617 matches
-
Aprilie, / Ridici o frunză, se sfărâmă - îți lasă în palmă frig timpuriu, merele putrede-n crengi, paianjeni. / Rază se-năbușă de fum, făptura ta se dezmorțește risipind pe jos / furnici uscate - și te soarbe blând pământul veșnic lăsând afară, un sloi de ramuri albe."(Pământul veșnic, 1977). La un moment dat, tot vag și depărtat, parcă Bacovia: "Prin târguri cu gene de moina, neam-de neamul meu, fapturi leșioase, / Treceau prin pereții somnambuli, strânși în sipetele lor, / pân'la a șaptea tăcere
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
pași pierduți în anotimp Undeva în grosul nopții bocăne a deslușire S-au stârnit războaie grele între zeii ce-n Olimp Un străin zărit-au pașnic ce venea spre nemurire. Adieri înmărmurite nu mai cad prin frunze moarte Stele înghețate sloiuri țintuite par pe veci Luna ce-a privit dezastrul a fugit așa departe Încât nu mai simte pulsul astrelor pustii și reci. Manuscrise scrise-n grabă au căzut din trupu-i mort Călătorului ce ochii țintuiește în eter Însă cerul nu
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
sau mai bună”. Și pe acest fond, dedublarea personajului este inevitabilă. Se simte altcineva, o străină în propriul trup. În chip cu totul bizar, acum înflorește în ea și sentimental iubirii, indus tot de fabulațiile sale: Sigur nu mai este sloiul de gheață, frigida de care au fugit cei câțiva amanți, bărbații pe care i-a pripășit în casă și patul ei pentru o noapte. Până azi nu a dat doi bani pe dragostea adevărată. Acum, brusc, iubirea i-a pus
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
că totul merge, ci că o face într-un ritm accelerat. În România mă trezesc aprobând lucruri pe care altundeva le-aș critica. Demonstratul împotriva unui guvern ales prin metode democratice, tăiatul porcului la marginea drumului, în văzul tuturor, aruncatul sloiurilor de gheață direct în stradă, iată doar câteva fapte care m-ar scandaliza în Germania sau Spania, dar care în România mi se par chiar simpatice. Ajung uneori nu doar să le tolerez, ci chiar să le vânez, gustându-le
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
o bântuie cu nerușinare. Străină, voluptoasa, știe să se gudure, să i se culcușească pe sub piele, să o acapareze. Fierbe sângele ei în arterele, pe care Mărțina Herseni și le credea a fi fost demult sclerozate. Sigur nu mai este sloiul de gheață, frigida de care au fugit cei câțiva amanți, masculii pe care i-a pripășit în casă și patul ei pentru o noapte. Până azi nu a dat doi bani pentru dragoste. Acum, brusc, iubirea i-a pus gheara
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
porumbiță zburând spre infinit... ai împroșcat chipurile în tușe groase de cenușă presărând-o , apoi, cu gesturi moi peste visele de pe pereții camerei tale dar, zeița-fulg , zeița-cuvânt, și-a încrustat adânc în zid frumusețea neucisă de visul efemer. ÎN AȘTEPTARE... Sloiuri de gheață Topesc deșertul din mine Brațele își înalță rădăcinile Când torța nopții arde Tot ce n-ar trebui uitat. Amintirea nu trăiește în vălmășagul de amintiri terorizat, timpul s-a văzut gol în oglindă și , speriat, strigă... vulturul nu
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
mulțimea de păcate s-a săturat de atâta vânat se odihnește acum pe o piatră de hotar s-a războit destul cu sângele și-a dușmănit destul carnea s-a lăsat străpuns de săgeți stă în așteptarea îngerului... soarele topește sloiul de gheață torța naște flacăra vie - izvor de lumină în mine. TE-AM CĂUTAT Te-am căutat cu înfrigurare în locuri unde nu te-aș fi putut găsi ca să te păstrez neîntinată, te-am căutat în încrucișarea a două fulgere
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
zidiri,/tăcerile bolnave de iubire”, iar poeta, „pe țărmuri, împietrită, lângă stânci”, așteaptă cu nerăbdare „întoarcerea fregatei scufundate”, odată cu lumile ce i-au fost, pentru totdeauna, „furate” (Lumi furate). Fregata, amarată într-un fiord, devine locul ideal unde inspirația, „un sloi de diamant/îmi fulgeră pentru moment cărarea”, se manifestă plenar și, deși se visează în plină iarnă, în drumul spre Polul Nord, eul liric are sufletul plin de versuri „țâșnite” din inimă ca niște „luceferi noi” care o „colindă tandru la
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
în camera goală. Găsesc amintiri pe-un perete. Revăd doi ochi că de smoala... Chiar și fantasma îmi lasă regrete... Se-aude țipat de fiara rănită. Inima-mi bate pieptul să spargă... Urgia din mine a fost oprită, Trupul de sloi e carat pe o targă. Iar ochii de gheață te vor doar pe tine. E iunie-afara---caniculă frige . Vifornița, ger--- e iarnă în mine. Urlet de lupi vrea gură să strige... iun 2011 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: URLET DE LUPI / Mara
URLET DE LUPI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369403_a_370732]
-
și doruri, fragede zidiri,/tăcerile bolnave de iubire”, iar poeta, „pe țărmuri împietrită, lângă stânci”, așteaptă cu nerăbdare „întoarcerea fregatei scufundate”, odată cu lumile ce-i fuseseră „furate” (Lumi furate). Fregata, amarată într-un fiord, devine locul ideal unde inspirația, „un sloi de diamant/îmi fulgeră pentru moment cărarea”, se manifestă plenar și, deși se visează în plină iarnă, în drumul spre Polul Nord, eul liric are sufletul plin de versuri „țâșnite” din inimă ca niște „luceferi noi” care o „colindă tandru la
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
sub zâmbetul tău și-ndeamnă-mi destinul să nu fie rău. Doresc să se vadă că nu sunt sărac, că nu e bravadă că-n zâmbet mă-mbrac. Și-n ultima oră m-ajută să pot a viselor proră din sloiuri s-o scot. Să mi se termine ursita în clar și-n toate din mine să fiu, nu să par. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1589, Anul V, 08 mai 2015. Drepturi
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369740_a_371069]
-
CÂNTECUL IERNII Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Din flaut de cristal ne cântă iarna și ca-ntr-un menuet fulgii învață de poala norilor să se desprindă ca lacrima de sloiul lung de gheață. Iar cerul parcă-și scutură livada în armonii vibrând asemenea unui arpegiu dintr-o sonatină prinsă în zborul fulgilor de nea. Lovesc centauri cu copita-n stele în fiecare noapte și...se-aude cum plâng pe un
CÂNTECUL IERNII de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368168_a_369497]
-
și-au amintit de noi, Peste valea plină cu nevoi, Domnu-și cerne binecuvantarea. Vântu-aleargă umbre-n ochii goi, Ne-a cuprins în brațe înserarea. Ninge, ninge a-nghețat uitarea! Îngerii și-au amintit de noi. Aripi albe scutură ninsoarea Peste suflete-amorțite-n sloi, Ca speranțele să crească-apoi Îngerii și-au început cântarea. Ninge, ninge, a-nghețat uitarea! de Gabriela Mimi Boroianu 05.01.2016 Referință Bibliografică: Rondelul uitării / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul VI, 05 ianuarie 2016. Drepturi
RONDELUL UITĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368180_a_369509]
-
dungi... ce duet!/ Roșul ataca, violetul se apăra/sunt dușmani ancestrali din conflict de la facere/ochiul în orbite le scapara/ la luptă ieșind dinspre zăcere/ Capetele din textile sunt concepute-n război,/ țesute că reperaje sordide, /au creierele ca un sloi/ fecundat de păcate lichide”. Se reține aici dinamica unei polemici grotești amintindu-l, de pildă, pe gălăgiosul Alfred Jarry, trimitere ce sporește valentele sincretice ale textului. Faptul că Emil Sauciuc e un iubitor împătimit al lui Samuel Becket (că regizor
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
ceară, să mă aștepte chiar dacă nu vreau să vin, să-mi fie-alături când nu am dreptate, minciunile să mi le creadă-n chip senin. Să fie blândă când am chef de ceartă, să ardă molcom când sunt rece că un sloi, să-mi cânte când ceilalți cu toți mă-njură, din plin să lumineze ea pentru-amândoi. Să mă suporte când sunt beat că porcii, să-ndrepte tot ce zilnic strâmb, ca un nebun, eșecul în câștig să mi-l întoarne, să
IERTAREA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368242_a_369571]
-
face parte, având lumina, gustul și catifeaua verdei cetini a veacurilor vechi, e numai proaspătă, ca ninsorile azvârlite de sus, mereu aceleași, și totuși, mereu proaspete; an cu an, o colindă anume anină de cerul sonor al României, înfrigurat de sloiuri nemaitopite, lampadare aprinse cu cifrul luminii din conștiință; an cu an, o colindă anume exaltă sărbătoarea în pledoarie pentru sărbătoare, iubirea în iubirea de iubire; an cu an, versul și melodia unei colinde anume ajung la suflet, urcând sufletul la
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Închipuire autor Urfet Șachir Lumina regală a chipului tău Străbate noaptea dintre noi. Plouă cu pietricele la geamul meu, Măreția Ta, Oare, pe mine mă vrei?! Bărbate, coborât din lumină, Ți-ai dezghețat iar inima sloi! Te-a-ndemnat, nu știu care pricină, Să mă provoci la versuri de soi. Apariția ta, munte pleșuv, Cutremură,-n zori, băierile inimii. Mă cuprinde din vertex un zăduf Pân’ la călcâiul lui Ahile-n poala vremii. Au, Luminăția Ta, bărbate, Închipuirea-ți ce
ȊNCHIPUIRE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354566_a_355895]
-
apăreți la televizor! Nu o ratați! Varianta a. Vă urcați în mașină și o proptiți în primul troian! Eventual de-a curmezișul drumului. Apoi, vă plângeți din toate pozițiile! Varianta b. O scoateți pe mama soacră la marginea șoselei naționale. Sloi! Efect garantat! Vă erijați în salvatorul bătrânei! Cu o pâine și o apă minerală. Imediat vor sări profesioniștii tembel viziunilor. Eroul zilei!?! Bla-bla-bla... Ce ziceți? Stați în case, oameni buni, cât timp e vijgărae ! Nu vă mai jucați cu natura
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
Dimineața era rouă, iar la prânz ardea soarele. Veneau ploi, furtuni, te uda din cap până-n picioare, umblai restul zilei cu hainele ude. Mai sufla uneori și câte un vânt rece, mai ales după furtună sau ploaie. Mâinile se făceau sloi de la strâns recolta prin roua rece din iarbă, te stropeau crengile ude din tufiș. Iar după ce umpleai ochi căldarea cu zmeură, trebuia s-o duci până la centrul de colectare, care era câteodată și la zece kilometri. La centrul de colectare
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
GALBEN Ne-ntoarcem către vară toată fața, Ca să primim căldura ei întreagă, Căci numai ea mai poate să-nțeleagă Ce bună-i liniștea să treci prin viață. Și când degrabă soarele-și dezleagă Buchetul său de raze-n dimineață, Topește-acele sloiuri mari de gheață, Care ne fac mai singuri și ne leagă. În unduirea lanurilor coapte Și-n freamătul pădurii de lămâi, Se-amestecă în taină mii de șoapte. Și chiar de vrei să pleci, tot mai rămâi Cu luna palidă
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]
-
Acasa > Poeme > Antologie > INIMA MAMEI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEME DE AL.FLORIN ȚENE Inima mamei Luna ca un sloi de gheață în topire Tristă aluneca pe cerul însorit, Era vremea morilor ce măcinau iubire Și-a Cuvântului din sinele dorit. Dar în lumea asta pe dos întoasă Băiatul ce-și bea ziua în paharul cu vin Își bătea adesea
INIMA MAMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354215_a_355544]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > EMILIA, PRIETENA MEA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 441 din 16 martie 2012 Toate Articolele Autorului Întregul peisaj se sufoca de alb. Uneori Dunărea era plină de sloiuri care făceau câte o mișcare fulgerătoare. Când unele dintre ele se loveau de mal sau de câte un ponton, scoteau parcă suspine de suferință prin capetele lor colțuroase... Spectacolul vizual și auditiv se cerea contemplat : imensitatea albului cât vedeai cu
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
îți scârțâia sub picioare la fiecare mișcare. De rămâneai un moment în loc, auzeai de departe muzica zăpezii. Soarele privit în apa Dunării, părea parcă închis într-un cadran pe care încerca să-l rupă. Valurile mici cu zbaterea încetinită din cauza sloiurilor, îi refăceau de fiecare dată conturul în care aveau să-l țină captiv până spre sfârșit de martie. Drumurile toate erau acoperite de covorul alb al zăpezii uneori pufoasă, alteori colțuroasă, iar crengile copacilor parcă gemeau la cea mai ușoară
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
galopului unui cal lumină din ochii peștilor amăgiți de undițe aruncate din bărci cu carena adormită în val. Lip, pleosc, lip, tentacole sugrumând noaptea, vise sângerând pe sarea mării din rană și pescarul sorbind tăcerea din cană coclită de lună,sloi de gheață în topire ,vărsând umbre lângă case rămase ascunse sub duzi fără viață. caracatița timpului se înghițise pe sine și marea, marea era una și aceeași cu zarea... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Caracatița timpului / Al Florin Țene : Confluențe
CARACATIŢA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357159_a_358488]
-
ÎNTOARCERE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poeme de Al.Florin ȚENE Sonata lunii în amiaza mare Stelele de mult s-au stins în metafora zilei, văduvă luna ca un sloi de gheață se topește, încet alunecă cât mai departe de soare. Ziua pare o piață aglomerată de vorbe ca pagina începutului de carte. Nimeni nu o privește, nu o întreabă pe unde rătăcește și de ce pătrunde în închisoarea luminii când
E SUFICIENT SÂNGE PENTRU ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357170_a_358499]