411 matches
-
textului, disciplina inexistentă în anii '50, si care doar mult mai tîrziu va apărea în diferite spații culturale"19. Conceptul de tip lingvistic se cristalizează în gîndirea coșeriană între anii 1962 și 1965, adică între apariția la Montevideo a studiului Sistema, normă y habla (care avea să revoluționeze toată gîndirea lingvistică a celei de-a două părți a secolului al XX-lea) și prezentarea la cel de-al XI-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanica de la Madrid a studiului
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
efectiv, Sprachgeschichte, istorie lingvistică. Anexă "pro domo" De multiplele aspecte ale problematicii complexe expuse în acest articol doar în liniile sale esențiale ne-am ocupat, pe larg, într-o serie de lucrări 31 publicate cu începere din 1952, printre care: Sistema, normă y habla, Montevideo, 1952 (reprodus în Teoría del lenguaje y lingüística general, Madrid, 1962) [Trad. rom. Sistem, normă și vorbire, în vol. Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistică generală. Cinci studii, ediție în limba română de Nicolae Saramandu, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nu obligatoriu în toate și nu numaidecît simultan. Permanent însă, rămîne deschisă posibilitatea manifestării lui în orice sector dintre cele în care nu s-a manifestat: "En cuanto nivel categorial, el tipo contiene como virtualidades, también procedimientos que en el sistema no existen, pero que serían posibles, por corresponder a categorías técnicas ya dadas como tales" (op. cît., p. 277)"121. Viziunea coșeriană asupra tipului lingvistic i se pare și lui Dumitru Copceag cea mai complexă și "cea mai convingătoare" dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ganzheitliche Typologie versus Teiltypologie/Typology. Integral Typology versus Parțial Typology], în vol. Werner Bahner, Joachim Schidt, Dieter Viehweger (editori), Proceedings of the Fourteenth Internationl Congress of Linguistics, vol. I, 10-15 august 1987, Akademic-Verlag, Berlin, 1990, pp. 134-138. Coseriu, Eugenio, El sistema verbal romanico (subcap. Tipo lingüístico), Compilación y redacción de Hansbert Bertsch, Siglo Veintiuno Editores, Mexico, 1996 (traducere după ediția germană originală Das Romanische Verbalsystem, Gunter Narr Verlag, Tübingen, 1976). Coseriu, Eugenio, Essai d'une nouvelle typologie des langues romanes, în
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingüística, Segunda edición, revisada, Editorial Gredos, Madrid, 1991, pp. 186-200. Coșeriu, Eugeniu, Sistem, normă și tip, în vol. Lecții de lingvistică generală, traducere din spaniolă de Eugenia Bojoga, Cuvînt înainte de Mircea Borcilă, Editura ARC, Chișinău, 2000, pp. 275-284. Coseriu, Eugenio, Sistema, normă y habla, Montevideo, 1952 (Trad. rom. Sistem, normă și vorbire, în vol. Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistică generală. Cinci studii, ediție în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedica, București, 2004, pp. 11-114). Coseriu, Eugenio, Sprachtypologie und Typologie
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Editura Clusium, Cluj, 1998. Cornillie, B.; Lambert, J.; Swiggers, P. (editori), Linguistic Identities, Language Shift and Language Policy în Europe, Peeters, Leuven, 2009. Coșeriu, Eugeniu, El sistema verbal románico, Siglo XXI Editores México, 1996. Coșeriu, Eugeniu, Limba română în fața Occidentului. De la Genebrardus la Hervás. Contribuții la istoria cunoașterii limbii române în Europa occidentală. În românește de Andrei A. Avram, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1994. Cristea, Teodora, Grammaire structurale
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
linguistique sur le domaine de la linguistique des langues, notamment en ce qui concerne la typologie. Le concept de type linguistique se cristallise dans la réflexion cosérienne entre leș années 1962-1965, c'est-à-dire entre la parution à Montevideo de l'étude Sistema, normă y habla (qui allait révolutionner toute la pensée linguistique de la seconde moitié du XXe siècle) et la présentation au XIe Congrès Internațional de Linguistique et Philologie Române de Madrid de l'étude Sincronía, diacronía y tipología (qui allait être
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
is dedicated to the perspective which integral linguistics brings to the field of language linguistics, mainly regarding typology. The concept of linguistic type is formed în the Coserian thinking between 1962 and 1965, namely between the publishing of the study Sistema, normă y habla (which was to revolutionize the whole linguistic thinking of the latter part of the 20th century) and the presentation at the 11th Internațional Congress of Linguistics and Românce Philology at Madrid of the study Sincronía, diacronía y
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
integral en la lingüística de las lenguas, sobre todo en relación con la tipología. El concepto de tipo lingüístico se cristaliza en el pensamiento coseriano entre los años 1962 y 1965, es decir, entre la aparición en Montevideo del estudio Sistema, normă y habla (que iba a revolucionar todo el pensamiento lingüístico de la segunda mitad del siglo XX) y la presentación en el XI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románica de Madrid del estudio Sincronía, diacronía y tipología (que iba
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sobreestimar la diversidad de las lenguas, es decir de considerar cadă lengua como algo cerrado en sí y de no encontrar un camino de acceso de una lengua a otra, mientras que, en realidad, cadă lengua es, de hecho, un sistema históricamente especifico, pero específico en el interior de lo que es universal en lenguaje, como en cadă lenguaje, según lo vio ya Humboldt, es una llave pară las otras." (El hombre y șu lenguaje). Cualquier lengua, concretización del lenguaje, forma
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Actas del XI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románicas (Madrid, 1965), vol. I, Madrid, 1968, pp. 269-283; retipărit în vol. El hombre y șu lenguaje. Estudios de teoría y metodología lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1991, pp. 186-200; El sistema verbal románico, Siglo XXI editores, Mexico DF-Madrid, 1996, pp. 36-37; Sistem, normă și tip, în vol. Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000, pp. 275-284. 21 Manfred Ringmacher, Coseriu et la "Grammaire mexicaine". Leș horizons humboldtiens de la typologie linguistique
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vol. I-II, Editura Teora, București, 2000. 100 Român Jakobson, Essais linguistiques, traducere și prefață de N. Ruwet, Éditions de Mînuit, Paris, 1963, p. 71. 101 "Nu există schimbare lingvistică", în vol. Omul și limbajul sau, p. 329. 102 El sistema verbal románico, p. 37. 103 Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, p. 284. 104 Nu există schimbare lingvistică, loc. cît., p. 330. 105 Cristinel Munteanu este unul dintre liderii "noului val" din lingvistică românească actuala, o lingvistică influențată din ce in ce mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Utrecht, 2003. Santai Ioan, Drept administrativ și știința administrației, vol. I, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 1998. Sartori Giovanni, The theory of democracy revisited. Part two: the classical issues, Chatham House Publishers, Inc., Chatham, New Jersey, 1987. Sartori Giovanni, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002. Sartori Giovanni, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003. Sartori Giovanni, Ingineria constituțională comparată, traducere de Cristian
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Dynamics, Cambridge, Cambridge University Press, 1992. 34 Bogdan Dima, "Semiprezidențialismul românesc postdecembrist", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 14-28. 35 Raluca Mariana Negulescu, "Reflecții - semiprezidențialismul în România", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 29-36. 36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002, pp. 9-12; varianta în limba română: "Despre sistemul constituțional românesc, în Ingineria constituțională comparată", în op. cit., pp. 287-292. Idem, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
ce sunt proprii oricărei cozerii, deși tema s-ar părea că acuză cu totul altceva. [...] Ticuri stilistice care, fermecătoare sau poate tocmai de aceea, dau impresia de frivolitate la un om de cultură și profund, și temeinic, format nu fără sistemă, dacă avem în vedere că la baza cunoștințelor sale se află filosofia, iar dascăl i-a fost prietenul său mai mare C. Noica, un pedagog de clasă. I. NEGOIȚESCU SCRIERI: Spiritul și litera, București, 1970; Bunul-simț ca paradox, București, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
pe dinăuntru prin bârne de aproape 40 de picioare, nu poate nici să se rupă, nici să se despice.» Aceste întărituri sunt îndeobște înconjurate și de un șanț, peste care duce un podeț ce se poate ridica. Întăriturile construite după sistema romană, constau din lagăre întărite, pătrate sau dreptunghiulare, construite din pietre cioplite, cu patru sau mai multe porți, cu șanțuri, valuri și propugnaculum roman. La atacul precum și la apărarea cetăților, Dacii întrebuințau aproape aceleași mijloace ce se văd puse în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
-i învețe aceste meșteșuguri. Timpul de când meșterii și instructorii romani începuseră a veni în Dacia era prea scurt, abia vreo 12 ani, căci tratatul cu Domițian se încheiese în 89 d. Hr., și la Daci fiind totul de transformat după sistema romană, se vede ușor că le lipsise timpul pentru a învața toate. Apoi fără îndoială că Dacii, având deocamdată de scop a se întări pentru rezistență, nu aveau așa de neapărată trebuința de a-și construi instrumente de asediu, necrezând
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Belnic, "iscălitul au fost orândator (arendaș n.ns.) la moșia Sviniți (Swinicze) a contelui Paul Szirmay, în comitatul Alba-Ujvaier (Agauiavar), după care a trecut ca orândator al crăieștii fabrici de hârtie din Roșcani (Roskany), pre care au format-o după sistema cea mai nouă"14 . În Moldova a venit cu pașaport transilvănean, aidoma multor meșteri sau tehnicieni de etnie maghiară, germană sau austriacă, în cursul anului 1838, dată rezultată din cuprinsul unui memoriu al său din 1853, în care invoca cei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a putè grăbi a lui înființare". Cu siguranță, domnitorul, care, în cuprinsul ofisului prezentat la deschiderea Adunării Obștești pe anul 1839, sublinia relația directă între dezvoltarea ramurilor economice productive din Moldova (cu accente speciale pe agricultură și pe industrie) și "sistema de învățătură" din țară13, va fi fost direct interesat să-și lege numele de înfăptuirea unei asemenea instituții, ce-i reconfirma, practic, nu doar preocuparea, ci chiar predilecția pentru domeniu: "Anul trecut rememora el cu vădită satisfacție au fost însămnat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și pietriș gol făr de nici un preț pentru țară, dacă în această parte de loc nepotrivit pentru agricultură au a se statornici băi, fabrici și o industrie favorizatoare întregii țări, apoi au agiuns acum vremea a curma și a desființa sistema vătămătoare a stârpirii pădurilor și a introduce o iconomie potrivită scopului, care să poată răspundă atât trebuințelor de acum, precum și viitorimei". Intervenția hotărâtă a statului, în temeiul legiuirii organice, i se înfățișa ca remediu firesc, iar el își încheia pledoaria
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în detaliile raportului (reprodus integral în anexe), se cuvine subliniată remarca preliminară a semnatarului și anume că maniera tradițională de exploatare a sării în Moldova, adică învechitul procedeu al gropilor în formă de con, butelie sau clopot, constituia "o adevărată sistemă de pustiere vătămătoare și păgubitoare, nu numai pentru vremea de acum, dar și pentru viitorime"8. Afirmația era apoi susținută prin argumente convingătoare, în rândul cărora erau incluse observațiile și datele tehnice curente, lesne verificabile. Privitivismul săpării gropilor prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stânci și pietriș gol, făr nici un preț pentru țară; dacă în această parte de loc, nepotrivit pentru agricultură, au a să statornici băi, fabrici și o industrie favorisitoare întregii țări; apoi, au agiuns acum vremea a curma și a desființa sistema vătămătoare a stirpirei pădurilor și a introduce o iconomie potrivită scoposului, care să poată răspunde atât trebuințelor de acum, precum și viitorimei. Scoposul acestor puține cuvinte este numai de a îndrepta luarea aminte a proprietarilor asupra prețului celui mare și însămnărei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit la partea sănătoasă, aproape de acea vătămată, spre a le feri de putrezire. Prin această rătezare a rădăcinilor se împiedecă înrâurirea între sistema rădăcinei și a ramurilor și pentru aceasta este de trebuință ca și din ramuri să se taie în analoghie pe atâta cât au suferit rădăcina. Însă numai ramurile de gios să se taie, iar corona (adecă partea de sus, care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acea prin ardere de foc pierdere a acestei fabrici, iscălitul au fost arendator moșiei Svinițe (Swinicze), în comitatul Aba-Ujavar (Aba-Ujvarer), după care au trecut ca arendator a crăeștii fabrici de hârtie de la Roșcani (Roskany), pre care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lucrate, domeniul agricol fiind absolut necompetitiv și neprofitabil. Pârloaga este "cultura națională" iar bălăria preponderent vasluiană. Ar fi un semn de redresare în pomicultură (suprafețe plantate mai mult decât până în 1989) și zootehnie. Populația de la sate este foarte îmbătrânită și sistema de mașini agricole cvasi-inexistentă. Dorință de muncă: niet ! Comerțul, oarecum staționar, se realizează în ultima perioadă prin mall-uri, complexe comerciale, care aleargă după profit mare la cetățeni săraci. Micile magazine-s pe cale să dispară. Serviciile înregistrează o dezvoltare impusă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]