496 matches
-
reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse condiții patologice sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda pozitivă R (de regurgitare), unda v fiind mai amplă; undele c, R, v se pot contopi într-o amplă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda pozitivă R (de regurgitare), unda v fiind mai amplă; undele c, R, v se pot contopi într-o amplă undă pozitivă sincronă cu sistola ventriculară, iar depresiunea y este mai profundă decât în mod normal. In stenoza tricuspidiană unda a este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai amplă iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cm/s iar la nivelul capilarelor unde aria de secțiune este 4500 cm2 - velocitatea fluxului sanguin este 0.1 cm/s. Sângele nu circulă prin artere ca prin simple conducte ci este propulsat. Artera se comportă ca un "cord periferic": “sistola arterială”, completând-o pe cea cardiacă, apare în diastola ventriculară pe baza energiei înmagazinate în pereți vasului și asigură continuitatea circulației. Debitul și presiunea au un caracter pulsatil. Întregul sistem cardio-vascular poate fi simplificat utilizând un model unidirecțional al fluxului
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Dacă Re < 1000 modificările locale ale fluxului sunt contracarate de vâscozitate. Deoarece Re este sub 1000 în majoritatea segmentelor circulației arteriale periferice, turbulența nu apare aici în mod obișnuit. Pulsatilitatea generează periodic turbulență care este mai importantă în cursul decelerației sistolei. Nilsson, considerând valoarea medie a diametrului arterei femurale ca fiind 5.9 mm și un debit sanguin mediu de 6.5 ml/s în această arteră, presupunând o valoare înaltă a forfecării pentru vâscozitatea kinematică a sângelui integral de 4
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
funcționează sub regimuri presionale diferite (marea și mica circulație). Marea circulație sau circulația sistemică transportă sângele de la inimă spre țesuturi prin sistemele arterial și capilar, asigurând și întoarcerea la cord prin sistemul venos. Din ventriculul stâng sângele este împins prin sistolă în aortă iar de aici se răspândește în toate ramurile acestei artere, ajunge apoi în capilare unde au loc schimburile gazoase și nutritive, trece apoi în venule, apoi în vene, iar prin venele cave ajunge în atriul drept. Din atriul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de aici se răspândește în toate ramurile acestei artere, ajunge apoi în capilare unde au loc schimburile gazoase și nutritive, trece apoi în venule, apoi în vene, iar prin venele cave ajunge în atriul drept. Din atriul drept, în cursul sistolei atriale, sângele ajunge în ventriculul drept, urmând să fie antrenat în mica circulație. Mica circulație sau circulația pulmonară: din ventriculul drept sângele este propulsat în artera pulmonară, prin aceasta ajunge la plămâni unde se fac schimburile gazoase, apoi sângele oxigenat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fie antrenat în mica circulație. Mica circulație sau circulația pulmonară: din ventriculul drept sângele este propulsat în artera pulmonară, prin aceasta ajunge la plămâni unde se fac schimburile gazoase, apoi sângele oxigenat ajunge prin venele pulmonare la atriul stâng, prin sistola căruia trece în ventriculul stâng de unde este antrenat apoi în marea circulație. Inima este un organ cavitar, între atrii și ventriculi și între ventricului și artere existând un sistem valvular care impune sângelui o circulație unidirecțională. Pomparea ritmică a sângelui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe fața internă a perețillor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe fața internă a perețillor ventricular. Rolul lor este de a contribui la curgerea unidirecțională a sângelui prin cord, menținând valvele atrioventriculare închise în timpul sistolei ventriculare. Inelele musculare de la locul de vărsare a venelor mari în atrii, care se contractă în timpul sistolei atriale, împiedică regurgitarea sângelui în venele mari. 3.1. Ciclul cardiac Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă durează 0,8 s și constă în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fața internă a perețillor ventricular. Rolul lor este de a contribui la curgerea unidirecțională a sângelui prin cord, menținând valvele atrioventriculare închise în timpul sistolei ventriculare. Inelele musculare de la locul de vărsare a venelor mari în atrii, care se contractă în timpul sistolei atriale, împiedică regurgitarea sângelui în venele mari. 3.1. Ciclul cardiac Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă durează 0,8 s și constă în succesiunea unei perioade de contracție a miocardului (numită sistolă), cu o perioadă de relaxare (diastolă). Revoluția cardiacă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
venelor mari în atrii, care se contractă în timpul sistolei atriale, împiedică regurgitarea sângelui în venele mari. 3.1. Ciclul cardiac Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă durează 0,8 s și constă în succesiunea unei perioade de contracție a miocardului (numită sistolă), cu o perioadă de relaxare (diastolă). Revoluția cardiacă completă cuprinde sistola atrială, pauza mică, sistola ventriculară, pauza mare sau diastola generală, după care ciclul începe iar, succesiunea fenomenelor mecanice având loc la intervale de timp egale. Un ciclu cardiac începe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
regurgitarea sângelui în venele mari. 3.1. Ciclul cardiac Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă durează 0,8 s și constă în succesiunea unei perioade de contracție a miocardului (numită sistolă), cu o perioadă de relaxare (diastolă). Revoluția cardiacă completă cuprinde sistola atrială, pauza mică, sistola ventriculară, pauza mare sau diastola generală, după care ciclul începe iar, succesiunea fenomenelor mecanice având loc la intervale de timp egale. Un ciclu cardiac începe cu sistola atrială. Sistola atrială are durata de 0,11 s.
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mari. 3.1. Ciclul cardiac Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă durează 0,8 s și constă în succesiunea unei perioade de contracție a miocardului (numită sistolă), cu o perioadă de relaxare (diastolă). Revoluția cardiacă completă cuprinde sistola atrială, pauza mică, sistola ventriculară, pauza mare sau diastola generală, după care ciclul începe iar, succesiunea fenomenelor mecanice având loc la intervale de timp egale. Un ciclu cardiac începe cu sistola atrială. Sistola atrială are durata de 0,11 s. Când diastola generală este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
o perioadă de relaxare (diastolă). Revoluția cardiacă completă cuprinde sistola atrială, pauza mică, sistola ventriculară, pauza mare sau diastola generală, după care ciclul începe iar, succesiunea fenomenelor mecanice având loc la intervale de timp egale. Un ciclu cardiac începe cu sistola atrială. Sistola atrială are durata de 0,11 s. Când diastola generală este la sfârșit, valvele atrio-ventriculare sunt deschise și atriile comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de relaxare (diastolă). Revoluția cardiacă completă cuprinde sistola atrială, pauza mică, sistola ventriculară, pauza mare sau diastola generală, după care ciclul începe iar, succesiunea fenomenelor mecanice având loc la intervale de timp egale. Un ciclu cardiac începe cu sistola atrială. Sistola atrială are durata de 0,11 s. Când diastola generală este la sfârșit, valvele atrio-ventriculare sunt deschise și atriile comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sunt deschise și atriile comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială. În cursul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele mari care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială. În cursul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele mari care se varsă în atrii deoarece valvulele de la baza lor sunt închise. După sistolă, atriile intră în diastolă timp
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială. În cursul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele mari care se varsă în atrii deoarece valvulele de la baza lor sunt închise. După sistolă, atriile intră în diastolă timp de 0,69 s (până la începerea ciclului cardiac următor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială. În cursul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele mari care se varsă în atrii deoarece valvulele de la baza lor sunt închise. După sistolă, atriile intră în diastolă timp de 0,69 s (până la începerea ciclului cardiac următor). Sistola ventriculară are o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială. În cursul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele mari care se varsă în atrii deoarece valvulele de la baza lor sunt închise. După sistolă, atriile intră în diastolă timp de 0,69 s (până la începerea ciclului cardiac următor). Sistola ventriculară are o primă fază, numită faza izometrică, în care miocardul ventricular este pus în tensiune și se mulează pe conținut. Crește presiunea intraventriculară până la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]