1,475 matches
-
va reuși însă, în timpul domniei sale, să ridice pe moșia de la Dobriceni un schit. Acest lucru îl va face pe Ștefan, egumenul Arnotei „la leat 7218 (1710) iunie 20”. Acesta a fost un „harnic, învățat și duhovnicesc călugăr”, cunoscător al limbii slavone și înzestrat cu multe calități 14). Satul Dobriceni fiind în întregime în stăpânirea mănăstirii Arnota, se explică de ce cu timpul monahii pioși au râvnit în sufletul lor să aibă și acolo o biserică și o așezare duhovnicească mănăstirească. Și au
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
să fie folosiți fie pentru a deveni soldați, fie pentru alte slujbe considerate necesare imperiului otoman. A fost eliberat și s-a stabilit în apropierea Constantinopolului unde a învățat sculptura în lemn, gravura și broderia. Cunoștea limba turcă, arabă și slavonă. Deși a trăit în mediu turcesc un număr apreciabil de ani, sufletul său nu s-a lipit de islam și a rămas devotat credinței moștenite de la moșii și strămoșii săi. A fost adus în Țara Românească de Constantin Brâncoveanu în jurul
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
sau pur și simplu călători străini) menționează deopotrivă râurile, munții, văile afluenților, așezările și bogățiile acestui areal geografic al Cheilor Dâmboviței. Români sau străini, toate sursele ortografiază și au etimologii de sorginte latinească, chiar dacă denominațiunile sunt îmbrăcate în straie străine, slavonă, chirilică veche, anglo-saxonă, greacă, etc. Ele denotă elocvent originea latină a poporului și limbii noastre, iar limba română literară își are nucleul de obârșie (și) în acest spațiu ... Aproape nimic nu a scăpat ochiului scrutător al cercetătorului, pentru a-și
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
o greutate de 8,7 tone. Mânăstirea a cunoscut o mare dezvoltare după Unirea Basarabiei cu România și a avut foarte mult de suferit în comunism. În 1945 a fost arestat starețul Auxentie Munteanu, deoarece s-a opus introducerii limbii slavone în biserică, în 1962 mânăstirea a fost închisă și bisericile ei transformate în depozite și spital de TBC, iar clopotnița în Muzeu al Armatei Sovietice. După 1989 a fost redeschisă și renovată. În cadrul ei a fost înființat Seminarul Monahal „Sfântul
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
viței-de-vie și prepararea vinului. Un călugăr a continuat să facă vin pentru necesitățile duhovnicești. A fost prins și ucis. Se spune că din stânca unde el pregătea vinul se mai aude din când în când un strigăt, „cric” în limba slavonă de la care provine și numele Cricova. Pe locul unde astăzi se află cramele de la Cricova a existat o mină de unde se extrăgea piatra albă folosită în construcții. În anul 1947 academicianul și vinificatorul Petru Ungureanu a făcut cercetări în mină
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
ca un nord-european! Pe-acolo, până și teroriștii comuniști ai lor, IRA, au dovedit că au cuvânt de onoare și mândrie de sine, promițând că vor depune armele definitiv și făcând exact așa, nu ca ăștia de gintă latină, slavă, slavonă etc, care activează prin România, prin fostul Bloc Sovietic, Spania sau America Latină, care nici vorbă și nici gând să se țină și ei de o promisiune măcar din câte fac...” Pe timpul cînd eram elevă exista un proverb: „Cine nu are
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
sa într-o stare avansată de degradare. A fost numit „diriginte de șantier“. În acest locaș religios a funcționat un renumit centru cultural și prima tipografie din țara noastră. Aici, în secolul XV, au funcționat școli de renume, în limba slavonă și română, au fost școli de pictură și sculptură. În anul 1992, s-a hotărât să fie aduse la mănăstire maici și, din acest an, Părintele Veniamin Micle a fost trecut în funcția de preot slujitor. În viziunea călugărului cărturar
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
scrie, se putea activa. - Și astăzi, monahul cărturar Veniamin Micle cu ce se ocupă? - În prezent, mă ocup în special de opera Ieromonahului Macarie tipograful, pentru că în anul 2008 s au împlinit 500 de ani de la apariția Octoihului în limba slavonă, apărut în Țara Românească. În urmă cu șapte ani, am scris o monografie intitulată Macarie ieromonahul, tipograf român. Din cercetările pe care le-am efectuat, am ajuns la concluzia că Macarie tipograful din Țara Românească este de origine românească, nu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
unul Martinus Burciensis de Cseidino, adică Martin Bârsanul din Codlea. După ce a deprins arta tipografică la Veneția, a ajuns la Brno, iar acolo l-a cunoscut pe Schweipold Fiol, un tipograf neamț care tipărea la Cracovia cărți ortodoxe în limba slavonă. Lucru foarte interesant, pe care nu l-a sesizat nici un cercetător: epilogul Liturghierului lui Macarie, apărut în anul 1508, este un prolog al lui Schweipold Fiol, o copie aproape identică. După ce autoritățile catolice de la Cracovia au închis tipografia lui Schweipold
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
deci aceasta ar însemna că el n-a fost ieromonah când a venit în Țara Românească. Iar locul unde s-a stabilit, este sigur că a fost mănăstirea Bistrița, din județul Vâlcea, pentru că era cel mai mare centru de cultură slavonă din Țara Românească în epoca respectivă. La Mănăstirea Bistrița erau caligrafi care scriau în limba slavonă, erau sculptori, erau gravori, era chiar și un atelier de legătorie de cărți. Deci, toate documentele converg spre această ipoteză, că Macarie Tipograful este
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
Iar locul unde s-a stabilit, este sigur că a fost mănăstirea Bistrița, din județul Vâlcea, pentru că era cel mai mare centru de cultură slavonă din Țara Românească în epoca respectivă. La Mănăstirea Bistrița erau caligrafi care scriau în limba slavonă, erau sculptori, erau gravori, era chiar și un atelier de legătorie de cărți. Deci, toate documentele converg spre această ipoteză, că Macarie Tipograful este acel Martinus Burciensis de Cseidino, care a activat la Mănăstirea Bistrița în perioada 1508 - 1512. (Cf.
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
va sluji în Neamț până în anul 1665 după care va fi chemat de mitropolitul Ghedeon ca egumen la Secu pentru un an de zile. Dionisie Udișteanu, îl descrie pe egumenul Ioan astfel: „... ucenic al Mitropolitului Varlaam, bun cunoscător al limbii slavone, foarte smerit, având o viață pilduitoare și cu realizări mari în activitatea sa”. Între anii 1667 și 1674 a păstorit ca episcop al Hușilor, apoi între 1674 și 1685 ca episcop al Romanului, slujind cu dragoste turmei lui Hristos. Cu
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
anul 1580 într-o familie de răzeși din Borcești, Neamț, numele său de mirean fiind Vasile Moțoc. De tânăr a iubit viața monahală cu care a luat cunoștință la Schitul Zosima de pe valea pârâului Secu, a învățat carte și limbile slavonă, latină și greacă. Pe aceeași vatră, vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit în 1602 Mănăstirea Secu în care a început să funcționeze și o școală. Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
viață în 1882 la vârsta de 66 de ani.Numele lui ajunsese cunoscut atât în Carelia cât și în Rusia de nord, dovadă că imediat după moarte, ucenicul său Pimen a scris ,,Vrednica de pomenire viață a ieroschimonahului Antipa”, în slavonă și aceasta s-a tipărit la Petersburg în două ediții, respectiv în 1883 și 1893 și care au circulat atât în Rusia, în Finlanda dar și la Sfântul Munte. Monahii ruși de la Mănăstirea Sfântul Pantelimon sau Rusicon, din Sfântul Munte
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
evenimentele alungării turcilor și anexării Banatului la Austria, cu punerea Banatului sub jurisdicția ecleziastică a Bisericii sărbe unite, de rit grec, astfel că, la hirotonisirea sa ca preot, pe la 1730, i s-a sârbizat numele Iovul Iminovici, în conformitate cu uzul limbii slavone la cancelaria mitropoliei de la Carlovăț. În legătură cu râzboiul ruso-austriaco-turc din 1735-1739, în urma căruia Banatul și alte regiuni, abia cucerite de la turci în 1716-1718, reintrau sub suzeranitate turcă, și pe baza apelului adresat de episcopul unit Ioan Inochentie Micu către românii de
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
Acest clopot, acest zeu / Lacrima” („Lacrima”). Luminița Cornea mai subliniază în intervenția sa un lucru extrem de important: „Limpede ca lacrima” este Limba Română. Grigore Vieru și generația sa au trăit drama marginalizării limbii române, botezată moldovenească și trecută la grafia slavonă. De aceea au luptat, prin scrisul lor, pentru regăsirea unității culturale prin limbă și prin credință”. Subsemnata semnează eseul „Când viața devine operă. Grigore Vieru și poezia lacrimei sale” - referitor la volumul antologic de excepție „Cele mai frumoase poezii”, dedicat
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Dunării și Nistru unde au practicat această meserie până în zilele noastre. Specificul acestei etnii este păstrarea limbii ruse vechi, a obiceiurilor și tradițiilor vechi. Un rol hotărâtor în păstrarea identității proprii l-a avut biserica. Slujbele se țin în limba slavonă, scrierea se face cu caractere slavone, se folosește calendarul Iulian decalat cu 13 zile. Un rol important în viața lipovenilor îl are baia cu o semnificație sacră, considerate leac universal împotriva tuturor bolilor (purificare trupească și morală).Obiceiurile rușilor-lipoveni sunt
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
această meserie până în zilele noastre. Specificul acestei etnii este păstrarea limbii ruse vechi, a obiceiurilor și tradițiilor vechi. Un rol hotărâtor în păstrarea identității proprii l-a avut biserica. Slujbele se țin în limba slavonă, scrierea se face cu caractere slavone, se folosește calendarul Iulian decalat cu 13 zile. Un rol important în viața lipovenilor îl are baia cu o semnificație sacră, considerate leac universal împotriva tuturor bolilor (purificare trupească și morală).Obiceiurile rușilor-lipoveni sunt strâns legate de sărbătorile religioase. Cel
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
lucrării, care reprezintă primul capitol propriu-zis, Părintele Nectarie Petre studiază evoluția rânduielii Tainei Spovedaniei în Molitfelnicele publicate în toate teritoriile ro¬mânești, deci din Țara Românească, Moldova și Transilvania, de la anul 1545, când a fost tipărit la Târgoviște, în limba slavonă, primul Molitfelnic (Euhologion ou Molitvelnic) pe pământ românesc, până în secolul XX. Studiul minuțios al evoluției slujbei Tainei Pocăinței în diferitele ediții ale acestei cărți de slujbă este de o deosebită valoare, atât istorico - liturgică, cât și teologică, pentru înțelegerea și
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
cu talent și expresivitate, degajă blândețe și mâhnire, trădând o intensă trăire emoțională. Pruncul are o figură, am spune, maturizată. Sfântul Ioan Botezătorul ține un toiag înalt terminat cu o cruce și un filacter pe care este scris în limba slavonă următorul text: ,,În zilele noastre, în care ( ... ) (a fost) martirizat ( ... ) din cauza ( ... ) și capul meu a fost tăiat, ca o piatră ( ... ) în prăpastie. Astfel ( ... ) a căzut, căci capul meu l-au tăiat”. Sfântul Ioan Botezătorul are o înfățișare ascetică, trupul este
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi în piața orașului Câmpulung, cunoscută sub numele de Crucea Jurământului". Avem aici dovada sigură că la Câmpulung se cunoștea scrierea, desigur în limba slavonă, încă din primul sfert al secolului al XIII-lea. Din secolul al XIV-lea avem în această zonă și alte mărturii ale cunoașterii scrisului și ale cititului. Ne referim astfel la : - Inscripția din anul 1300 de pe mormântul lui Laurențiu, comes
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
al XVI-lea asistăm la o peroadă de avânt al traducerilor de cărți în limba română, înfăptuită mai ales de către târgovișteanul Coresi, în primele decenii ale secolului al XVII-lea observăm o tendință tradițională de reînviere a limbii și culturii slavone, întreținută în special de marea boierime și de clerul înalt. S-a văzut aceasta mai ales prin activitatea desfășurată în jurul primelor tipărituri și a școlii slavone de la Târgoviște. A.D.Xenopol menționează că Matei Basarab a încercat să înființeze o școală
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
secolului al XVII-lea observăm o tendință tradițională de reînviere a limbii și culturii slavone, întreținută în special de marea boierime și de clerul înalt. S-a văzut aceasta mai ales prin activitatea desfășurată în jurul primelor tipărituri și a școlii slavone de la Târgoviște. A.D.Xenopol menționează că Matei Basarab a încercat să înființeze o școală slavonă "înaltă", după modelul celei de la Iași și Kiev. Există însă și o altă tendință și anume aceea a promovării limbii române, a introducerii ei în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
întreținută în special de marea boierime și de clerul înalt. S-a văzut aceasta mai ales prin activitatea desfășurată în jurul primelor tipărituri și a școlii slavone de la Târgoviște. A.D.Xenopol menționează că Matei Basarab a încercat să înființeze o școală slavonă "înaltă", după modelul celei de la Iași și Kiev. Există însă și o altă tendință și anume aceea a promovării limbii române, a introducerii ei în cancelaria domnească și cea metropolitană. Se punea chiar problema scoaterii limbii slavone din biserici. Această
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
înființeze o școală slavonă "înaltă", după modelul celei de la Iași și Kiev. Există însă și o altă tendință și anume aceea a promovării limbii române, a introducerii ei în cancelaria domnească și cea metropolitană. Se punea chiar problema scoaterii limbii slavone din biserici. Această tendință este în creștere în secolul al XVII-lea și, după cum observa George Ivașcu, tot mai mult cultura de limbă slavonă îmbracă haina limbii române. Este interesant de observat că această tendință de folosire a limbii române
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]