912 matches
-
să-l mai întâlnesc apoi și să stăm de vorbă. A fost singurul motiv pentru care i-am mai frecventat uneori blogul, pentru că altfel încerc să stau departe de blogurile care miros urât. Fiecare cu aerul care-i place, e slobod în blogosfera pentru toți. Dar n-am putut să nu observ că Radu are și talent la scris și umor, chiar dacă nu neapărat din cel pe care-l gust eu. La un moment dat, m-a desființat și pe mine
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
repulsie, atunci când traducătorul pomenea de „ștromeleagul” prințului Mony sau de „fofoloanca” vreuneia dintre partenerele sale. Volumul era, de altfel, prefațat de Ovid S. Crohmălniceanu, care scria despre provocările pe care o astfel de traducere le ridică. Deși românii vorbesc destul de slobod, iar limbajul licențios este tolerat chiar și în medii profesionale, limba română literară a rămas mult în urmă la acest capitol. Pentru a respecta acest tabu absolut stupid, traducătorii recurg fie la termeni împrumutați din jargonul științific, fie la anacronisme
Dragoste în vremea fofoloancei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82358_a_83683]
-
pentru nici unu feliu de datorie. Articolul 202 Candu falitulu va urma după Art. 186 și 187, si la vremea darei pe fata a falimentului, nu va fi închisu pentru datorii sau pentru altă pricina tribunalulu va putea să lu sloboda de la arestu ori de sub pază persoanei lui. - partea hotărîrei prin care se va slobodi falitulu de la arestu sau de sub pază persoanei sale, va putea totu-deuna, după împrejurări, se o desființeze mai la urmă tribunalulu, si chiaru de sine. Articolul 203
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
după cerere înscrisă a sindiciloru, cercetată și priimita de judecătorului-comisaru. De se voru ivi împotriviri la luarea baniloru, sindicii voru fi datori a le desființa mai anteiu prin hotărîrea de judecată. - Tribunalulu poate să dea voie că banii să se sloboda de-a-dreptulu in mana creditoriloru după o foie de împărțire făcută de sindici, si încredințată de judecătorului-comisaru. Secția IV Pentru actele asiguratore Articolul 234 După intrarea loru în lucrare, sindicii sînt datori să face tote actele trebuinciose spre asigurarea drepturiloru falitului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
tribunalulu va putea se poruncesca a se lua ori-ce mesuri asiguratore voru fi de cuviință asupra averei falitului. Aceste mesuri vor înceta de sine din dioa ce se va hotărî că pîra nu este priimita, ori că piritulu să se sloboda de sub pada, ori că remane aperatu. Articolul 266 Ori de se va osîndi falitulu că unu bancrutaru viclenu, ori de se va nimici sau se va desființa concordatulu, tribunalulu, printr'aceeași a lui hotărîre de nimicire sau desființare, vă orandui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
-n sărutări să mă desfete, Vara în crâng să mă iubească Și cu fior să mă-nflorească! Toamnă - eu mă perpelesc Mă lipsesc de ce râvnesc, Iarna, când îmi este dor Tare-aș vrea ca să mai zbor. De bătaia inimii, bolnavă Slobodă-i durerea, si suava, Răstălmăcește gând și grâi Și-o vorba, doar: iubire, hai! Limpezi și albastre izvoare! Limpezi și albastre izvoare, spuneți: Voi purtați cerul senin care cântă? Sau viersul vostru aduce din adâncuri O tainica -amintire ce ne
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1474356368.html [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
mai 1952, pașaport diplomatic nr. 019022 Lincevski Vladimir - funcționar, Beogradska Bank Ljubenovic Vojslav - primar al orașului Vlastotince, membru al Comitetului principal al SPS Ljubicic Vladimir - director general, "Geneks Hotels" Ljubojevic Dragan - deputat SPS în Parlamentul Șerbiei Ljujic Radomir - director general, "Sloboda", Cacak Maksic Predrag - director general, "Komercialna Banka Sirmium AD" Maljkovic Marko - director, "Srbija-Promet", membru al Comitetului principal al SPS Maljkovic Nebojsa - membru, Directoratul JUL și președinte al Comitetului JUL pentru finanțe și bănci, președinte, Compania de Asigurări "Dunav", născut la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128739_a_130068]
-
cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Guerickestr. nr. 21. 353. Stoof Dietmar, născut la data de 13 iulie 1960 în Bod, județul Brașov, România, fiul lui Erich și Emma, cu domiciliul actual în Germania, Leverkusen 3, Pommernstr. nr. 23. 354. Sloboda Nikolaus, născut la data de 3 august 1959 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nikolaus și Marianne, cu domiciliul actual în Germania, Crailsheim, Hevwegstr. nr. 13. 355. Sferle Constantin, născut la data de 7 septembrie 1959 în Bratca, România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137260_a_138589]
-
din 15 august 1966. Este o revistă de format mare, 34,5/24,5 cm, cu 24 de pagini, o grafică atrăgătoare - de bun gust, articole interesante cuprinse în rubricile: “TRIBUNA LIBERĂ”, “STRICT CONFIDENȚIAL”, Reportaje, “PAGINI DIN TRECUT”, “GURA LUMII SLOBODĂ...”, “GENUL FEMININ”, “De la lume adunate”; “De pretutindeni”, sport, umor, rebus, pu blicitate, anunțuri... Apropo de anunțuri, mi-a atras atenția un anunț de la pagina 7 despre un vernisaj care sună așa: “Mâine, marți 16 august a.c. la ora 18,30
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
la ediția mai scurtă, cea din 2004: „...La începutul cărții va fi o prefață în care spun că este vorba, de fapt, de un roman avându-mă ca personaj principal pe mine în ipostaza de om cu gură mare și slobodă. Capitolele lui descriu, de fapt, avatarurile mele pentru a-mi păstra umorul, în ciuda faptului că, de multe ori, publicațiile care găzduiau "Gura Leului", s-au văzut în situația de a-mi suspenda rubrica. Romanul chiar s ar putea chema "Avatarurile
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
acum voiau să se și zgâiască preacitind-o: ...La începutul cărții va fi o prefață în care spun că este vorba, de fapt, de un roman avându-mă ca personaj principal pe mine în ipostaza de om cu gură mare și slobodă. Capitolele lui descriu, de fapt, avatarurile mele pentru a-mi păstra umorul, în ciuda faptului că, de multe ori, publicațiile care găzduiau "Gura Leului", s-au văzut în situația de a-mi suspenda rubrica. Romanul chiar s-ar putea chema "Avatarurile
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
(Ucraina Slobodă/Liberă) (în limba ucraineană: Слобiдська Україна, limba rusă: Слобожанщина), a fost o regiune istorică care s-a dezvoltat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea la frontiera de sud-est a Țaratului Rusiei. Regiunile slab populate ale Câmpiilor Sălbatice
Slobidska Ukraina () [Corola-website/Science/318892_a_320221]
-
să aibă un rol de zonă tampon. În afară de cazaci, în regiune s-au mai așezat și țărani și orășeni din Ucraina răsăriteană și cea apuseană, divizată după semnarea Tratatului de la Andrusovo din 1667. Numele regiunii vine dintr-un cuvânt slav, "sloboda" tradus prin „libertate”, care definea și un anumit tip de așezare umană - „slobozie”. Locuitorii unei „slobozii” primiseră din partea țarului dreptul de a nu plăti taxe și impozite o anumită perioadă de timp, scutire care era foarte atrăgătoare pentru coloniști. În
Slobidska Ukraina () [Corola-website/Science/318892_a_320221]
-
-lea. În perioada 1650 - 1765, regiunea cunoscută ca Slobidska Ukraina a început să fie organizată tretat în conformitate cu obiceiurile militare ale cazacilor, similare cu cele existente în Armata Zaporijiană sau în Hetmanatul Căzăcesc. Cazacii relocați în regiune au fost numiți „cazaci slobozi’’. Regiunea a fost organizată în cinci regiuni administrative regimentale ("polki"), numite după orașul principal al fiecărui regiment, și subîmpărțite în districte-companii ("sotnii"): Ostrohozki, Harkivski, Ohtîrski, Sumski și Iziumski. În timpul domniei împărătesei Ecaterina cea Mare, regimentele din regiune au fost sesființate
Slobidska Ukraina () [Corola-website/Science/318892_a_320221]
-
domniei împărătesei Ecaterina cea Mare, regimentele din regiune au fost sesființate, iar privilegiile cazacilor au fost abolite printr-un decret din 28 iulie 1765. Fosta regiune semiautonomă a fost transformată într-o regiune administrativă obișnuită, care a păstrat însă numele „Sloboda Ukraina”. Administrația regimentală a fost înlocuită de regimentele rusești de husari, iar ofițerilor cazaci de rang înalt li s-a asigurat ranguri ofițerești în armata rusă și statutul nobiliar - "dvorianstvo". În 1835, regiunea Sloboda Ukraina a fost desființată, pe teritoriul
Slobidska Ukraina () [Corola-website/Science/318892_a_320221]
-
obișnuită, care a păstrat însă numele „Sloboda Ukraina”. Administrația regimentală a fost înlocuită de regimentele rusești de husari, iar ofițerilor cazaci de rang înalt li s-a asigurat ranguri ofițerești în armata rusă și statutul nobiliar - "dvorianstvo". În 1835, regiunea Sloboda Ukraina a fost desființată, pe teritoriul ei fiind organizată gubernia Harkov, unele regiuni mai mici trecând în subordinea guberniilor Voronej și Kursk. În perioada sovietică, regiunea a suferit mai multe reorganizări, până când s-a ajuns la limitele teritoriale ale regiunii
Slobidska Ukraina () [Corola-website/Science/318892_a_320221]
-
Centrul Kazanului este împărțit în două districte de Canalul Bolaq și Lacul Qaban. Primul district (Qazan Bistäse sau Kazanskiy Posad), rus din punct de vedere istoric, este situat pe o colină, iar al doilea district (İske Tatar Bistäse or Staro-Tatarskaya Sloboda), tătar din punct de vedere istoric, este situat între Bolaq și Volga. Foarte multe moschei, cum ar fi Nurullah, Soltan, Bornay, Apanay, Äcem, Märcani, İske Taș, Zäñgär, sunt situate în districtul tătar. Bisericile, cum ar fi Blagoveschenskaya, Varvarinskaya, Nikol'skaya
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
de orice primejdie”. Într-un memoriu din 1829, de o „extraordinară îndrăzneală”, după aprecierile lui Nicolae Iorga, se avansa propunerea ca „Valahia și Moldavia să se împreune și să facă amândouă un prințipat”, iar „cârmuirea acestor întrupate provinții să fie slobodă a-și face cel puțin 25000 de oaste regulată după tactica evropienească, pentru paza sa, cea dinăuntru și din afară, și o flotilă măcar de 25 de vase într-armate, iarăși evropienească, pentru siguranța negoțului său de pe Dunăre”. Deși Poarta
Regimentul 2 Linie Infanterie () [Corola-website/Science/324438_a_325767]
-
De la acesta, "Oltenița toată și împrejurimile ei" sunt cumparate de câtre prințul Alexandru Dimitrie Ghica. În 1852 o delegație din Ulmeni, Chiselet, Chirnogi, Radovanu și Căscioarele se adresează prințului Alexandru Dimitrie Ghica rugându-l să le aprobe înființarea unui oraș slobod de dări, vânzându-le o parte din moșia sa. Oltenița se înfiintează la 23 aprilie 1853 având 750 locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Oltenița avea statut de comună urbană, având 4727 de locuitori ce trăiau în 754 de
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpină a laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
o biserică smintita, ca a fugit pământul și biserica are dărâmături și vrea că aceasta biserică să fie mutată la Buciumi”. Oamenii din sat au fost de acord și la 20 martie 1795 au portit cu cai și căruțe, oameni slobozi la Schitul Frumoasă, s-a trecut la demontarea ei și după multe zile de drum greu a fost adusă la Buciumi. Odată cu biserică au fost aduse multe icoane și cărți vechi cu sfintele slujbe și un clopot mare. Pământul pentru
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
văzut în restaurantul «Feldioara» (mai mult o cârciumă de cartier, din coasta spitalului de copii «Grigore Alexandrescu»), unde, aproape regulat, după câteva pahare, le ținea consumatorilor fulminante discursuri anticomuniste. Urmărit îndeaproape de Securitate, aceasta i-a închis gura mult prea slobodă, pe la începutul lui 1968, maltratându-l în mansarda sa din strada Romei și încuindu-l apoi înăuntru cu lacătul. Alarmată că de o săptămînă nu mai avea nici un semn de la el, sora sa s-a dus să-l caute; a
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
altele specifice floreștenilor / oltenilor, introduse pentru capacitatea lor dinamizatoare de «scene istorice», pentru relief «revitalizator»: "o croiră la fugă de mâncau pământul" (HF, I, 35), "claie peste grămadă aruncă oștirea lor" ("ibid", 102), "apucară la goana după Cumani cu dârlogii slobozi" ("ibid", 73), "dar sfatul cuminte era de-a surda" ("ibid"., 285), "Musa dete dos să scape" ("ibid.", 292) etc. În paralel cu traducerea "Fragmentelor...," la Florești, Mihai Eminescu a elaborat prima variantă a amplului poem, "Scrisoarea III", cu ambele planuri
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
li se permite înființarea unui oraș liber în cadrul județului Olt din care făceau parte. Hotărârea este luată prin decizia Departamentului Treburilor din 1454 și respectiv 1455 (cea pentru Teleorman). Tot în 1838 se elaborează “Proiectul pentru găzduirea reședinței Teleormanului la slobodul oraș Turnu”. Este aprobat de domnitorul Alexandru Ghica la 17 iulie 1838. Locuitorii orașului Turnu proveneau din 13 localități: Magurele 68, Flamînda 19, Odae 13, Caracal 6, București 5, Alexandria 2, Ruși 1, etc. Străvechiul Russenart a luat ființă în
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
-i spânzure, dar este oprit de hatmanul Iablonovski care-i spune că ""acești viteji n-au făcut decât datoria lor, datorie patriotică și vrednică de toată lauda, și că au avut norocirea a câștiga făgăduința marelui Sobiețki că vor fi slobozi și nesupărați"". Regele îi eliberează, le dă câte 50 de zloți la fiecare, în timp ce ""cetatea cu porțile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură pe culmea înverzită, ca un mare schelet de uriaș"". Poezia ""Cetatea Neamțului"" (1896
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]