726 matches
-
micilor state țărmurene, precum România, Serbia și Bulgaria; și în fine veneau interesele generale și particulare ale marilor puteri, cari asemenea nu se puteau neglige. Am avut deja ocazia de-a spune cum Conferența a știut să iasă din această situațiune delicată și grea. Se 'nțelege că ea nu putea să dea satisfacere tuturor intereselor; dar, acordând Austriei și Rusiei oarecari avantaje pe cari nu le putea refuza, le-a și impus, în favorul statelor țărmurene unele concesiuni cari merită a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aici A doua carte de lectură și învățătură pentru școlile poporale române, sub semnătura lui I. Popescu. Dintre traduceri se evidențiază Purtare de bună cuviință între oameni, realizată de Timotei Cipariu, precum și transpunerile lui Gavriil Munteanu din Tacit, Germania sau Situațiunea, datinile și popoarele ei (1864). Această întreprindere va constitui nucleul celei mai importante edituri și tipografii săsești sibiene, ce va contribui în mod substanțial la difuzarea și tipărirea cărții în limba română. Repere bibliografice: Elena Dunăreanu, Aurelia Popa, Cartea românească
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
unde a fost un timp profesoară de declamație, a scris mici scenete cu teme morale. A tradus din E. Scribe comediile Rebeca, Armele femeii, Ministromania. Limbajul său e greoi, cu multe franțuzisme și barbarisme. SCRIERI: Poezii și proză, București, 1871; Situațiunea Teatrului Național sub direcțiunea d-lui Ion Ghica, București, 1877. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 20-26; Gh. Cardaș, Maria Flechtenmacher, în Poeți munteni până la Unire (1787-1859), București, 1937, 497-498; Miller-Rădulescu, Evoluția, 174-177; Lelia Nădejde, Maria Flechtenmacher, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1965, 1
FLECHTENMACHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
ilustrată dincolo de munți de C. Negruzzi și A. I. Odobescu. Câteva însemnări de călătorie (Bărăgan, Pe Dunăre), o traducere din Schiller indică aceeași bună stăpânire a limbii, caracteristică de prim-plan a scrisului său. SCRIERI: Încercări în literatură, Brașov, 1874; Asupra situațiunei, Brașov, 1877; Nuvele istorice, I-II, pref. Andrei Bârseanu, Sibiu, 1905-1906; Mira, fată de împărat, Sibiu, 1909; Încercări în literatură, îngr. și pref. Dimitrie Vatamaniuc, Cluj-Napoca, 1976. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 205-208; Andrei Bârseanu, Ion Lăpădatu, Brașov, 1898; Iorga
LAPEDATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
relațiile cu Poarta și necesitatea asigurării unei situații „conformă cu interesele și cu demnitatea țării”. Interlocutorul său, dând de Înțeles că aprecia justețea unor astfel de năzuințe, socotea pripit orice demers În această direcție, Întrucât „ar putea să compromită excelenta situațiune pe care România o ocupă astăzi” <ref id="27"> 27 Memoriile Regelui Carol I, vol. II, p. 399.</ref>. Încă de la Începutul anului 1876, Carol I ținuse să-i precizeze consulului rus, Zinoviev, că suzeranitatea otomană era intolerabilă, jignitoare și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
M., trebuie neapărat să aibă la bază clasicismul antic. Traduceri: Meditații religioase, I-II, Buzău, 1839-1840; Goethe, Suferințele junelui Werter, București, 1842; Thomas a Kempis, Urmare lui Iisus Hristos, București, 1845; Tacit, Viața lui C.J. Agricola, Brașov, 1858, Germania sau Situațiunea, datinele și popoarele ei, Sibiu, 1864, Opurile lui..., postfață G. Barițiu, Sibiu, 1871; Suetoniu, Viața a XII imperatori, pref. trad., Brașov, 1867; Horațiu, Odele și epodele lui..., pref. trad., Iași, 1868. Repere bibliografice: Aron Pumnul, Gavriil Munteanu, în Lepturariu rumânesc
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
Național Țărănist, femeile au azi drepturi politice. Primirea acestor drepturi, de către femei, fie la comună, fie la județ, înseamnă intrarea femeilor în politică. Nu se poate nega că nu există o politică administrativă. Deci, femeia are datoria să-și precizeze situațiunea, iar nu să fie ca o voiajoare de la un partid la altul”. Oratoarea spune că dacă partidele politice sunt o necesitate fără de care nu poate exista un stat, femeile trebuie să se fixeze la unul din acestea. Oratoarea se ridică
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de lege. D-l N. N. Săveanu, fost ministru și președinte al Camerei liberale, a spus: Din cele mai vechi timpuri situația femeii a fost inferioară celei a bărbatului. Unii scriitori vorbesc despre subjugarea femeilor, alții despre domnia bărbaților, socotind această situațiune ca naturală. Naturală însă e doar situațiunea cu care suntem deprinși. Dovadă Aristoteles care credea că e firească împărțirea oamenilor în liberi și sclavi. Ce anomalie mai mare decât ca nașterea să hotărască viitorul unei ființe, destinând pe femei la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ministru și președinte al Camerei liberale, a spus: Din cele mai vechi timpuri situația femeii a fost inferioară celei a bărbatului. Unii scriitori vorbesc despre subjugarea femeilor, alții despre domnia bărbaților, socotind această situațiune ca naturală. Naturală însă e doar situațiunea cu care suntem deprinși. Dovadă Aristoteles care credea că e firească împărțirea oamenilor în liberi și sclavi. Ce anomalie mai mare decât ca nașterea să hotărască viitorul unei ființe, destinând pe femei la singurul rol de mamă și soție. Morala
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nu sunt de o urgentă necesitate. 5) Suprimarea tuturor cheltuielilor ce nu-și legitimează rostul, ca fiind absolut indispensabile. 6) Cerem reorganizarea Ministerului de Finanțe și a întregului sistem de impozite și încasări ce nu mai corespund de fel actualei situațiuni economice. 7) Cerem o chibzuită și dreaptă scădere a impozitelor printr-o fiscalitate excesivă la neplata lor la termen. 8) Cerem un front unic al tuturor partidelor, care să obție imediat, pentru plata datoriilor externe eșalonarea lor în condițiuni, care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
o comparație între pregătirea intelectuală a femeii franceze care după cum vedem datează de 150 de ani și între pregătirea femeii române, care poate fi socotită aproximativ de 60 de ani, constatăm cu toate acestea că erudita femeie franceză, care ocupă situațiuni înalte în serviciile țării sale, totuși nu a putut obține încă acele drepturi pe care le-a obținut femeia română. Iată că astăzi avem bucuria să sărbătorim roadele luptelor noastre pentru că în rândurile noastre stau consilierele municipale, alese de cetățeni
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ajuns la marele renume ce l-au căpătat. Țin să omagiez pe toate președintele noastre de filiale și parohii căci ele ne-au fost sprijin puternic, muncind toate cu o dragoste deosebită, 25 de ani mi-au fost colaboratoare prețioase. Situațiunea financiară cum vă spuneam la început, este înfloritoare; pe când alte societăți nu se pot susține, noi ne-am consolidat datoriile eșalonate pe 25 de ani; avem bani lichizi în momentul de față: Deci, Doamnelor și Domnilor, cum vedeți am fi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
următoarele: Ridicarea nivelului ei, din punct de vedere economic-social și obținerea drepturilor civile și politice. Dorința de a reuni toate organizațiile feminine a fost și rămâne punctul de plecare al creării F.F. Această idee a F.F. își găsește argumentul în situațiunea actuală, astăzi constituie o nevoie imperioasă din țara noastră: 7 milioane de femei care muncesc, aportul important adus de femeia română în economia națională. S-au expus apoi dificultățile întâmpinate din punct de vedere: Economic Femeia nu are acces la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
muncitoarei mame. Politic Votează numai la alegerile comunale - și într-un cadru restrâns - a fost propus votul femeii la Camerele de comerț și industrie și a fost respins. Civil Cu toate că „legi egale dau drepturi egale” nu ne bucurăm de această situațiune. Averea agonisită în timpul căsniciei, în caz de divorț, rămâne de partea soțului, femeia nu poate fi tutoarea surorii, fratelui; nu poate obține pașaport în caz de divorț decât cu autorizația soțului etc. Cultural Analfabetismul este destul de răspândit, iar pentru femeia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pasivă de azi înainte fără să-și spună cuvântul în fața legilor care o guvernează. În nici o țară, obținerea dreptului de vot al femeii nu a produs tulburări. Atâta vreme cât femeile intelectuale funcționare lucrează în cadre separate, nu se va putea schimba situațiunea actuală. Imperioasa necesitate de unire a acestora. Fiecare organizațiune își poate păstra programul ideilor fundamentale care stau la baza acelei organizațiuni însă F.F. crede că din punct de vedere mai sus expuse se poate realiza o unire. Constituirea unui comitet
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la Cernavodă 317. Referitor la misiunea comisiei militare conduse de către colonelul Ștefan Fălcoianu, Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe al României, preciza: Veți binevoi a esamina mai cu seamă și a studia în rapoartele ce le veți adresa guvernului, punctele următoare: situațiunea geografică și etnografică, starea și posițiunea fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
multe obligațiuni de un ordin secundar, neglijeadă sau paralidadă câte o dată cele mai vitale interese ale comunei"744. Referindu-se la situația școlilor din județ, raportul menționa că "mai toate comunele rurale, după cum am avut onoarea a vă espune în situațiunea anului trecut, au localuri proprii construite pentru școală și primării, (...) în condițiuni hygienice care nu lasă nimic de dorit"745. În privința construcției unor sedii de primării, raportul menționa faptul că "au mai rămas puține comuni precum Tocsof și Nalbant din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost prezentată în fața Consiliului Județean Constanța de către prefectul județului, "Expunerea Generală a situației județului Constanța"1175. Acesta a fost "cel mai important document public intern asupra județului Constanța"1176 de la unirea Dobrogei cu România până la acea dată. Documentul prezenta "situațiunea în care s-a aflat județul de la 23 Noembre 1878, data memorabilă a anexiunii Dobrogii la România"1177. Astfel, "când am venit o mare parte a județului era acoperit de ruine, sate bogate și prospere altă dată dispăruseră sau nu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aprilie 18981491. În cuprinsul articolului citat, autorul recunoaște necesitatea impunerii, imediat după alipirea Dobrogei, a unui regim excepțional în noua provincie, dar considera că acesta trebuie să ia sfârșit. În acest sens, N. S. Baboeanu afirma că "trebuiau, într-o situațiune de transiție bruscă, îngrădiri nouilor vlăstare ale Dobrogei, ca nu pirul să crească, ca nu acei ce nu-și găseau colțișor în țara mamă, doritori de specule să găsească câmp deschis apucăturilor lor în paguba nouilor cetățeni neștiutori de trebile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vom isbuti să facem ca Dobrogea să fie astfel încât să poată lua Constituțiunea noastră"1510. În aceste condiții, Vasile Kogălniceanu aprecia că "Mihail Kogălniceanu n-a introdus dar dispozițiunile excepționale din legea asupra organisării Dobrogei decât din prudență, preocupat de situațiunea politică de pe acele vremuri și hotărât ca într-un timp cât mai scurt să le înlăture cu totul și să asimileze Dobrogea României din punctul de vedere al drepturilor politice"1511. Pentru susținerea acestei afirmații, Vasile Kogălniceanu cita articolul 3
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe când în județul vecin se pun cele mai mari insistențe spre a se găsi un primar la Hârșova, la Cernavodă, Medgidia și chiar Mangalia"1771. La 28 noiembrie 1893 Gazeta Dobrogei publica "Memoriul delegațiunei Consiliului General al județului Constanța asupra situațiunei acelui județ prezentat M. S. Regelui", document semnat de către: colonelul Vasilescu, Ali Cadâr, Luca Oancea și Octavian Șeitan.1772. Adresându-se regelui Carol I, semnatarii memoriului afirmau: "Sire, subsemnații, delegați de Consiliul General al județului Constanța, (...) pentru a supune la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
M. S. Regelui", document semnat de către: colonelul Vasilescu, Ali Cadâr, Luca Oancea și Octavian Șeitan.1772. Adresându-se regelui Carol I, semnatarii memoriului afirmau: "Sire, subsemnații, delegați de Consiliul General al județului Constanța, (...) pentru a supune la cunoștința Majestății Voastre situațiunea județului, credem că îndeplinim nu numai o prescriere a legei organice a Dobrogei (...) dar și o datorie cetățenească către Tron, aducând la Înalta cunoștință a Majestății Voastre nevoile și dorințele județului Constanța"1773. Semnatarii aminteau faptul că, după unirea Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Gheorghi Grecoff, Gheorghi Panoff, Sava Donceff, Ilia Ilinoff, Jecu Costoff, C. Ficioff, Dragomir D. Vilcoff, Telemac Teodoroff, Cristu Djambazoff și Ivan Pavloff 2062. Autorii memoriului, "cetățeni fruntași ai orașului Tulcea, de origine bulgară"2063, doreau să prezinte regelui Carol I "situațiunea precară ce ni se creează de către actuala administrațiune a județului"2064. Pentru a-și fundamenta demersul, petiționarii arătau că "îndeplinim, fără cea mai mică șovătală toate obligațiunile cetățenești către stat și nu avem altă dorință mai vie decât aceea de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spre gloria României"2404. În ediția din data de 3 decembrie 1900 a publicației Dobrogea a fost editat textul memoriului pe care delegația județului Tulcea l-a prezentat regelui Carol I ca urmare a vizitei în capitala țării. Referitor la "situațiunea financiară a județului" în documentul respectiv se aprecia că "un spirit mai echitabil și mai pătruns de realitățile practice (...) a cuprins de curând administrația județului nostru (...) încât vedem cu bucurie județul împreună cu populațiunea sa (...) luând din nou mersul lor înainte
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea: 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european, coord. Ciorbea Valentin, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. ***, Dobrogea. Patru conferințe ale Universității Libere, Editura "Cartea Românească", București, 1928. ***, Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, Editura "Cultura Națională", București, 1928. ***, Expunerea situațiunei județului Tulcea pe anul 1908, Tipografia Dobrogea, Tulcea, 1908. Adam, Ioan, Constanța pitorească cu împrejurimile ei, Editura Minerva, București, 1908. Andonie, M., Corneliu, Proclamarea regatului român și încoronarea lui Carol I. 14/26 martie-10/22 mai 1881, în "Buletinul Muzeului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]