214 matches
-
n. aprox. 1525, Polonia - d. 1588), soția domnului Țării Românești, Mircea Ciobanul, a fost fiica domnului Petru Rareș al Moldovei și nepoata lui Ștefan cel Mare. Se presupune ca s-ar fi născut, pe la 1525, în Polonia. Chiajna este numele slavon pentru Despina, însă numele ei de botez era Ana. În 1545 s-a măritat cu domnul Țării Românești, Mircea Ciobanul, cunoscut în istorie pentru măcelărirea boierilor pe care îi bănuia de trădare. Din această căsătorie au avut trei băieți și
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
cînd s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei” (Letopisețul anonim al Moldovei), scris în slavonă în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare și a fiului acestuia Bogdan al III-lea, citim despre marea victorie de la Vaslui: În textul original slavon scrie "Da jive(t) țari", ceea ce a fost tradus "Să trăiască țarul!", cum și este de altfel redat în unele traduceri, în altele apare - împăratul, sau domnul!. Ștefan a trimis regelui Ungariei și Principelui Poloniei mai multe steaguri din cele
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
urban cu acest nume este monument istoric, cu codul . În teritoriile intracarpatice, „Șcheii” sunt înregistrați de cancelaria maghiară ca simple toponime românești, nu ca realități etnice vii. „Schei” (șcheau) mai era folosit pentru a denumi cartiere de credincioși de rit slavon. De-a lungul timpului localitatea a fost menționată sub diferite nume: „Șchei” (1595) "Bolgarszek" (1611), "Scheu Brașovului", "orașul Schei lângă Cetatea Brașovolui" (1700), "Bolgarsek, Șchei de lângă Brașov" (1701), "Șchiiaii Brașovului" (1708), "Bolgaria Brașovului" (1723), "Șchei lângă cetate Brașovului unde-i
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
este o disciplină tehnică având ca obiect interinfluența dintre om și apele din natură. Ea se ocupă cu studiul ansamblului de lucrări, măsuri și activități necesare pentru: Cuvântul gospodărire derivă din termenul slavon "gospodar" cu semnificația de "suveran". Voievozii țărilor române aveau titlul de "domn" care indica puterea voievodului și de "gospodar " (adesea întâlnit în cronicile din Europa centrală sub forma de "hospodar") care indica rolul de stăpân și cârmuitor al țării. În
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
mai multe ipoteze. Unii au susținut denumirea de la hidronimicul Rosi, un afluent al marelui fluviu Nipru, alții considerau că Rurik, întemeietorul Statului Kievean, provenea din tribul rușilor, denumire ce s-a extins asupra teritoriului cucerit sau chiar din vechiul cuvânt slavon, ruso, ce semnifică „râu”, de unde au derivat altele noi, ruslo adică „matcă”, „albie de râu”, rusalka „duh al apelor” și prenumele masculin Rulan. Micile cnezate rusești existau înainte de cucerirea varegilor (vikingii scandinavi) în a doua jumătate a secolului al IX
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
din 1989 readuc vizitatorul în timpurile noastre. Periplul în sala exponatelor ar trebui început cu vitrina plină de oase de mamut și unelte din piatră descoperite pe teritoriul comunei. „Au existat supoziții potrivit cărora denumirea de Dobriceni ar veni de la slavonul "dobrii", care înseamnă om bun, dar noi datăm de mult mai mult timp. Dovada este și mormântul unui soldat trac descoperit pe Dealul lui Bucică, la 200 metri de șoseaua actuală și de școală. Descoperirea a fost făcută de preotul
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
1993), Freiburg/München, p. 85 96. ISSN: 0342-0299. ISBN 3-495-45047-5. 4. Die rumänische Lexikalisierung von griechischen suneidesis, în vol. “Septième Congrès Internațional d’Etudes du Sud Est Européen (Thessalonique, 29 1 août 4 septembre). Communications”. Athenes, 1994, p. 163-166. 5. Slavon ou latin? Une réexamination du problème de la langue source des plus anciennes traductions roumaines du Psautier, în “Atti del XXI Congresso Internazionale di Linguistica e Filologia Romanza (Palermo 18-24 settembre 1995). Vol. VI, Sezione 8, Paradigmi interpretativi della cultură medievale
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
27 mai 2001. Universitatea Sorbona-Paris IV (1997 1999). Prelegeri 5. L’histoire de la langue roumaine. Leș débuts. La langue roumaine — langue române. Leș influences succesives (vieux slave, magyare, grecque, turque). Le raports du roumain avec leș langues de culture (le slavon, le latin, le grec). Le processus de modernisation de la langue roumaine 6. Le rôle de l‘Eglise dans la dynamique historique de la langue roumanie litteraire. Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanu, Chesarie de Râmnic, Veniamin Costachi 7. Moments et personalités importantes de la
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Congresul Internațional “Omnium gentium secundus conventus ovidianis studiis fovendis”, Constantă, 26 31 august 1980. 2. Die rumanische Lexikalisierung von griech. suneivdhsi", comunicare prezentată la Septième Congrès Internațional d'Etudes du Sud Est Européen, Thessalonique, 29 août 4 septembre 1994. 3. Slavon ou latin? Une rèexamination du problème de la langue source des plus anciennes traductions roumaines du Psautier, comunicare prezentată la al XXI lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanica, Palermo, 18 24 septembrie 1995. 4. Der Unterschied zwischen Sprache und
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
patru cărți religioase: Codicele voronețean, Psaltirea scheiană, Psaltirea voronețeană, Psaltirea Hurmuzachi. Autorii lor sunt originari din Maramureș, ceea ce explică fenomenul de rotacism: în cuvintele de origine latină litera n este înlocuită cu r. Pentru că traducătorii se țin prea aproape de originalul slavon, textele sunt greoaie, aproape de neînțeles. 3. Primele tipărituri. Cei mai importanți tipografi ai sec. al XVI-lea au fost: a) Macarie, care în 1508 tipărește prima carte în Țara Românească, Liturghierul (în limba slavonă); b) Dimitrie Liubavici, împreună cu ucenicii Oprea
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
Doamna Marghita mamei sale Protasiia, care a repausat în anul 7108 septembrie 12"" (1599). Inscripția de pe cea de-a treia piatră nu a putut fi descifrată, ea fiind în întregime ștearsă. În patrimoniul Mănăstirii Pătrăuți s-a aflat un Tetraevanghel slavon, scris în 1493 la Suceava pentru această mănăstire de către diacul Toader, fiul preotului Gavriil. Acest manuscris avea începuturile evangheliilor, precum și inițialele, colorate și aurite. Prin anul 1900, acest manuscris se afla la biserica din Fântâna Albă. Urma acestui manuscris s-
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
călugări știau unele pasaje din istoria slavonă pe de rost, fapt care se reflectă în exactitatea unor nume și fapte, precum și în existența unor etimologii populare (de exemplu Ștefan, fiul cneazului Lazăr al Serbiei, este numit „Silnic” — cuvânt provenit din slavonul „Sil'nîi”, „cel tare”). De asemenea, elemente din viața călugărului Nicodim se regăsesc și în viața lui Isaia, precum și în cea a patriarhului sârb Sava II, ambele datând din secolul al XV-lea. Istoricul Nicolae Iorga presupunea că Nicodim s-
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
(, în ) este un oraș în județul , Transilvania, România, format din localitățile componente Chiuruș și Covasna (reședința). Numele vine de la cuvântul slavon „kvasny”, ceea ce înseamnă „dospit, fermentat” (cu referire la apele gazoase de aici, care sunt gazoase ca băuturile fermentate - berea de exemplu). Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
Carpu Covrig, Petra și Toader, Lupul și Petru, aceștia având loturi mari de teren, chiaburi și membri executivi ai primăriei locale. În ceea ce privește toponimul localității Cricova în tradiția locală există mai multe versiuni. Una fiind că Cricova a apărut de la cuvîntul slavon "cric" (adică „strigat”), oamenii vorbeau că dacă strigi într-un capăt al stanei în celălalt, răsună ecoul. Are dreptul la existența și o altă versiune, ca la baza numelui ar sta numele unui vechi locuitor sau stăpân al satului: Cricovan
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
între secolele XI și XIV, în zona din jurul Munților Carpați. Cea mai mare parte din cultura română s-a produs în aceste zone, ceea ce corespunde aproximativ situării georgrafice a statului modern România. În anul 1405 s-a scris primul Tetraevangheliar slavon în Țara Românească. El este opera cuviosului Nicodim de la Tismana și deci în domeniul vechilor scrieri, Nicodim deține o întâietate absolută în istoria Țării Românești. Este cea mai veche carte datată din Țara Românească cu cea mai veche ferecătură și
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
apoi își aruncă pe apă și veșmintele din frunze. Pe lângă forma românească, "Paparudă", și cea aromână, "Pirpiruna", este înregistrată forma bulgară "Perperuda" (obicei bulgar în timp de secetă) și, totodată, se găsesc consemnate, dialectal, formele sârbo-croate "Perperuna", "Perepuna", "Peperuna" și slavonul "prporuše". Cu privire la etimologia formelor bulgare și sârbo-croate, Gieysztor înclină să explice cuvântul ca derivat din teonimul (nomen dei) Perun, în opinia sa, peperudele fiind ""cu siguranță"" (zapewne) ""tovarășele lui Perun"". Ovsec, pe de altă parte, avanseaza ipoteza că ar putea
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
de s-au tocmit așa”". P. P. Panaitescu a analizat aceste argumente în monografia sa dedicată lui Mircea cel Bătrân, demontându-le și dovedind că granița se afla pe Milcov. În primul rând observă că Hasdeu a tradus greșit cuvântul slavon краи prin "graniță" în loc de "margine". În lumina acestei corecturi, istoricul precizează că în acele vremuri vămile se plăteau mai ales în târguri. Bacăul și Bârladul fuseseră alese ca târguri "de margine", întrucât nu mai erau alte asemenea așezări până la granița
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
participat la diverse festivaluri internaționale în Rusia, Olanda, etc. Principalele evenimente culturale din oraș sunt: Festivalul „Cântecul găgăuzesc”, o manifestare teatralizată în stilul tradițiilor vechi găgăuze, care are loc anual la sfârșitul lunii august. Un alt eveniment este Festivalul „Curcubeul slavon”, la care participă reprezentanții naționalităților slavone, în haine naționale. Veniturile în bugetul local în anul 2002 au constituit 7.295 mii lei și au fost cu 32% mai mari decât în anul precedent. Structura veniturilor bugetului local sunt caracteristice orașelor
Ceadîr-Lunga () [Corola-website/Science/297403_a_298732]
-
trecut progresiv de la limba slavonă (bisericească și cărturărească), moștenire a obedienței religioase ortodoxe față de Patriarhatele sud-Dunărene (Peć sau Trnovo), la limba română, până atunci doar populară și neoficială. În secolul al XIX-lea procesul s-a extins la scriere, alfabetul slavon fiind înlocuit treptat prin cel romanic. Imperiul Otoman a început din secolul al XVII-lea să desemneze domni fanarioți (adică greci creștini aflați sub control otoman și originari din cartierul Fanar al Istanbulului) atât în Moldova cât și în Țara
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
de stea să aibă ca teme nu numai nașterea lui Iisus, ci toate cele patru evenimente. De pildă: "De atunci s-a cunoscut / La nuntă în Cana Galileii / Că Mesia s-a născut." Totodată, românii înainte de trecerea la ritul bizantin slavon, aveau Postul Crăciunului ca și occidentalii, cu pomenirea parusiei. De aceea multe cântece de stea sunt parusiace, de pildă "Sus la poarta raiului". Exemple de cântece de stea românești cu autor anonim: Exemple de cântece de stea românești cu autor
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
numele vechiului oraș slav "Laburus". Alții cred că provine din latinul "Aluviana" după ce orașul a fost inundat, fapt care se leagă și de înțelesul numelui german, cuvântul "Laubach" însemnând "mlaștină". O ipoteză romantică susține faptul că numele provine din cuvântul slavon "Luba" ("iubit"). Numele german al orașului este "Laibach", folosit oficial până în 1918. Conform legendei grecești, eroul Iason și argonauții săi, după ce au gâsit lâna de aur în Colchis, au luat-o spre nord navigând pe Dunăre, în loc să se întoarcă spre
Ljubljana () [Corola-website/Science/297235_a_298564]
-
cărți menționate în condica lui Vartolomei Măzăreanul au fost duse la cele trei mănăstiri păstrate de austrieci în Bucovina. În prezent, la Mănăstirea Putna se păstrează ""Condica sfintei mănăstiri Solcăi"", unele cărți aduse de Vartolomei Măzăreanul din Rusia, un tetraevanghel slavon îmbrăcat în catifea roșie și având mențiunea că a fost ""cumpărat de Constantin Roșca mare vornic și l-au ferecat fratele său Ghoerghe vistiernic și Vasilie mare armaș și l-au dat sfintei mănăstiri din Solca"", o candelă de argint
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
al părinților și al copiiilor săi în anul 7122 (1614) martie 18""). La Mănăstirea Sucevița se află două feloane de atlas roșu și cu aceeași inscripție ca și cel de la Putna, un stihar diaconesc din atlas roșu și un tetraevanghel slavon cu următoarea însemnare: ""Această sfântă evanghelie este a mănăstirii Solca să (se) știe. Varlam, egumen Solca"". La Mănăstirea Dragomirna au fost aduse multe cărți de la Mănăstirea Solca, precum și o dveră cu icoana Adormirii Maicii Domnului, cusută pe catifea roșie și
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
munților Parângului. Este situat la 30 km est de Târgu-Jiu pe șoseaua care duce la Novaci. În august 2010 avea o obște de 8 călugări. Ansamblul schitului Crasna este prezent pe lista monumentelor istorice, cu codul . Crasna este un toponim slavon care înseamnă „roșu”. În documentele istorice apare pentru prima dată menționat la data de 30 iunie 1486, când voievodul Vlad Călugărul întărește jupânului Roman și „popii” (preotului) Jitian mai multe sate, între care și Crasna. Locuitorii de atunci ai acestui
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
episode de istorie eclesiastică, cercetătorii au reușit să facă noi deschideri către adevăr. Astfel, invocându-se o greșală de transcriere a apelativului Kyr (domn), obișnuit în relațiile cu ierarhii Bisericii Ortodoxe care a devenit neînțelesul “Layr” și faptul că antroponimicului slavon “Iowan” îi corespunde românescul “Ioan”- s-a stabilit o identitate mai credibilă contestatului episcop. “De aceea scrie M.Păcurariu, autorul acestei demonstrații- îl socotim pe Ioan cu reserve ca primul episcop de Vad cunoscut cu numele”. Același episcop “care ridica
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]