412 matches
-
a frecventat căutătorul lânii de aur în caierul de el însuși încâlcit prin re-babelizarea comunicării eseistice. *** Anul crucial al diferențierii pare a fi 1987, când lui Luca Pițu i se publică prima parte a încercării despre alteritate. Ideea centrală a sistemei sale eseistice (naveta dintre pleonasm și oximoron a oricărei gândiri care se respectă) îl conduce spre postularea a patru ispite în relația cu Celălalt. Schema s-ar fi aplicat pe om, text, cultură, civilizație iar fundamentarea praxiteoretică pe heterologia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Opere, vol. XX: Leopardi e Manzoni, Zanichelli, Bologna, 1942. Carducci, Giosuè, Degli spiriti e delle forme nella poesia di Giacomo Leopardi, Zanichelli, Bologna, 1898. Carducci, Giosuè, Lettere 1874-1875, vol. IX, Zanichelli, Bologna, 1942. Carlo, de Franco, Ungaretti e Leopardi: îl sistema della memoria dall'assenza all'innocenza, Bulzoni, Romă, 1979. Carlo, di Francesco, Leopardi tra '800 e '900: fortuna critică e incidenza poetica, Edisud, Salerno, 1990. Cărcăleanu Eleonora, Leopardi în România, Minerva, București, 1983. Cheie-Pantea, Iosif, Eminescu și Leopardi. Afinități elective
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
per la Liguria, Savona, 1938; Elio Morlino, Leopardi, Pascoli, Gozzano: saggi critici con una prefazione di Saverio La Sorsa, Milillo, Bari, 1957; Felice Signoretti, Tempo e male: Ungaretti șu Leopardi, Argalia, Urbino, 1977; Franco De Carlo, Ungaretti e Leopardi: îl sistema della memoria dall'assenza all'innocenza, Bulzoni, Romă, 1979; Gerard Genot, La fiction poetique: Foscolo, Leopardi, Ungaretti, Presses de l'Université de Paris-Sorbonne, Paris, 1998. 5 Oreste Macrì în prefață volumului Salvatore Quasimodo, Poesie din 1938; Sergio Solmi în prefață
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
che le idee, benché diverse, par quasi și confondano insieme în Giacomo Leopardi, Zibaldone, 2469, Newton & Compton, Romă, 2001. 169 È qui che possiamo senz'altro accennare al contatto di Leopardi con la esperienza più viva della nuova poesia: îl sistema dell'immaginazione è un sistema fondato sull'analogia, înțesa l'analogia come regola che determina questa liberă, mă non anarchica, ricchezza evocativa în Luciano Anceschi, op. cît., p. 120. Cfr. și Mario Petrucciani, op. cît., pp. 118-119. 170 Mario Petrucciani
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
par quasi și confondano insieme în Giacomo Leopardi, Zibaldone, 2469, Newton & Compton, Romă, 2001. 169 È qui che possiamo senz'altro accennare al contatto di Leopardi con la esperienza più viva della nuova poesia: îl sistema dell'immaginazione è un sistema fondato sull'analogia, înțesa l'analogia come regola che determina questa liberă, mă non anarchica, ricchezza evocativa în Luciano Anceschi, op. cît., p. 120. Cfr. și Mario Petrucciani, op. cît., pp. 118-119. 170 Mario Petrucciani, op. cît., p. 119; Alfonso
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
leggiadri ove son giti / dell'ignoto ricetto / d'ignoti abitatori, e del diurno / degli aștri albergo, e del rimoto letto / della giovane Aurora, e del notturno / occulto sonno del maggior pianeta? (Ad Angelo Mai). 383 La vită che passa nel sistema chiuso, nel quale și include omogeneizzandosi agli altri elemenți, Oreste Macrì, 1986, op. cît., p. 52. Închiderea universului înconjurător în limitele eului prin reducție reprezintă o constantă a tehnicii primului Quasimodo. Trezirea, întoarcerea la țărmul realității, cum o numește Macrì
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
paradisul selenar. Materia cu indice entropic tot mai mare este descrisă în cercuri concentrice: dinspre exterior (cafenea, grădină) către interior (casă, masă, carte, pagină). Constelațiile descriu trecerea de la dezordine la ordine, geometria lor marcând începutul îmblânzirii păienjenișului. Drumul către altă sistemă este marcat de câte un punct luminos roșu sau roș. Balizele colorate cu roș se dovedesc esențiale pentru calea spre paradisul din lună. (S3g) Privi din nou la paijinișul (s.n.) de linii roșii și liniile începură a se mișca.El
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
origine bizantină, bazată pe sistemul geocentrist,[...]. Tablele erau pline de schemele unei sisteme lumești imaginare (s.n.), pe mărgini cu portretele lui Platon și Pitagora și cu sentințe grecești. [...] Constelațiuni zugrăvite cu roș, calcule geometrice zidite după o închipuită și mistică sistemă (s.n.), în urmă multe tâlcuiri de visuri, coordonate alfabetic o carte care nu lasă nimic de dorit pentru a aprinde niște creieri superstițioși, dispuși la o asemenea hrană (Eminescu: 2011, II, 41). În secvența propusă ca hipotext pentru această serie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
erau câteva sute de cărți, multe dintre ele grecești, pline de învățătură bizantină. Cărțile, vechi, dormeau. Masa era încrustată cu litere latine și gotice. Acum Dionis descâlcește caractere slave, în căutarea sensurilor unei astrologii mai curând de origine bizantină. Termenul "sistemă" anticipează ușor disimulat propunerea unei alte "ordini a realității"; interesant ne pare modul în care este folosit cuvântul "zidit" casele Bucureștilor de atunci sunt rău zidite, murii se năruie, în schimb, cugetările zidesc sisteme. Lumina nu este niciodată clară și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să trecem ne e scris Ca visul unei umbre și umbra unui vis? (Despărțire Eminescu: 2011, I, 168). (h1f) Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema cosmică. În mijlocul soarelui e un atom împrejurul căruia s-a cristalizat corpul soarelui [...]; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se cristalizează simțire fiziologică, simțiminte interne, cugetare, funcțiuni trupești și psihice: sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom, puntul matematic comun de concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu 63. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce sufletul atomistic e în om ([Inima sistemei noastre planetare] Eminescu: 2011, X, 42). (h1g) Cum Dumnezeu cuprinde cu viața lui cerească Lumi, stele, timp și spațiu ș-atomul nezărit Cum toate-s el și dânsul în toate e cuprins Astfel tu vei fi mare ca gândul tău
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Belnic, "iscălitul au fost orândator (arendaș n.ns.) la moșia Sviniți (Swinicze) a contelui Paul Szirmay, în comitatul Alba-Ujvaier (Agauiavar), după care a trecut ca orândator al crăieștii fabrici de hârtie din Roșcani (Roskany), pre care au format-o după sistema cea mai nouă"14 . În Moldova a venit cu pașaport transilvănean, aidoma multor meșteri sau tehnicieni de etnie maghiară, germană sau austriacă, în cursul anului 1838, dată rezultată din cuprinsul unui memoriu al său din 1853, în care invoca cei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a putè grăbi a lui înființare". Cu siguranță, domnitorul, care, în cuprinsul ofisului prezentat la deschiderea Adunării Obștești pe anul 1839, sublinia relația directă între dezvoltarea ramurilor economice productive din Moldova (cu accente speciale pe agricultură și pe industrie) și "sistema de învățătură" din țară13, va fi fost direct interesat să-și lege numele de înfăptuirea unei asemenea instituții, ce-i reconfirma, practic, nu doar preocuparea, ci chiar predilecția pentru domeniu: "Anul trecut rememora el cu vădită satisfacție au fost însămnat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și pietriș gol făr de nici un preț pentru țară, dacă în această parte de loc nepotrivit pentru agricultură au a se statornici băi, fabrici și o industrie favorizatoare întregii țări, apoi au agiuns acum vremea a curma și a desființa sistema vătămătoare a stârpirii pădurilor și a introduce o iconomie potrivită scopului, care să poată răspundă atât trebuințelor de acum, precum și viitorimei". Intervenția hotărâtă a statului, în temeiul legiuirii organice, i se înfățișa ca remediu firesc, iar el își încheia pledoaria
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în detaliile raportului (reprodus integral în anexe), se cuvine subliniată remarca preliminară a semnatarului și anume că maniera tradițională de exploatare a sării în Moldova, adică învechitul procedeu al gropilor în formă de con, butelie sau clopot, constituia "o adevărată sistemă de pustiere vătămătoare și păgubitoare, nu numai pentru vremea de acum, dar și pentru viitorime"8. Afirmația era apoi susținută prin argumente convingătoare, în rândul cărora erau incluse observațiile și datele tehnice curente, lesne verificabile. Privitivismul săpării gropilor prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stânci și pietriș gol, făr nici un preț pentru țară; dacă în această parte de loc, nepotrivit pentru agricultură, au a să statornici băi, fabrici și o industrie favorisitoare întregii țări; apoi, au agiuns acum vremea a curma și a desființa sistema vătămătoare a stirpirei pădurilor și a introduce o iconomie potrivită scoposului, care să poată răspunde atât trebuințelor de acum, precum și viitorimei. Scoposul acestor puține cuvinte este numai de a îndrepta luarea aminte a proprietarilor asupra prețului celui mare și însămnărei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit la partea sănătoasă, aproape de acea vătămată, spre a le feri de putrezire. Prin această rătezare a rădăcinilor se împiedecă înrâurirea între sistema rădăcinei și a ramurilor și pentru aceasta este de trebuință ca și din ramuri să se taie în analoghie pe atâta cât au suferit rădăcina. Însă numai ramurile de gios să se taie, iar corona (adecă partea de sus, care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acea prin ardere de foc pierdere a acestei fabrici, iscălitul au fost arendator moșiei Svinițe (Swinicze), în comitatul Aba-Ujavar (Aba-Ujvarer), după care au trecut ca arendator a crăeștii fabrici de hârtie de la Roșcani (Roskany), pre care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lucrarea “Espana y mundo arabe: Imagenes cruzadas” (1993). Emilio Gonzalez Ferrin, profesor la Universitatea din Sevilla, a analizat fundamentele raporturilor euroarabe și a identificat posibilele construcții instituționale ale cooperării comune, în tratatul “El Dialogo euro-arabe: La Union Europea frente al sistema regional arabe” (1997). Antonio Teodoro Reguera Rodriguez, profesor de geografie umană la Universitatea din Leon, a prezentat în articolele sale istoricul dezvoltării gândirii geopolitice spaniole cu privire la arealul maghrebian, putând fi considerat un istoriograf al școlii de geografie politică din țara
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
și spunându-le elevilor să repete ceasuri întregi cuvinte și fraze care nu i se păreau la locul lor. Pe lângă aceste două manuale școlare, de altfel cele mai impotrante, I. Creangă mai publică și Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, în 1876, împreună cu Gh. Ienăchescu, prin aceasta răspunzând invitației ministrului Maiorescu de a elabora o metodică pentru clasa I primară, lucrarea fiind prima de acest gen de la noi din țară. Calitatea și eficiența manualelor lui Creangă, precum și măiestria sa
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în decembrie 1877, Creangă îi scrie poetului cu emoție: „coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă...” (3, p. 60 ) Tot în perioada șederii lui Eminescu la Iași publică Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, carte asupra căreia poetul își dă avizul favorabil și o recomandă ministerului, făcându-i un raport 31 elogios. La 3 iunie 1876, însă, noul ministru al învățământului îl destituie pe Eminescu din funcția de revizor școlar. La 13 iunie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Convorbiri literare cu Soacra cu trei nurori. 1876. M. Eminescu recomandă Ministerului Instrucțiunii manualele lui I. Creangă, care se vor introduce „în mod obligatoriu” în școli. 26 mai. Raport elogios al poetului privind lucrarea Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, avându-l între autori pe I. Creangă. 1 iunie. M. Eminescu este destituit din funcția de revizor școlar. Poetul va fi primit cu căldură în bojdeuca lui Creangă. Creangă publică în Convorbiri literare Punguța cu doi bani (1 ian
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
viața e o cifră nențeleasă Și-nzădar cătăm răspunsul la-ntrebarea ce ne-am pus. În zădar ne batem capul, triste firi visionare, Să citim din cartea lumei semne ce noi nu le-am scris, Potrivim șirul de gânduri pe-o sistemă oare-care, Măsurăm mașina lumei cu acea măsurătoare Și gîndirile-s fantome, și viața este vis. {EminescuOpIV 47} ÎNGERE PALID... Îngere palid, îți e mister Cum că a lumei valuri și șoapte Este durere și neagră noapte Pe lângă cer? Nu știi tu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nedreptul pozitiv, se-nțelege că tot binele și toată dreptatea va consista numai în forme, și nu în coprinsul lor, adică în relațiunea unuia față cu cealaltă. 26 {EminescuOpXV 27} ["MATERIE: FORMĂ"] 2254 Zeul unei bucăți de materie: forma ["INIMA SISTEMEI NOASTRE PLANETARE"] 2257 Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema* cosmică. Fără acest punt comun de atac (Angriffspunkt im Kraeftenparalelogram) lumea* neapărat că era un
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu cealaltă. 26 {EminescuOpXV 27} ["MATERIE: FORMĂ"] 2254 Zeul unei bucăți de materie: forma ["INIMA SISTEMEI NOASTRE PLANETARE"] 2257 Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema* cosmică. Fără acest punt comun de atac (Angriffspunkt im Kraeftenparalelogram) lumea* neapărat că era un caos de materii, inertă și fără putere căci o materie nici nu are putere nepusă într-un raport propriu de a trezi această putere. Două
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]