4,821 matches
-
aceste cifre au crescut la 1.130 pentru apă și 442 pentru gaze, Iar în 1984 la 1 992 și, respectiv, 481. În cadrul Conferinței Naționale a Președinților Consiliilor Populare din 3-4 martie 1988, Nicolae Ceaușescu a cerut amplificarea programului de sistematizare. „Având în vedere că avem aproape 900 de comune, cu o populație mai mică de 3 000 de locuitori, din care 290 cu mai puțin de 2.000 de locuitori este necesar să ne propunem realizarea unor comune mai mari
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
populație mai mică de 3 000 de locuitori, din care 290 cu mai puțin de 2.000 de locuitori este necesar să ne propunem realizarea unor comune mai mari, pornind de la cel puțin 3.000 de locuitori. În programul de sistematizare va trebui să prevedem ca, pe această bază, să avem cel mult 2.000 de comune. În același timp, trebuie să reducem radical numărul de sate de la circa 13.000 în prezent la cel mult 5.0006.000”. Autoritățile comuniste
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
întrun moment în care păstrarea și protejarea mediului înconjurător ocupau un loc important pe agendele politicii occidentale. Într-o scrisoare adresată lui Nicolae Ceaușescu, în iulie 1989, Doina Cornea, plasând viața de la sate în centrul identității naționale, critica planul de sistematizare și îl avertiza pe liderul comunist că: „lovind în casa țăranului, dumneavoastră loviți în sufletul națiunii”; scrisoarea a fost contrasemnată de mai mulți reprezentanți ai intelectualilor și muncitorilor: Iulius Filip și Dumitru Alexandru Pop, membri fondatori ai Sindicatului liber „Libertatea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Vasilescu, profesorii: Samoilă Popa, Haralambie Circa, Judith Wrabel, Eniko Tabacu, Viorica Hecia, muncitorii: Marin Lupeu, Ioan Voicu, Mihai Torja, arhitecta Melinda Chelu și alți, în total 27 de persoane din Cluj, Sibiu, Zărnești și Făgăraș. În plan extern, planul de sistematizare al autorităților române a făcut grupurile ecologiste din Occident să organizeze acțiuni de protest atât la nivel național, cât și la nivel internațional. „Opération Villages Roumains” sa dovedit cea mai eficientă în privința captării atenției presei și opiniei publice internaționale și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pentru Drepturile Omului au demarat o campanie de adopție a satelor românești, la 3 februarie 1989. Ideea era ca o localitate din Europa Occidentală să „înfieze” o comună din România. Scopul primar al operației era să se jeneze așa-zisa „sistematizare” a satelor, adică dărâmarea și înlocuirea lor cu ansamble semiurbane cu confort scăzut și supraveghere optimă a populației. Lista satelor cuprinse în proiect era secretă, dar se considera că o bună parte din cele șapte mii și ceva de sate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și înlocuirea lor cu ansamble semiurbane cu confort scăzut și supraveghere optimă a populației. Lista satelor cuprinse în proiect era secretă, dar se considera că o bună parte din cele șapte mii și ceva de sate ale țării erau menite sistematizării. Cadența, ordinea distrugerilor era necunoscută. Prin „înfieri” distrugerile ar fi stârnit mai multe proteste și se spera ca Ceaușescu, nu insensibil la opinia publică occidentală, ar fi putut chiar să-și modereze setea de dezastru. Toată această activitate era voluntară
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
unde se atribuia o comună (adesea cunoscută numai prin nume și poziția geografică aproximativăă; apoi se scria o scrisoare adresată în același timp lui Ceaușescu și președintelui Consiliului popular al satului românesc respectiv, în care se exprima reprobarea față de posibila sistematizare. Se exprima dorința de a vizita respectiv comună. Zeci de mii de asemenea scrisori au pornit din comunitățile europene spre România, pe măsură ce numărul satelor adoptate creștea; până la începutul lui mai 1989, 231 de comunități din Belgia, 95 din Franța și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Franța și 42 din Elveția adoptaseră sate românești, iar campania din Marea Britanie lansată în iunie cu sprijinul Prințului de Wales, asigurase 52 de adopții până în luna septembrie. Chiar dacă, sub presiunile opiniei publice internaționale, Ceaușescu a promis să temporizeze politica de sistematizare, demolările de gospodării țărănești a continuat; astfel, la 24 mai 1989, un număr mare de gospodării particulare din satele Otopeni, Dimieni și Odăile, situate la nord de București, au fost demolate, iar populația a fost strămutată în Otopeni, în blocuri
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
o încununare a politicii de industrializare forțată, care a dus la destructurarea societății rurale românești, nu numai prin distrugerea unei sănătoase tradiții milenare, ci și demolarea spirituală a unei însemnate părți a țărănimii noastre. Referindu-se la această politică de sistematizare a satelor, istoricul Dinu C. Giurescu, declara „valoarea, importanța și semnificația arhitecturii populare sunt universal recunoscute. Acest patrimoniu rural - case, gospodării și așezări cu o structură specifică - reprezintă adevărata sinteză a istoriei unui popor și exprimă identitatea lui națională. A
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
apartamentele erau mici și uneori, din cauza greșelilor de proiectare, nu aveau grupuri sanitare sau instalații de racordare la rețeaua de gaz. Lipsa spațiilor comune și a parcurilor completa această structură urbană care reprima viața comunitară, în ansamblul ei. De fapt, sistematizarea urbană a regimul comunist dn România a însemnat distrugerea orașelor în proproție de 85 %90 % și apoi reconstruirea lor cu blocuri tip, cu rețele stradale aproape complet schimbate. În aceste orașe socialiste, în care s-au realizat ansambluri urbanistice, economice
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
apartamente tipizate (peste trei milioane de apartemente, repartizate gratuit salariațiloră; peisaj orășenesc uniformizat; populație comasată și amestecată, mai ușor de controlat, de supravegheat, de manevrat; o nivelare a gândirii și comportamentelor individuale, toți fiind supuși acelorași reguli de conviețuire. Prin sistematizare, 29 de orașe au fost dărâmate, iar alte 37 de centre urbane erau în plină amenajare în decembrie 1989. Reamenajarea Bucureștiului a fost un caz special, deși în general se considera că face parte din programul de sistematizare. În capitală
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
conviețuire. Prin sistematizare, 29 de orașe au fost dărâmate, iar alte 37 de centre urbane erau în plină amenajare în decembrie 1989. Reamenajarea Bucureștiului a fost un caz special, deși în general se considera că face parte din programul de sistematizare. În capitală nu se puteau aplica raționamentele economice ale mutării populației sau transferului de la sat la oraș. Proiectul lui Ceaușescu era de a transforma Bucureștiul într-un simbol arhitectural al puterii lui personale și întrun mijloc concret de exprimare a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mutării populației sau transferului de la sat la oraș. Proiectul lui Ceaușescu era de a transforma Bucureștiul într-un simbol arhitectural al puterii lui personale și întrun mijloc concret de exprimare a cultului personalității întreținut de presă. Stimulentul acestei acțiuni de sistematizare a fost cutremurul din martie 1977. Pe 4 martie, la ora 20:30, s-a produs cel mai grav cutremur de pământ din istoria țării cu magnitudinea de 7,3 grade Richter. S-au prăbușit sau au fost avariate grav
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
prăbușirea câtorva clădiri din centrul Bucureștiului, Ceaușescu a cerut urbaniștilor săi să caute o zonă în oraș, rezistentă la cutremure unde să poată fi ridicat noul centru administrativ. În concepția lui Ceaușescu, acest centru era nucleul unei vaste acțiuni de sistematizare, reprezentativă pentru realizările sale politice. „caut o reprezentare simbolică a celor două decenii de lumină pe care le-am parcurs; am nevoie de ceva măreț, ceva foarte măreț, care să reflecteze ceea ce am realizat” se afirmă că ar fi declarat
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Nicolae Ceaușescu a propus să se treacă la edificarea, în București, până în 1981, a unui nou centru politicoadministrativ al țării, la reconstrucția unora din principalele artere ale Bucureștiului, la realizarea unui număr de importante edificii sociale și culturale și la sistematizarea cursului Dâmboviței. Noul plan de urbanizare preconizat de conducerea de stat comunistă se înscria într-un perimetru de aproximativ 18 km și urmărea ca toate clădirile care se aflau în perimetrul viitoarelor artere de comunicație să fie demolate sau cosmetizate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
nicio formă din acest ansamblu, proiectat de liderul comunist, nu trebuia să facă parte bisericile și mănăstirile, ele nu se încadrau în linia arhitectonică comunistă, deci se impunea eliminarea lor din acest spațiu. Lăcașurile de cult care au suferit în timpul sistematizării din anii ’80, pot fi catalogate în funcție de gradul de distrugere în: biserici dărâmate, biserici translatate și biserici agresate. Prima „victimă” a sistematizării capitalei a fost Biserica Enei. Construită mai întăi din lemn, în anul 1611, de o anume Iana, soția
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
linia arhitectonică comunistă, deci se impunea eliminarea lor din acest spațiu. Lăcașurile de cult care au suferit în timpul sistematizării din anii ’80, pot fi catalogate în funcție de gradul de distrugere în: biserici dărâmate, biserici translatate și biserici agresate. Prima „victimă” a sistematizării capitalei a fost Biserica Enei. Construită mai întăi din lemn, în anul 1611, de o anume Iana, soția unui târgoveț, rezidită, între 1720-1724, din cărămidă și piatră de către jupâneasa Safta, cumnata doamnei Marica, soția domnitorului Constantin Brăncoveanu, biserica a fost
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
deși împreună cu Sf. Vineri era în plan de a fi translatată, biserica Sfântul Spiridon Vechi, demolată la 26 august 1987, biserica Sfânta Treime-Dudești, demolată în 9 noiembrie 1987, la insistențele prim-vicepreședintele Primăriei Capitalei, Dumitru Necșoiu. (anexele 9-11) Politica de sistematizare a distrus și alte monumente semnificative pentru arta europeană și pentru istoria românilor: bisericile mănăstirilor Cotroceni și Pantelimon, în 1984, respectiv 1985, complexul Văcărești, în 1986, casa lui Nicolae Iorga, în 2 iulie 1986, Spitalul Brâncovenesc. (anexa 12) Distrugerea mănăstirii
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
1986. (anexele 16-17) Reamenajarea Bucureștiului și a altor orașe, distrugerea monumentelor istorice și a lăcașurilor de cult au stârnit reacții, dezbateri și acțiuni de protest în rândul populației dar, mai ales, în cercurile profesionale, toate punând în discuție planurile de sistematizare și căutând soluții de protejare a monumentelor. Astfel, între 25 și 27 mai 1979, la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj a avut loc o întâlnire specială pe tema „Înnoirea Urbană și problemele contemporane”, arhitecții și istorici prezenți propunând
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
a construi este una din cele mai rele forme de nebunie atunci când este necontrolată... Bucureștiul a devenit un oraș al întunericului - o viziune oribilă a viitorului pe care nici o persoană normală nu ar fi putut să o suporte”. Faptul că sistematizarea a fost una dintre primele măsuri abrogate de guvernul provizoriu la sfârșitul lui decembrie 1989 arăta cât de mult devenise aceasta sinonimă cu cele mai grave abuzuri ale regimului Ceaușescu. În timp ce oferea un exemplu grăitor al gradului ridicat în care
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cele mai grave abuzuri ale regimului Ceaușescu. În timp ce oferea un exemplu grăitor al gradului ridicat în care statul român intervenea în viața cetățenilor, schema punea în lumină și trăsăturile distinctive ale procesului de planificare din România. La nivelul economiei naționale, sistematizarea, cu accentul pus pe uniformizarea mediului urban și rural, era un element auxiliar al politicii de industrializare rapidă în care nevoile comunităților erau subordonate celor ale economiei naționale. În momentul declanșării evenimentelor din 1989, societatea românească prezenta toate simptomele decadenței
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
prin descoperire); - strategii facilitatoare a studiului independent și diferențiat - în care se încadrează metode, precum: stimularea gândirii critice, învățarea programată, instruirea asistată de calculator. 2. Clasificarea metodelor de predare-învățare O prezentare analitică a metodelor didactice ar trebui precedată de o sistematizare cât mai logică a acestora, deși taxonomiile propuse au suscitat și continuă să suscite o serie întreagă de controverse între pedagogi. Aceștia au propus de fapt criterii variate de clasificare, rezultând, în consecință, clasificări diferite. Se pot distinge, spre exemplu
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
imediată, interesantă, completă (pentru a putea fi soluționată). De aceea, pentru aplicarea metodei este necesar să se realizeze portofoliul de cazuri adecvate disciplinei. Aceasta presupune identificarea cazurilor particulare relevante pentru înțelegerea unor categorii generale de probleme, documentarea, selectarea informațiilor și sistematizarea lor. În următoarea etapă materialul de cercetat este pus la dispoziția elevilor și li se cere acestora să emită soluții bazate pe percepția personală, subiectivă, fără a se lua în considerare toate elementele cazului, părerile vor fi astfel, diferite și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Gh. Niculescu publica articolului "Raionarea geomorfolică a Raionului Ploiești" În anul 1966, iese de sub tipar prima sinteză documentară referitoare la "Subcarpații romanești", realizată de profesorul Victor Tufescu, din care se desprind o serie de elemente inedite, de mare interes în sistematizarea datelor legate de structura fizică a teritoriului regiunii. CAPITOLUL II ELEMENTE DE IDENTIFICARE Orașul Breaza este localizat în partea de sud a munților Bucegi și Gârbova, în zona mediană a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V.
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
activitate ce-i conferă statut de stațiune de odihnă. Direcțiile de dezvoltare a orașului și înfățișarea pe care o va căpăta, constituie preocupări ale organelor locale, ale specialiștilor. Au fost elaborate în acest sens și se întocmesc prognoze, planuri de sistematizare care încearcă să prefigureze forma și fondul orașului în viitor. Din punct de vedere al gradului de intensitate al antropizării peisajului, zona orașului Breaza se încadrează în categoria peisajelor mocerat antropizate. Acest tip de peisaj se caracterizează prin fragmentarea puternică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]