o stâncă netedă să admire amurgul, cufundat în gândurile sale negre, căci înțelegea că aceea avea să fie ultima noapte când putea dormi în pace în această viață. La venirea dimineții trebuia să deschidă în cele din urmă sipetul războaielor, răzbunărilor și urii, despre care, nimeni niciodată nu va ajunge să știe cât este de adânc și de plin de morți și violență. încercă, de asemenea, să înțeleagă motivele care îl împinseseră pe Mubarrak să încalce una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
În fiecare zi, iar mie viața nu mi-a mai surâs. A trebuit să mă Îndepărtez de oameni ca să nu mai ascult decât vocile amintirii și să hrănesc o speranță naivă, o viziune stăruitoare: mâine va fi regăsită. Ocrotită de sipetul ei de aur, cartea se va ivi intactă din Întunecimile marine, cu destinul Îmbogățit de o nouă odisee. Degetele vor putea s-o atingă, s-o deschidă, să se afunde În ea; ochii robiți Îi vor urmări de la un capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Îmbulzesc În minte. Dar Abu Taher respiră adânc și le dă oamenilor săi un ordin tăois. Aceștia se Îndepărtează. De Îndată ce au Închis ușa, el se Îndreaptă către un colț al divan-ului, ridică o margine a tapiseriei, apoi capacul unui sipet de lemn căptușit cu damasc. Scoate de-acolo o carte pe care i-o oferă lui Omar cu un gest ceremonios. Îndulcit, e-adevărat, de un zâmbet protector. Or, cartea e chiar aceea pe care eu, Benjamin O. Lesage, aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nu bunătatea Preaînaltului ne-a Împărțit cu dărnicie acest aur? Dacă-l credeți pe Dumnezeu neputincios să ne dăruiască mai mult, nu mai cheltuiți nimic. În ceea ce mă privește, am Încredere În nesfârșita mărinumie a Creatorului, nu voi păstra În sipetul meu nici măcar o singură monedă pe care aș putea-o cheltui spre binele musulmanilor”. Dar Malik Șah n-are de gând să urmeze pilda, el nutrește o idee de care l-a convins Hasan; poruncește: — Cer să mi se prezinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a spus „tânără”, ar fi putut să adauge „fragilă”, „amenințată”. În aparență, totul merge bine, poporul e mai fericit, bazarul prosperă, clericii se arată concilianți. Totuși, ar fi necesară o minune pentru a Împiedica edificiul să se năruie. De ce? Pentru că sipetele noastre sunt goale, ca și În trecut. Fostul regim avea un mod foarte curios de a percepe impozitele, arenda fiecare provincie cine știe cărui individ rapace, care sleia populația și păstra banii pentru sine, mulțumindu-se să extragă din ei o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trupul sunt consoanele, suflarea vocalele, și Împreună Însoțesc cantilena credinciosului. Când melodia semnelor se mișcă, consoanele și vocalele se mișcă Împreună cu ea. Astfel se naște de aici Hokma, Înțelepciunea, Sapiența, ideea primordială În care totul e conținut ca Într-un sipet, gata să se deschidă În creație. În Hokma e conținută esența a tot ceea ce va urma...” Și ce era Abulafia, cu rezerva lui secretă de fișiere? Sipetul a ceea ce Belbo știa, sau credea că știe, Sophia lui. El alege un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Hokma, Înțelepciunea, Sapiența, ideea primordială În care totul e conținut ca Într-un sipet, gata să se deschidă În creație. În Hokma e conținută esența a tot ceea ce va urma...” Și ce era Abulafia, cu rezerva lui secretă de fișiere? Sipetul a ceea ce Belbo știa, sau credea că știe, Sophia lui. El alege un nume secret ca să pătrundă În adâncul lui Abulafia, obiectul cu care face dragoste (unicul), dar când face asta se gândește În același timp la Lorenza, caută un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pro temporis al Fortăreței, Marele Maestru hospitalier, Fra Guillaume de Chateuneuf, își ridică palma, înmânușată în zale. Cere liniște! Silentium! Fra Guillaume de Sonac, Marele Maestru al Ordo Pauperes Commilitones Cristi Templique Solomonici, înmânează unui cavaler franc vânjos, îngenuncheat, un sipet din lemn de cedru, ferecat în aur și argint, având gravați pe capac, doi cruciați pe un singur cal, rostind: Prin autoritatea umană și divină, cu care eu însumi am fost investit, te numesc... Bursucul își înăbușă un suspin, rememorând
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Va fi lucrat după ceremonialul căsătoriei indiene ― din fier și aur ― ca doi șerpi încolăciți, unul întunecat și altul galben, cel dintâi reprezentând virilitatea, celălalt feminitatea. Piatra o alesese ea dintr-o grămadă întreagă, adunată din strămoși și păstrată în sipetul d-nei Sen, N-avea nici un preț, și nimeni nu putea spune că a furat-o luînd-o fără știrea mamei. De altfel, mai erau multe altele la fel, acolo, în sipetul cu bijuterii. (De ce încerca ea să se scuze și să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dintr-o grămadă întreagă, adunată din strămoși și păstrată în sipetul d-nei Sen, N-avea nici un preț, și nimeni nu putea spune că a furat-o luînd-o fără știrea mamei. De altfel, mai erau multe altele la fel, acolo, în sipetul cu bijuterii. (De ce încerca ea să se scuze și să se apere atîta? Am aflat mai târziu; se temea să n-o judec "creștinește", prin-tr-un criteriu moral sau civil.) Nu toate logodnele sunt sfințite așa. De obicei, mă lămuri Maitreyi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
panoplia poetului, atestând învecinarea sacrului cu iubirea), potopit de zăpada paradoxal caldă, traversând sau locuind imperii reci de frunze ori, clătinatul vis, motiv pentru care cea visată este frecvent invocată: Iubito, bruma groasă pe pașii tăi s-a scris...; În sipete te-nchizi cu lacăte o mie, / Iubita mea, cât timp ni s-a luat / Să guvernăm planete și să fie / Iertarea noastră tainicul păcat; Frunzarele-n pădure, tăcut, o iau la goană, / De parc-am fi, iubito, cenușă dintr-o
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fragil, pânzele sunt din brumă, culoarea e un ivoriu cu fluturi iar carnația e de înger. Foșnetul frunzelor urmează calea timpului migrator, hulubăria devine pustie, toamna se surpă peste cărări, glasul vegetației devine o cămașă de nuntă, o șoptă în sipete lângă mirajul gutuilor și singurătatea maramelor grele de parfumul roadelor pământului Emilian Marcu descoperă cu multă artă viitoarele forme ale lucrurilor, pe cele prezente punându-le sub semnul incertitudinii. Această pătrundere în structura mobilă a materiei o face excelent prin
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
simt, cum se zbate,într-un tremur abea perceptibil.Și simt, și cât îi este de bine. Apoi, coboară într-un somn profund și liniștit. Ca liniștea din miez de codru. Ori din vioara de aur a gândului. Ori din sipetul împovărat cu frumuseți, și cu drăgăstoase aduceri aminte, a inimii. O acopăr cu o păturică subțire. Și o las, așa, să i se sedimenteze, aceste clipe, cât mai adânc, și cât mai vindecătoare de sindrom,în întreaga ființă. ’’Drumețul tresare
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
niciodată. Aceasta-mi amintește de un caz asemănător. Cineva ascunsese o lădița cu aur și pietre scumpe în pivnița unui castel. O, un castel minunat cu donjoane și chiar un pont-levis. Am văzut poza. Prințesa scăpătase și căuta de zor sipetul. Într-o noapte, a avut un vis. Se făcea că... Florence se răsuci. ― Ia ascultă, unde ai auzit aiureala asta? ― Am citit-o în Frații Grimm. Niște scriitori remarcabili. Doamna Miga izbucni într-un râs nervos. ― Ce idioată! Basme! Ne
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
De aici, fascinația ce (re)aduce împreună, pe site-urile de internet, număr după număr din Vaillant sau Pif Gadget. În noua sa substanță virtuală, banda desenată continuă să-i fascineze pe exploratori, asemenea comorii ce își trimite razele din sipetul abandonat de pirați în mijloc de ocean. Supraviețuirea confreriei acesteia, sudate prin mesaje postate pe wall-uri și complicitate ludică, este omagiul ultim adus unui vis care a fost visat de atâția dintre noi, în contra ideologiei. Cărarea pierdută (Tintin) Tintin pătrundea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]