331 matches
-
el, „se naște” un nou Adam, cel mântuit. Existența, în felul acesta, se revelează ca fiind rezultatul unor înlănțuiri de contraste. Suntem conștienți de noi și de viața noastră prin angoasă, susține K. Jaspers, referindu-se în mod expres la „ situațiile-limită”. Raportul dintre păcat și angoasă, atât în plan psihologic și psihopatologic, cât și moral, este legat de faptul că păcatul generează angoasa. Moartea generează disperarea. În acest tip de relație, angoasa este un act feminin, pe când disperarea este un act
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul PMD, aceste sindroame afective au însă specificitate atât ca tablou clinic, cât și ca asociere evolutivă. Suicidul Sinuciderea reprezintă una dintre cele mai importante și mai complexe probleme ale psihopatologiei. Manifestare paradoxală a persoanei umane, în condițiile impuse de „situațiile-limită” ale vieții sau având un determinism pur patologic, sinuciderea depășește cadrele nosologiei clinico-psihiatrice, în ordine ontologică înscriindu-se ca unul dintre cele mai importante „accidente” sau „situații critice” ale vieții unui individ. Există în această temă opinii dintre cele mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru individ, o existență pe care acesta o percepe ca pe o constrângere și pe care o refuză. În acest caz „gestul suicidal” are semnificația simbolică a unei încercări de trecere într-un alt registru al existenței, depășind astfel o „situație-limită” impusă. Studiile efectuate de noi au pus în evidență faptul că numai 15-20% din totalul cazurilor care comit acte suicidare, au o cauză absolut patologică, pe când la restul de 80-85% din cazuri nu se poate pune în evidență nici un fel
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
actului suicidal sunt incriminate mai multe „procese” care încearcă să explice natura complexă a mecanismelor de producere ale acestuia. Aceste procese sunt următoarele: 1) Procesul defensiv: suicidul este considerat ca o reacție de apărare a unei persoane plasată într-o situație-limită sau „situație închisă”; 2) Procesul punitiv: consideră suicidul ca pe o formă de conduită expiatorie a individului față de un sentiment de culpabilitate. 3) Procesul agresiv: suicidul este reportat la autoagresivitatea în care agresorul are ca obiect al agresivității propria sa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
altuia, ca responsabilitate. 3) Funcția de apel: în cazul acesta suicidul este considerat ca reprezentând un semnal de alarmă (E. Stengel) prin care cel care comite suicidul atrage atenția celorlalți asupra lui, solicitându-le în cazul acesta ajutorul într-o situație-limită de viață, la care el este incapabil de a putea reacționa în alt fel. 4) Funcția ordalică: în această situație suicidul apare ca o probă, ca o mărturie, un test particular pe care persoană respectivă îl face în fața semenilor săi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
impas. Trebuie să vedem în aceasta tendința de a deturna agresivitatea orientată către sine în agresivitatea orientată dinspre ceilalți către individul respectiv. 7) Funcția de fugă: în cazul acesta suicidul apare ca o conduită de fugă a persoanei printr-o situație-limită, mai precis, ca o „fugă de sine însuși”. 8) Funcția de joc: în cazul acesta, suicidul apare ca un joc cu sine însuși, un joc care se desfășoară între viață și moarte, cu o anumită orientare emoțional-afectivă. Punctul de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de superioritate a propriei sale persoane în raport cu ceilalți și cu lumea, suspiciozitate cu tendință la formarea de idei prevalente, sentimentul propriei sale insecurități în raport cu lumea și cu celelalte persoane, intoleranță la frustare cu dificultatea de a se putea adapta în situații-limită de viață, agresivitate crescută, orientată către lume, o mare tendință de proiecție asupra lumii sau a altor persoane, a propriilor trăiri cu culpabilizarea celorlalți și recul ulterior asupra sa, tendință la supradominare, incapacitate de suplețe în relațiile cu ceilalți, incapacitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tendințe și aspirații. Ei sunt permanent nemulțumiți de starea lor. Se consideră nedreptățiți, neînțeleși și lipsiți de drepturi. Momentul conversiunii Acesta este momentul cheie în viața persoanelor cu predispoziție paranoiacă. El se revelează în cazul plasării acestor indivizi în anumite situații-limită care prin problematica pe care o pun determină o schimbare, o deturnare a cursului obișnuit al vieții anterioare. Procesul de conversiune proiectează individul în alt registru existențial, cu o dinamică nouă, total diferită de cea anterioară și pe care bolnavul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acest sens remarcăm următoarele aspecte caracteristice oricărei forme de experiență delirantă: existența unui anumit „teren psihologic” pe care se dezvoltă starea delirantă, existența unei stări prelungite de tensiune emoțională intrapsihică, cu întoarcerea individului către sine însuși, plasarea bolnavului într-o situație-limită, obligativitatea bolnavului de a găsi „soluții” de ieșire din situația-limită, acestea fiind, de regulă iraționale, prin interpretarea eronată a „limitelor” care-i sunt impuse, proiecția existenței bolnavului într-un alt registru al ontologicului, în contradicție cu realitatea obiectivă, logică, întoarcerea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirantă: existența unui anumit „teren psihologic” pe care se dezvoltă starea delirantă, existența unei stări prelungite de tensiune emoțională intrapsihică, cu întoarcerea individului către sine însuși, plasarea bolnavului într-o situație-limită, obligativitatea bolnavului de a găsi „soluții” de ieșire din situația-limită, acestea fiind, de regulă iraționale, prin interpretarea eronată a „limitelor” care-i sunt impuse, proiecția existenței bolnavului într-un alt registru al ontologicului, în contradicție cu realitatea obiectivă, logică, întoarcerea în trecut, ca formă de regresiune a gândirii, afectivității, conduitelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferințe raportate la valorile morale ale individului, la responsabilitatea morală a acestuia față de el însuși, dar și față de celelalte persoane. Suferințele psiho-morale nu sunt boli. Ele reprezintă, ceea ce E. Minkowski numește „aspectele patice ale vieți”: situații de impas corespunzătoare cu situațiile-limită descrise de K. Jaspers, sau cu ceea ce numim noi „situații-închise” în opoziție cu „situațiile-deschise” ale vieții (C. Enăchescu). Atât E. Minkowski, dar în special K. Jaspers, consideră aceste „stări psiho-morale” ca fiind în principal „probleme de conștiință” ale persoanei. Ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
face Eul, iar suferințele acestuia apar ca abateri de la normele impuse de valorile morale. Această suferință este absolut interioară și reprezintă în esență un „conflict al Eului cu propria sa conștiință”. Vinovăția morală configurează situația tragică a omului, închis în „situațiile-limită” sau în condițiile impuse de „situațiile patice ale vieții”. Tragicul existenței umane este dat de suferințele morale ale persoanei. Iar acestea transcend boala, conflictul, frustarea, fiind probleme de conștiință. Eul abandonat, însingurat, se prăbușește întrucât valorile morale de care s-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au fost semnalate și descrise de specialiști care le-au considerat ca fiind forme de suferință interioară ale conștiinței persoanei, afectând în principal Eul acesteia. E. Minkowski le consideră aspecte patice ale vieții, pentru K. Jaspers, ele sunt cuprinse în situațiile-limită. În psihologia morală, suferințele psiho-morale sunt considerate ca făcând parte din grupa situațiilor-închise (C. Enăchescu). Deși, aparent, suferințele psiho-morale sunt de un mare polimorfism ca tablouri clinice, ele se grupează în jurul Eului personal. Este destul de dificil să acceptăm o anumită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-l joace în decursul vieții sale” (biologic, economic, social, cultural etc.). Toate situațiile sunt previzibile sau imprevizibile, ele aflându-se într-o permanentă schimbare. Acestea au un caracter de „noutate” și ele pot fi „restrictive” și „imperative”, ca de exemplu „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers. Acestea pot fi reprezentate prin căsătorie, divorț, moartea unui părinte etc. Orice individ în decursul vieții sale trebuie să desfășoare un permanent „efort de adaptare” al propriei sale personalități în raport cu cerințele situațiilor vieții. În funcție de modul și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
autiste, tipul cicloid reprezentat prin personalitățile de tip oscilant, capricioase, cu variații extreme emoțional-afective, tipul nevrotic specific pentru personalitățile frustrate, tipul antisocial cu un model de personalitate perversă, agresivă. În ceea ce privește situațiile alterate, acestea nu au aceeași semnificație cu cea a situațiilor-limită descrise de K. Jaspers. Ele sunt situații create printr-o ratare a adaptării individului la situațiile vieții curente cu care acesta este confruntat. K. Menninger consideră că ele aparțin sociologiei și nu intră în sfera de interese științifice propriu-zise, ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
precizăm faptul că situația tragică a vieții exprimă mai mult o atitudine a persoanei față de propria sa stare sufletească și morală, și, în egală măsură, o atitudine de compasiune și sfâșiere a celor care asistă la aceasta. Ea este o situație-limită care închide individul răpindu-i libertatea și anulându-i capacitatea de a putea acționa voluntar. Destinul se închide. Două elemente intră în discuție referitor la existența tragică: pe de o parte, persoana nefericită, iar pe de altă parte, viața ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socio-moral-religioase etc. psihozele colective datorate unor stări de criză socială, politică, economică, moral-religioasă, situații catastrofice naturale etc. psihoze colective de tip protestatar-revendicativ legate de frustrarea unor drepturi socio-politice sau cultural-religioase, etc; psihoze colective datorate unor situații sociale închise, de tipul „situațiilor-limită” legate de privarea libertății etc. Aceste forme de manifestare colectivă a proceselor psihopatologice, mai sus enumerate, vor fi descrise pe larg în capitolele următoare. Notăm deocamdată faptul că trebuie făcută diferența netă între patologia psihică individuală și patologia psiho-socială comunitar-umană
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
e deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În cărțile sale de proză - Credință (1975), Dreptul la fericire (1976), Popasuri cubaneze (1977), Balada spicului de grâu (1982) ș.a. - S. abordează predilect teme de morală, manifestând interes pentru sondajul psihologic. Narațiunile sunt întemeiate pe situații-limită, în care personajele își dezvăluie particularități psihologice și intelectuale distincte. Ca poet, S. este autorul volumelor Teamă de semn rău (1993), Scut de zăpadă (1994) ș.a., în care abordează miniatura, mizează pe sugestie și pe un imagism mai elaborat, dând
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
subiectiv și obiectiv nu este de tipul „totul sau nimic”, adecvare sau neadecvare. Ea poate fi definită mai degrabă pe un continuum, pe care o porțiune reprezintă „reflectări” inadecvate, iar cealaltă grade diferite de adecvare, adecvarea maximă fiind doar o situație-limită. Dacă gradul de adecvare al conștiinței ar fi complet, atunci aceasta nu ar aduce nici o contribuție independentă la explicarea fenomenelor sociale. Din condițiile obiective s-ar putea deduce în mod direct comportamentele sociale cu gradul cel mai ridicat de adecvare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
zborului și gustul sportivității, relevate de scrierile lui V. I. Popa, Camil Petrescu sau Cezar Petrescu, sunt filtrate printr-o experiență directă de viață și dobândesc astfel un plus de autenticitate. Din lumea temerară a aviatorilor sunt decupate secvențe semnificative, situații-limită, cum ar fi scenele de front, în care se verifică atât curajul, cât și spiritul de camaraderie. În chip firesc, tema războiului revine cu insistență în paginile de proză ale lui L.-A.: În țara cerului (1939), Zburăm spre Răsărit
LADMISS-ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287737_a_289066]
-
despre cvasitotalitatea persoanelor întâlnite într-o viață aparent interminabilă. Această retrospectivă otrăvită pare să-i consume lui „Chick” energia vitală remanentă, relegând într-un domeniu al banalității expeditive orice altă trăire sau amintire, până și experiența sa în apropierea morții, situație-limită din care oamenii de rând, ca și geniile, derivă în al doisprezecelea ceas o filozofie de viață mai profundă, de obicei mai curând religioasă, în orice caz mai stoică, mai tolerantă, chiar sentimentală. Ținta favorită a răutăților lui „Chick” este
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rezultate bune. El mai spune că băieții considerau reflexologia eficientă în acordarea primului ajutor. Putem înțelege cu ușurință că efectele analgezice ale presiunii reflexe pot fi un factor de prevenire a șocurilor provocate de durere în tabere, acasă sau în situații-limită, când nu avem la îndemână alt tratament de urgență. Ca să-l citez pe doctorul Bowers, „terapia zonală deschide un teritoriu vast și, cu cât trăim mai multe experiențe de acest gen, cu atât ne dăm seama cât este de extraordinară
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
intrigii am putea fi dezamăgiți, romanul trăiește prin remarcabila complexitate psihologică a personajelor. În fond, accentul romanului Playback cade pe studiul unui caz de pierdere a lucidității, a spaimelor înfricoșătoare prin care trece un personaj care a trăit cândva o situație-limită. Eleanor King fusese bănuită că și-a ucis soțul infirm, iar destinul o împinge în postura de cvasicondamnată pentru implicarea într-un eveniment întru totul asemănător celui de care fugea. De data aceasta „victima” este un șantajist, playboy-ul Larry Mitchell
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
împotriva femeii. Hărțuirea sexuală la locul de muncă, ce afectează în mod semnificativ și femeile din clasa de mijloc, nu a fost încă definită ca o problemă socială importantă. Violența împotriva femeii a fost foarte adesea identificată în special cu situațiile-limită, ca violul, omorul, vătămarea corporală gravă, fiind percepută drept ceva ce se petrece mai cu seamă „de partea cealaltă”, în rândurile categoriilor marginale și sărace ale societății. 5. Aceasta constituie probabil o explicație a faptului că mișcarea feministă din clasa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de dificultate. Nici măcar legea nu poate fi aplicată eficient în absența unor astfel de servicii. Din nefericire, în această privință nu există încă nici la nivel național, nici la cel local o strategie coerentă. Dacă dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru situații-limită (violență, lipsă de adăpost, mame singure) este vitală, dezvoltarea unor servicii de prevenire, terapie și recuperare este la fel de importantă. Asistența acordată în situații dificile de către specialiști, în condițiile unor resurse profesionale și materiale adecvate, reprezintă o condiție de bază a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]