906 matches
-
De ce? Să se bucure și el. Nu spuneți nimănui nimic până ajung la el la cabinet. — Vrei să-i faci și lui surpriză. — Cum de nu te-am simțit până ai intrat pe ușă? Bine că n-a fost câinele slobod, intervine Alexandru. —A lătrat de două ori, tată, dar am vorbit cu el și a tăcut. Simte că ești de-a casei, deși nu te-a văzut până acum. Mi-a povestit Matei despre ciumbușlucurile lui Lupaș. Ai cam avut
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
gratii subțiri și atinse ici și colo de rugină, ce aparținea unui apartament de la un parter sărăcăcios, cu pereții crăpați și cu tencuiala scorojită toată. Atunci, pentru că nimic nu mă împiedica, uitând de normele bunei cuviințe, mi-am lăsat privirea slobodă să cuprindă camera din spatele ferestrei, care mi s-a dezvăluit limpede, căci nici storurile și nici vreo perdea nu erau trase. Era una dintre acele odăi, care, deși nu sunt spațioase defel măsurate în metri pătrați, asigură, totuși, libertatea de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
acestui jug greu, din aceste lanțuri ce strâng și gâtuie năprasnic, cu zalele lor ce intră adânc în mădulare și rănesc grozav, îți vor intona cu toții la unison că îi iei de-a dreptul în derâdere, fiindcă ei sunt mai slobozi decât păsările cerului (sau ceva asemănător), iar posibila lor salvare este doar o simplă ficțiune, ce este bună, poate, doar pentru a o folosi în vreo istorioară bizară a vreunui scriitor minor și netalentat, însă nimic mai mult. Apoi, îți
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
socoti toate acestea ca pe ceva pur neverosimil și fără utilitate. Dar, chiar și așa, mie tot îmi este silă cu totul de mine, căci mă simt ca un nefericit încătușat. De ce să mă găsesc în lanțuri? Vreau să fiu slobod. Trebuie să fiu slobod. Să mă salveze cineva! Un înlănțuit întotdeauna va fi un inferior, un nedesăvârșit. Ce coșmar sinistru! Asta nu, niciodată!” Într-adevăr, pe aceasta n-ar fi putut-o nicicând Eugen îndura. Acest gând era, de departe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pe ceva pur neverosimil și fără utilitate. Dar, chiar și așa, mie tot îmi este silă cu totul de mine, căci mă simt ca un nefericit încătușat. De ce să mă găsesc în lanțuri? Vreau să fiu slobod. Trebuie să fiu slobod. Să mă salveze cineva! Un înlănțuit întotdeauna va fi un inferior, un nedesăvârșit. Ce coșmar sinistru! Asta nu, niciodată!” Într-adevăr, pe aceasta n-ar fi putut-o nicicând Eugen îndura. Acest gând era, de departe, cel mai vătămător și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
care am fost adus apoi - și din care scriu acum - parcă este gândită anume cu menirea să semene spaimă și să-l înrăiască și mai tare pe păcătos, în loc să-l îndrepte. După dulcea și neprețuita libertate, în care oamenii roiesc slobozi, adesea fără s-o bage de seamă, acum mi se desfășura dinaintea ochilor acea încăpere nespațioasă, sufocantă și neprimitoare, în care calci pe beton și privești în tavan betonul; în care patul este rece și din cale-afară de tare și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
doi căini ciobănești pe care-i avea gospodăria nici că reușeau să liniștească taurul liber, plus că cei din grajd făceau mare tămbălău. Dondică, cu încă un vecin, ajutați de cei doi câini se munceau de zor să prindă taurul slobod. Dondonel, speriat rău, a început să plângă ca un copil. Și ce i-a venit în gând să facă atunci, a fost cât se poate de rău. A început să scotocească în haina fratelui lui și a găsit un briceag
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Femeia solară. Pe urmă - a fost mai ușor - am inventat Femeia cu părul roșu, cam așa ceva. Le-am închis într-o povestire: Erika nu este străină de această ispravă. Multe blestemății literare am făptuit împreună. Supunerea ei îmi lasă spiritul slobod. Eu sunt creierul, ea este brațul. Vrem să schimbăm fața Lumii! Nu se poate așa ceva, dar un om și o mașină de scris nu sunt chiar un fleac. Ating claviatura, semn că e timpul să continuăm, după puterile noastre. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
timp cît își clocesc ouăle și-și călăuzesc puii. Așa încît silueta cu totul străină a vînătorului le ține atente și gata să se retragă în singurătăți mai afunde. Deci vînătorul se asociază cu turma de oi sau cu animalele slobode care înaintează domol în pășunea lor, și se apropie. Dar cîtă strădanie trebuie pentru asta și de cîte ori aceste strădanii rămîn înșelate! De aceea vînătorul care se întoarce la popas ducînd în spate o dihanie de cincisprezece kilograme e
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
literară) nu mai e fiorosul inventar de ce cu ce se asortează, ci o spontană și frugală exersare a unor plăceri năstrușnice. Tablourile suprarealiste, care desființează ideea de om (cu doi ochi, două mîini etc.) în numele ideii de libertate, se mișcă slobode prin aceste abia vreo sută de pagini foarte aerisite, cu tot cu explicații și ilustrații. Totuși, ediția pe care o am în față e mult mai groasă, chiar neverosimil de groasă, dacă citești numele de pe copertă. E aproape un album, scos la
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
televizor. E vorba de niște blesteme pe care i le-au făcut două femei. Cărțile de tarot mi-au arătat că e vorba despre o văduva și despre fiica ei. Șerban le-a greșit acestora numai cu vorba că e slobod de gură și nu se poate abține", a spus Vrăjitoarea Sultană, specialista în magia albă, informează . “Nu sunt simple coincidențe nenorocirile care i-au lovit pe toți cei din jurul lui Șerban Huidu! A fost blestemat! Și nu a fost blestemat
Vrăjitoarele confirmă: Huidu şi-a atras blesteme puternice asupra lui () [Corola-journal/Journalistic/68630_a_69955]
-
arată viu prin târg/ singurel ca limba de la clopot mângâiată doar de somn și vânt/ de femeia căreia i-am dat toată viața mea s-o aibă-n grijă/ nu mai vine să mă ia cu dânsa și mă lasă slobod ca o birjă" (flacăra); "că mi-e dor sau că doar dorul mă mai ține pe pământ în trup/ altfel sufletului i-ar fi mult mai bine carnea de pe mine să mi-o rup/ și să cad cum cade-n
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
bătrân îi întinse bancnota lui Mărgărit. - Că te-am auzit de mă-ta, mânca-ne-ai p... Îmi pare bine că ai grijă de ea. Da' să știi că de banii ăștia încă-mi ești dator." (pp. 179-180). Dincolo de expresiile slobode, episodul are și culoare locală, și adâncime. Nu același lucru se poate spune despre restul. Dialogurile dintre personaje sunt de obicei lineare și fără relief, confesiunile urmează, aproape toate, aceeași direcție (trăim vremuri grele, oameni buni), iar motivația psiho-morală a
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
definește măiestria inconfundabilă a artistului de adâncă complexitate și diversitate creatoare care este Vladimir Zamfirescu. Aici, în fața noastră, trupul făpturii născute din Coasta lui Adam - Eva, mama tuturor; trupul gingaș al altor fiice ale Evei; trupurile Dansatoarelor, - ni se arată slobod, aerian, viu și senzual, câtuși de puțin licențios, aduse la lumină, ca tot atâtea flori ale Creației. Trupul împodobit cu rod al Pomonei; trupul fiicei oferindu-și farmecele în tulburătoarea compoziție pe temă tragică Târgul; trupul ascuns din Fructe; trupul
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
ieșit pe ușa cea mare a ambasadei. Paznicul s-a uitat chiorâș la tricoul meu roșu. Nu i se părea familiar. I-am scos limba și am plecat de acolo, beți turtă. Motocicleta a țâșnit pe bulevarde ca un cal slobod, iar Havana părea un deșert ce aștepta doar trecerea noastră. Am ajuns într-un cartier și mai ciudat și am coborât tăcuți. Eram brusc ademenită într-un loc dintr-o altă lume. Prezentare, note și traducere de Luminița Voina-Răuț (Roman
WENDY GUERRA by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4921_a_6246]
-
exterior. Noțiunea de libertate era măsluită la scara întregii țări. Culmea, un fost deținut constata, potrivit mărturiei Lenei Constante, că pe cînd în închisoare avea tovarăși și prieteni, în libertate se pomenea singur: „Fără sprijin, fără muncă, fără bani este slobod să se hrănească cu libertatea regăsită”. Aceasta pe fundalul tribulațiilor majorității românilor supuși ordinii ideologice, intimidați, înspăimîntați: „cum s-a spus, 80 % din populația românească a fost afectată în diferite grade de intensitate” de regimul opresiv. Cu osebire semnificativă e
Sub comunism, cum se cuvine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5947_a_7272]
-
de sunet ori de imagine, a naturii care-și încheie ziua cu o împlinire numai a ei, rotunjindu-și rosturile cum niciodată omul nu va putea, atinge corzi rănite. Imaginea finală este cu deosebire frumoasă: „Întocmai ca o luntre ce, slobodă pe mare,/ Nu poate de furtune a mai găsi pământ;/ Ce n-are nici nădejde, că poate d-întâmplare,/ Cu vremea s-o arunce la margine vrun vânt.” Bine ar fi ca, aruncate din drumul lor de vremuri destul de tulburi
Un minimalist by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5976_a_7301]
-
îi plăcea să zică celui în discuție) măsuri administrative. O altă sursă de inspirație: postura de critic literar, într-o conjunctură în care disciplina se confrunta cu o seamă de pedanterii metodologice care amenințau să sufoce percepția estetică imediată, contactul slobod al cititorului cu textul, pedanterii ilustrate, cum se rostește, în verbul ațîțat al unei prefețe, Alexandru Paleologu, „de moftologii puritani și maoiști, de iacobinii teoretizanți, (...) «actanți» ai structuralismului, neostructuralismului, textualismului, transtextualismului, postmodernismului”, dînd ca exemplu scrisul unuia dintre „plicticoși”, Jean
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
ale tavernei mele] Negrele scări ale tavernei mele Le cobori îmbibat tot de vânt. Frumosul păr ți-a căzu peste Ochii șăgalnici pe un al meu firmament De demult. În aburoasa tavernă Acum miroase a port și a vânt. Vânt slobod ce sculptează trupuri Și-mboldește pasul marinarilor albi. [La veneta piazzetta] [Piațeta venetă] Piațeta venetă, Străveche și tristă, sălaș E al mirosului de mare. Și-al Zborului de porumbei. Dar Și se-ntipărește - vrăjindu-te Lumina ei - zborul Ciclistului tânăr
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
etc., iar lista poate fi consultată, pentru amănunte, în orice carte de istorie pentru ciclul gimnazial. Singura structură, și ea cvasimi-litarizată, care nu face statui pentru că nu-i stă în dogmă și în caracter, este biserica. Insă chiar dacă ar avea slobod și la statuie, ea nu prea este disponibilă acum doar pentru hălci de veșnicie, fiindcă tocmai se ocupă întensiv cu veșnicia întreagă, adicătelea cu Casa Ortodoxă a Poporului, pe numele ei Catedrala Mîntuirii Neamului. Dar și în condițiile acestea ea
Negoțul cu eternitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6533_a_7858]
-
Constantin Țoiu " Distinsa pivniță" literară comentează I cât de slobodă fusese la gură „ticăloasa prăsilă", care îi trădase pe Vlad și ai săi, când se deghizaseră ei în turci... Criticos opinează: „Aici se vede firea țiganilor, căci până a nu ști ei că aceia îmbrăcați turcește erau munteni..." Deputații romi
O ceartă în tramvaiul 26 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6438_a_7763]
-
se-mpietrește; Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cât e de greu; Răul se face fire, simțirea amorțește Și trăiesc în durere ca-n elementul meu. Dar aș vrea să văz ziua pământului vestită, Să răsuflu un aer mai slobod, mai curat, Să pierz ideea tristă, de veacuri întărită, Că lumea moștenire-ntâmplărilor s-a dat! Atunci dac-a mea frunte galbenă, obosită, Dacă a mea privire s-o-ntoarce spre mormânt, Dac-a vieții-mi triste făclie osândită S
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
din umeri. Tipătescu iese repede, urmat de Pristanda.) Scena 6 ZOE, TRAHANACHE (Zoe se repede după Tipătescu.) TRAHANACHE: Joițico!... ZOE (se oprește, impacientată): Da, nene. TRAHANACHE: Trebuie să vorbim. ZOE: Despre ce? TRAHANACHE: Despre... Despre multe.... Gura lumii e din ce în ce mai slobodă. ZOE (iritată că nu poate merge după Tipătescu): Nene, parcă nu te importa gura lumii... TRAHANACHE: Nu când devine chestia politică. Vezi bine, dușmanii ne împresoară. Eu nu mă tulbur așa ușor pentru fitece mișelie, dar ai văzut și tu
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
în tufișul de lîngă locul sacrificiului, pregătit de Abraham - pentru a se conforma, sever, datelor impuse de concursul Baptisteriului, constrîngerilor din întrecerea istorică între Brunelleschi și Ghiberti. Înfățișările motivului închipuite în expoziția noastră rîvnesc mai degrabă spre o sacralitate mai slobodă, spre acel fond de remanență mitologică - în jurul lui Pan și a unor anume răsunete dionysiace, de care s-a servit exemplar Lucian Blaga, în lirica înfiorată a începuturilor: cînd zeul «prinde-n palme încetișor căpșorul mieilor», să-i caute «sub
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Gigi i-a supărat pe unii care s-au răzbunat crunt pe el. Este nedrept să facă trei ani și jumătate de pușcărie. A primit o pedeapsă mult prea mare. Gigi nu merită acest lucru, dar, din păcate, gura lui sloboda l-a băgat în pușcărie", a spus Mircea Ionescu Quintus.
De ce a fost închis Becali. Declarație șoc din partea unui liberal by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33300_a_34625]