1,041 matches
-
munteni mioritici? Așteptăm „dotarea” selectivă cu Colt-uri a consumatorilor ... Doamne, ferește și iartă! • Apropo, pe timpul „Faptului divers” al lui Ștefan Zidăriță și Gheorghe Popescu (nimic de-a face cu reputatul internațional român de fotbal), doi vrednici ziariști de la „Scânteia”, slujbași cu simbrie în serviciul „comanda(n)t” al partidului unic și al vuvuzelei sale propagandistice pcr de presă scrisă (pentru un timp și chiar onor senatorul de azi al lui Voiculescu, Sergiu Andon, de altfel un om respectabil), hanul turistic
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
întâmplă în viața noastră de zi cu zi. Dar să revin la discuția începută. Partidele își numesc la vârf o conducere politică, însă la bază, cei ce pun în practică dispozițiile sosite cu scop de reformare, sunt tot acei vechi slujbași cu mentalitățile și legăturile lor. Aleg manualele după cum dă editura mai mult celor care le aprobă. Hm, auzi dumneata, domnule Condurache, manuale alternative! Parcă istoria acestei țări ar fi alternativă: dacă nu-i albă, atunci poate fi și neagră. Eu
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363157_a_364486]
-
veniturile abației benedictine romano-catolice de la Cluj-Mănăștur, a fost factorul care a determinat nașterea unei comunități înfloritoare, care astăzi numără peste 13.000 de locuitori. „Podul Abatelui”, construit în Evul Mediu, în zona comunei Apahida, a concentrat în apropierea lui, pe lângă slujbașii abației însărcinați cu încasarea vămii, o populație de agricultori, atestată documentar încă din anul 1236. Satul „născut” în vecinătatea podului era cunoscut sub numele de „Apathida” - azi Apahida - nume care amintește de obârșia actualei comune transilvănene de pe malul drept al
PODUL DIN CARE S-A „NĂSCUT” O LUME de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368322_a_369651]
-
care am ales genul de expunere râsu-plânsu’. Așadar, să ne întoarcem la alintările duioase ale colonelului. Când mi-am ridicat mâinile către tertecuță, cu intenția instinctuală de a mi-o proteja de o posibilă, viitoare lovitură, m-a trăznit prea-darnicul slujbaș al statului cu un ghiont bine ticluit deasupra rinichiului stâng. De durere, concomitent sau simultan, cum vreți voi, am scăpat un oftat și un pârț. Nenea ofițerul superior m-a și felicitat: ‒Bă, pulică!... păi tu mă iei la mișto
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
întoarce înzecit, Ș-o să ai și tu profit! Fie că vei fi votat, Fie că vei fi bogat, Toate bune o să fie Dacă-i dai omului simbrie! Tu, Stat, cel mai avut patron, Fii și tu o dată Domn! Plătește-ți slujbașii Și elimină borfașii! Respectă-ți copiii, Protejează-ți fiii, Nu le fă viață amaruie, Cu salariul cel mai mic din U.E.! de Gabriel Todică 27.02.2015 Foto: tablou de Abdessadeq Kaoui EL Kaoui - V. I. Lenin Referință Bibliografică: Salariat
SALARIAT de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367837_a_369166]
-
chibzuința și iscusința Măritului nostru Domn. - Cinstiți secretari, se auzi vocea unui al treilea bărbat, care până atunci stătuse retras spre una dintre ferestrele salonului, privind indiferent când curtea cu ronduri mari, pline cu flori multicolore, când spre cei doi slujbași slugarnici, care gândeau și vorbeau în numele celui ce trebuia de fapt să hotărască. Timbrul vocii, prezența și felul intonației cuvintelor îl mișcară pe ispravnic, ridicându-și privirea spre cel care vorbea: eu nu fac alceva decât să scriu istoria acestei
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
îi plăcea. În satul acela de la poalele munților, nu departe de Voloveții Sucevei, feciorul Irinucăi își pusese în gând să-și facă o gospodărie mare, cu aleasa inimii lui, așa cum fusese casa pe vremea când tatăl său, țăran răzeș, trăia. Slujbaș al vornicului Bucioc, tatăl își luase mai mereu flăcăul la curte, când treburile boierului cereau mare grabă în a fi duse la capăt. Și aici, Vasile îl zărise pe coconul Constantin și pe coconul Alexandru, feciorii lui vodă, în contăș
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
trăiți frumos și bine cu ei." Iată cuvintele pline de dragoste frățească, de multă și tradițională omenie românească, de relatii frățești, de bună vecinătate între locuitorii aflați de o parte și de alta a Carpaților. În același fel se adresează slujbașilor vămii de la Rucăr, Dan al II-lea, domnul Țării Românești în anul 1431, scriindu-le, între altele, cum să ia vamă,"... și de postavul de Yprin un fertun și de cel de Luvia un perper și de Colonia 12 ducați
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
piper, fie șofran, fie bumbac, de la 30 un ducat drept aceea , voi vameșilor, ce vedeți aici scris, pe aceasta să stați, iar dacă veți călca porunca domniei mele, apoi aveți să primiți mare rău și urgie a domniei mele". Uneorii slujbașii vămii rucărene au fost folosiți ca soli ai domniei. Astfel Vlad Țepeș se adresa vameșilor de la Rucăr astfel:"scrie domnia mea vameșilor din Rucăr și vă grăiește domnia mea: În ceasul în care veți vedea această poruncă a domniei mele
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
plece la Brașov și să dea de știre brașovenilor pentru vestea ce mi-a venit de la lucrul turcilor, ca să știe și ei ... "Limba oficială a cancelariei domnești era slavona, o limbă străină cu o gramatică complicată și greu de însușit. Slujbașii vămii rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât printr-o școală, fie ea și cu ucenici puțini. Vama de la Rucăr fiind o
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Dragoslavele, precum și a locuitorilor din cele 12 sate apropiate. Astfel sub ascultarea vămii erau satele: Corbi, Nucșoara, Corbșori, Slănic, Berevoiești, Bratia, Albești, Lerești, Nămăiești, Bădeni, Coteneșți și Stoenești. Ei, vameși erau buni cunoscători ai legilor din acea vreme. De asemenea, slujbașii vămii posedau cunoștințe temeinice de matematică la nivelul acelei vremi. Cele patru operati aritmetice, care astăzi ni se par lucruri elementare, însușirea lor constituia o greutate pe atunci. În această privință este interesant de amintit că înmulțirea și împărțirea s-
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
că înmulțirea , deși operație aritmetică grea, mai merge la studenții săi, în schimb,însă, împărțirea constituie o mare greutate. Documentele citate mai sus referitoare la textele care se percepeau la mărfurile care treceau prin vama de la Rucăr ne arată că slujbașii vămii de aici făceau, în mod obișnuit, operații de înmulțire cu două secole și jumătate înainte de studenții profesorului Weigl. O problemă destul de complicată, care trebuia rezolvată de slujitorii vămii era, pe de o parte, cunoașterea diferitelor monede, în circulație în
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Câmpulung ca dascăl pe starețul Hariton de la Sf. Munte, căruia Vladislav Voievod îi zice:"părintele nostru sufletesc și catigumentul nostru". Expresiile acestea ne indică și profesia (misiunea) de educator, de profesor. Știutorii de carte, scriitorii de documente, dieci și gramatici, slujbași la vămi și la cancelariile orășenești au existat în întreaga țară. Cercetarea documentelor din Țara Românească din secolele XIV-XVI arată numărul lor atât de însemnat (aproape 600 de dieci și gramatici dintre care un însemnat număr în mediul rural). Analiza
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
important este faptul că acum numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni din nou
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
fruntea orașului și al județului Arad. Din presa vremii de atunci ( Știrea, An.VIII, Nr.1937, Duminică, 4 Dcembrie, 1938, p.1-2), spicuim următoarele: “Cu îndepărtarea prefectului Gheorghe Popa deTeiuș din fruntea Aradului și pe urma izgonirei și a celor mai mulți slujbași așezați de dânsul în posturi, dar mai ales de pe urma trădării noastre de către Împărat s-a înstăpânit asupra Românimei din Arad și județ cruntă dezamăgire și amarnică desorientare...” Născut în același an și din aceeași durere cu Avram Iancu- un alt
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
din veșnicie De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor pizmași Ce vă smulg bucăți de glie De sub sat, de sub oraș Să vă-ntoarcă-n iobăgie, Din stăpâni și arendași, Robi pe propria moșie Să vă facă, și slujbași Pe plantații cu simbrie Cât o soldă de ocnași, Fi-le-ar banii să le fie, Cruci din aur duce-le-aș Și din platină sicrie! Geme lumea de borfași, De bancheri doar pe hârtie. De magnați și de pungași
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri mari, mijlocii și mici, în frunte cu marele ban al Craiovei și slujbașii săi, asigurau paza granițelor ( cu supravegherea drumurilor și potecilor de graniță), ordinea internă și activitatea slujitoresc-militară în cele cinci județe ale Olteniei, strângerea birurilor, contribuțiilor și asigurarea transporturilor, livrărilor de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
II de la sfîrșitul lucrării. Paradoxal, în timpul lungii și autoritoarei domnii Constantin Brâncoveanu, boierimea din Oltenia, cu toate treptele, rengurile, slujbele și dregătoriile și toate celelalte ale ei, precum și cei ce-și pregăteau intrarea în rândurile ei(boieri de neam, mazili, slujbași), toți aceștia au conștientizat noua realitate economică-socială de tip funciar- financiar- capitalist în care poziția lor în societate și elita privilegiată a provinciei și a Țării nu mai depindea exclusiv de relația cu Domnitorul de la București, ci de baza și
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
Femeia care face curățenie n-a așteptat însă să se liniștească, ea patrula pe holul hotelului cu așternuturile, prea ocupată să-și întrerupă activitatea. * Mă uitam la imaginea străzii în Tokyo, care, peste săptămână, este înțesată de oamenii muncii. Pe slujbaș îl vezi alergat și preocupat, îndesat cu mâna să intre cât mai bine în trenurile ce îl duc eficient la lucru, să încapă câți mai mulți ca el în fiecare vagon. Arată ca un licean. De obicei mic si slab
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
Prin predicile sale Ioan arăta că țara trebuie condusă de oameni cinstiți, drepți și îndatoritori sub toate aspectele iar Irod înțelesese că profetul lovea de fapt în corupția înrădăcinată în administrația tetrarhiei sale, începând de la miniștrii până la cel mai mic slujbaș. Tetrarhul știa asta fiindcă el însuși era corupt. Până și Irodiada se amestecase de multe ori în politica sa iar unii chiar șușoteau pe la colțuri că dacă doreai să obții un privilegiu de la Irod trebuia să treci întâi pe la Irodiada
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
restriște, românii pleacă din țară, să muncească, sau să își vândă inteligența pentru că țara lor nu are nevoie de ei. Câți dintre ei sunt viitorii Brâncuși, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ? Conducătorii acestei țări au nevoie de slujbași proști, lipsiți de educație, lipsiți de caracter, lipsiți de voință, lipsiți de coloană vertebrală, ca să îi poată îndoi și face figurine de plastilină din ei. Tu taci; - Astăzi, ca și pe vremea bolșevismului, la mare preț sunt trădătorii, lingușitorii, vânzătorii
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
răspuns, se fac că au uitat de ele. Tu taci; - 3. Arhivele tării sunt cedate printr-o lege a arhivelor străină de interesele naționale, celor ce vor să scoată din mintea românilor ideea și dovezile de unitate națională. Tu taci ; - Slujbașii țării, căftăniții vând la preț de piatră seacă și fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea șefilor lor, împart banii, apoi sunt "judecați" de ochii lumii și primesc pedepse cu suspendare, adică "mulțumesc, la revedere, te mai chemăm noi
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
buget și de șansa de a primi contracte privilegiate, bineînțeles în cârdășie. Contractele, examenele, licențele, locurile de muncă, aprobările devin facile numai prin corupție, influență, spaga etc. Capitalism de cumetrie. Că de la buget se fură, știe arhimandritul Pârvu și cum: „Slujbașii țării, căftăniții vând la preț de piatră seacă și fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea șefilor lor, împart banii, apoi sunt judecați de ochii lumii și primesc pedepse cu suspendare, adică mulțumesc, la revedere, te chemăm noi când
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
vă rog, să nu vă luați prea în serios, bățoșii au în iad un loc, în care fierb din greu, în sos. Cine nu râde doar o zi, cine nu râde doar un veac, aceluia eu nu-i voi fi slujbaș, deși am fost un drac. De mult nu-mi bate inima decât la ce-i frumos, plăcut, eu voi muri la cinema, precum Boris Vian, tăcut. BMM Niciun comentariu: Dureri de cap Dureri Referință Bibliografică: Non-poetry / Boris Mehr : Confluențe Literare
NON-POETRY de BORIS MEHR în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365274_a_366603]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > SONET NOSTALGIC - CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului SONET NOSTALGIC Eram frumoși pe vremea când Nu prea știam ce e pustia Slujbași cuvintelor de rand Ne logodeam cu Poesia Vânduți tristeților din gând Visăm castele-n Danemarce Eram frumoși pe vremea când Ne pomeneam seduși de Parce. Ademeniți de Olandezul Din vasul răstignit pe vânt Rosteam fără cuvinte crezul Ce trist și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366786_a_368115]