1,482 matches
-
-n căutare, sunt cuvânt din Logos-ul ce nu moare trecerii efemere; Zbor... Glasul de-a nu ți-l auzi, mă trezește-n ființă, sunt vorba ce a înțeles să tacă supusă inimii; Răzbat... Sacrificiul de-a nu ți-l slăvi, mă lipsește de viață, sunt ceea ce Tu vrei a voi să-mi dai prin credință; Venerez... Dragostea de-a nu ți-o recunoaște, mă mistuie-n inimă, sunt fiorul unui Absolut ce naște iubire din lumină; Iubesc... Puterea, de-a
SUNT DORUL UNUI OM ÎN VIAȚA LUMII de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382604_a_383933]
-
ceva mult mai important, O inimă-mbrăcată cu iubire, E mai de preț decât un diamant. Am învățat că dincolo de-oglindă, Există-un chip, dar numai unu-s eu, C-am fost creat nu pentru o osândă, Ci să-L slăvesc pe Tatăl Dumnezeu. Am învățat că timpul nu așteaptă, Oricât de tare eu aș alerga, Dar pot s-aleg cărarea cea mai dreaptă, Să fac mereu doar sfântă voia Ta! Am învățat că dincol' de cuvinte, Tăcerile vorbesc cu mult
AM ÎNVĂȚAT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383844_a_385173]
-
urma, De tine, Românie, mi-e dor întotdeauna! Iubim în limba noastră, sperăm, iertăm, trăim... Mai plângem câteodată, dar tot mai mult zâmbim. Ne cresc din urmă pașii prin lanele de grâu, Pe limba cea română, de-a pururi o slăvim! Pe brațele bunicii, atâtea primăveri... Și copilării atâtea prin mâinile ei... Buneii mă așteaptă și azi să le strâng mâna, Mi-e dor de România și ieri și azi și-ntruna! De când te-am cunoscut, îți tot admir făptura, Te-
MAI POETIC de IRINA STAVER în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383868_a_385197]
-
credincioasă merg înainte. CÂNTEC MAGIC DE ZIUA ROMÂNIEI Soarele pe vârf de tricolor strălucește Câmpii verzi, munți maiestuoși înveselește Mare-nvolburată și Dunărea bătrână În Europa dragă se țin de mână Sfântul Andrei ne-a adus ortodoxia Pios, credioncios îl slăvește România Pe Zalmoxis îl căuta în Transilvania Dar Zeul, înainte cu 2000 de ani era slava. Dorul, sentiment unic, acerb, înalt S-a născut în Carpați de la ciobanul în voalt Cântecele duioase el le-a petrecut Pornind în lume misterios
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
-Am aflat pe-Acela, Proorocit la noi Să vină !" Eusebiu și Teodoreț, sunt Istoricii ce-au spus Ca-n Ierapole și-n Frigii, Cuvantul DOMNULUI au dus ! Cu sora-i de sânge Mariam, alături de Bartolomeu În Lidia întemnițați, că ÎL Slăveau pe DUMNEZEU ! Dar au fost scăpați de Ir, prin care DOMNUL a lucrat Și care Botezându-se, Episcop fost-a Întronat ! L-au întâlnit și pe Ioan prin Asia la Predicat Dându-și puteri unu' la altu' de la IISUS Cel
SFANTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST LUCA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383980_a_385309]
-
Ce tot speram că-mi va ieși în cale Și căruia să mă supun. Nu poți să-mi fii matale Prieten drag? Atâta-ți cer, să pot să te iubesc S-adorm, privindu-te din prag, Să știi că te slăvesc În ruga mea De suflet cald și mare cât pământul Și dacă poți, atât aș vrea: Să-ți venerez cuvântul. Cuvântul tău Duios și bun, de dragoste și bine Căci tu m-ai ridicat din hău Și te-ngrijești de
DIN OCHII BLÂNZI SE SCURG... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383365_a_384694]
-
Îți văd întreg văzduhul și-l admir, Trezește-ne din somnul cel de moarte Și pune-ne pe gânduri patrafir, Așa precum pe creștet o mireasă În ziua nunții-sfântă bucurie! Și încet-încet, adună-ne acasă, În Casa mirosind a veșnicie! Slăvit să fii și tu, o Neam al meu! E cea dintâi Duminică din An, Mă rog smerit la bunul Dumnezeu Să-ți îmblânzească ultimul dușman! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: E cea dintâi duminică din an... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
E CEA DINTÂI DUMINICĂ DIN AN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382866_a_384195]
-
anii-n pragul serii Și timpul meu aproape e sfârșit. Privesc la cedrii verzi cum râd în soare, Eu tot mai mic în timp și în statură, Cu cât mai tare rana-n trup mă doare, Cu-atat mai mult slăvește a mea gură. Încet, subtil, voi dispărea și nimeni Nu-mi va simți plecarea peste ani, Va rămânea doar scrisul pentru semeni, Ce valorează poate...doar doi bani. Dar aș dori cei doi bănuți să fie Toată averea mea, ca
DE-AŞ FI ȘTIUT, TE CĂUTAM DEMULT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382963_a_384292]
-
Sau nu știți", scrie Sfântul Apostol Pavel către Corinteni, "că trupul vostru este templu al Duhului Sfant, care este în voi, pe care-L aveți de la Dumnezeu și că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu preț: slăviți, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu" (I Corinteni VI, 19-20). Aceste cuvinte constituie un veritabil cuprins al apelurilor neîncetate adresate de Sfântul Apostol Pavel creștinilor: noi trebuie să trăim în conformitate cu ceea ce
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
pierde pe parcurs, motiv pentru care există interpretări atât de diferite ale Coranului. Această problemă este inerentă tuturor traducerilor de texte sacre, dar în cazul scrierilor de referință ale musulmanilor e mai pronunțată. ”În numele lui Alah, cel Bun, cel Milostiv! Slăvit fie Alah, Stăpânul Universului, cel Bun, cel Milostiv, stăpânul Zilei de Apoi, Ție își slujim și Îți cerem ajutor” este fraza de început a Coranului, manuscris întocmit de-a lungul a 23 de ani de către secretarul lui Mahomed, începând cu
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
bazează pe credință și se referă la acea plămadă de inefabil existentă în om: suflarea de Duh. Tot ce presupune acest aspect spiritual al omului în raportul lui cu Dumnezeu, este socotit sacru. Nenumărate sunt chipurile în care creștinii îl slăvesc pe Dumnezeu. Nu numai prin gând, rugăciune, adorație, faptă, dar și prin mărturia lor rostită și scrisă, după percepția lor asupra dumnezeirii. Poate că nu e nevoie de cuvinte stufoase, de declarații manifeste, de închinăciuni și mătănii în mijlocul mulțimii. Nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
și mai ales, în viitor, prin creațiile religioase ale autorilor contemporani. Dar mai presus de orice, este și o dovadă de cinstire a Sfinților Martiri Brâncoveni, de către creștinii de pretutindeni, ceea ce adaugă un plus de însemnătate lucrării. Antologia «Poeți români slăvind dumnezeirea» - în curs de apariție, se înscrie în bogata tradiție creștină românească, de a păstra valorile spiritualității strămoșești prin cultură și artă, ceea ce duce, implicit la edificarea omului zilelor noastre în drumul lui spre mântuire. Îmbucurător este și faptul că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
Ediția nr. 2190 din 29 decembrie 2016. EU TE IUBESC, FEMEIE autor, Bertoni D Albert Eu te iubesc, cum n-am iubit, femeie În viața asta, și în mii de alte vieți Dar voi străbate-n vis, Calea Lactee Să te slăvesc în versuri de poeți Eu te iubesc, cum n-a iubit, femeie Pe tot pământul ăsta, careva Voi scrie pentru tine,-o epopee Călătorind prin stele, undeva Eu te iubesc, cum n-am iubit, femeie Și nici n-am să
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
cât mai sunt Vei pogorî din ceruri, dumnezeie ... Citește mai mult EU TE IUBESC, FEMEIEautor, Bertoni D AlbertEu te iubesc, cum n-am iubit, femeieîn viața asta, și în mii de alte viețiDar voi străbate-n vis, Calea LacteeSă te slăvesc în versuri de poețiEu te iubesc, cum n-a iubit, femeiePe tot pământul ăsta, carevaVoi scrie pentru tine,-o epopee Călătorind prin stele, undevaEu te iubesc, cum n-am iubit, femeieși nici n-am să mai pot iubi vreodatăIubirea mea
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
lista lor, a povestitorilor, ne-ar umple puținul spațiu ce-l avem la dispoziție. Cu modestă plecăciune, în chip firesc, îndrăznim a ne strecura și noi în șirul celor care și-au oprit eroii în ceas de desfătare la hanuri, slăvit fie numele lor în veci! Cum spuneam, bunii noștri călugări Metodiu și Iovănuț intrară în Moldova pe la ceasurile cinci. Să fi mers ei cam cât ai merge așa, cătinel, de la Notre-Dame până-n Place Pigalle, când, iacătă în depărtare, sub geana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
polonă zvonul unui accent latin? Dar luați loc, vă rog! — Nu v-ați înșelat, scumpă doamnă - răspunse Metodiu așezându-se. Indiferent în ce limbă slavă am vorbi, noi tot de la Râm ne tragem. Suntem strănepoții acelui poet care pentru că a slăvit rafinamentele iubirii, a fost trimis să le caute la barbari. în ființa noastră sălășluiește astfel acest paradox: scăldându-ne în Dunăre, înotăm de fapt în Tibru. — Din păcate - oftă doamna Potoțki - râurile noastre nu comunică și au debit mic. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Eu vă invidiez - i-am spus eu. — Pe cine? Păi pe voi, evreii. Și de ce, mă rog? m-a întrebat Iosif. — Pentru că nu trebuie să vă scoateți pălăria în fața Lui. — Și crezi că e ceva de invidiat? — Desigur. Nu-l slăviți pe Domnul, ci, care cum vine, se postează în fața lui. Aveți lucruri mai importante de făcut decât să vă tot ploconiți de cinci mii de ani. Îi spune fiecare ce are de zis și cu asta, basta. Așa-mi închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
chemați de sufletele strămoșilor, iar umbletul lor era chemarea sîngelui, chemarea vremilor, de aceea el nu s-ar fi Încumetat să scoată un sunet, căci i-ar fi putut trezi pe păgînii somnolenți, pe lunaticii adunați În grotă ca să-și slăvească zeitățile păgîne, căci, de bună seamă, afară era lună plină. 8. Nu s-ar fi Încumetat să scoată un sunet, În afară de rugăciunea pe care-o Îngîna Întruna În sinea sa, abia mișcîndu-și buzele uscate, căci se temea că el Însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a ajunge la nici o concluzie. Continua să se Întrebe de ce Fecioara era expusă În interiorul acelui tabernacol din lemn și nu În plină lumină, pe altar. Putea exista o explicație În afară de simpla dorință de a ocroti relicva și de a o slăvi așezând-o Într-un cadru nobil? Cu siguranță, În ladă nu mai era loc pentru nimic altceva. Poate că trebuia să renunțe, iar semeția minții sale să se plece dinaintea unui lucru pe care simțurile se Încăpățânau să i-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pânzele alcoolului, în ceașcă. Pe butură, nebunul tău cu scufă Ochi inegali grozav de triști rotea, Și mâna ți-a sucit, cum storci o rufă, Și-a rupt și gâtul păsării, care bătea. PARALEL ROMANTIC Numisem nunții noastre-un burg, Slăvit cu ape-abia de curg - Ca un dulău trântit pe-o labă, Vechi burg de-amurg, în țara șvabă. Pentru că tonurile erau, pe rând, vesele, / Solemne, îngrozitor de triste. Longfellow (Sclavul cântând la miezul nopții) (engl.). Scări, unghiuri, porți! În prag de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-nfășoară pe supușii împărăției,/ Iar norii, pe peretele de stîncă-n jos,/ Fâlfâie ca steaguri de izbândă (germ.). frecvent în Philippide, se acopere de precedentul indiscutabil al lui Novalis. Am ținut să salut, târziu, zorile poeziei lui Philippide mai înainte de a slăvi amiaza. Dar Stâncile fulgerate nu sunt străine de Aurul sterp. Le unește un întins elan de transcendere. Aurul sterp se juca sub pământ, în acel "untererdisches Geschoss" în care dorm ficțiunile novalisciene. Stâncile fulgerate reprezintă ancorarea poetului în pământesc. Cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Orizont > Portret > VIORICA FLINTAȘU. CÂNTECELE CRIȘANEI, ÎNMIRESMATE ȘI ILUMINATE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri - slăvită la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
Orizont > Portret > VIORICA FLINTAȘU. CÂNTECELE CRIȘANEI, ÎNMIRESMATE ȘI ILUMINATE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri - slăvită la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
orice lucrare satanică, orice demon, orice sfat al celui potrivnic, orice lovitură (...) de Numele Tău sfânt pe care l-am chemat acum, și de numele Unuia-Născut, și să se depărteze de la cele dinlăuntru și din afara robilor Tăi aceștia ca să se slăvească numele lui Iisus Hristos, Care S-a răstignit pentru noi și a Înviat, și a luat asupra Lui bolile și neputințele noastre și va veni să judece viii și morții. Că prin El Ți se cuvine slava și puterea în
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
de asfințit CEI BINECUVÂNTAȚI ...cei din urmă - la ospățul luminii - au pășit - ca pe străfulgerări de nori albi - întru nimic tulburați - cei binecuvântați toți sunt - pe sub de purpură straiul uimirii - dincolo de logostele logofrați grai dezleagă ei muților - spre a-L slăvi - cu lacrimi de-mpărătească bucurie - pe cel fără an - pe cel mai luminat sărman - străjuind el între vinluminare și vie și tot ei dau iarăși zori-de-ziuă ochilor asfințiți istovirii - spre a pătrunde - cu foc de pace-ntru harpe - tainele cerului - păsărilor și
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]