330 matches
-
simt când prezentă, când plecată ― totuși mereu actuală. Dacă uneori te prind de mină, făptura ta se topește ca un fulg de zăpadă..." Îi spuneam pe nume, o tutuiam pretutindeni și căutam în-tr-adins frazele acestea, care-mi produceau o voluptate smintită. Scriindu-i, suprimam depărtarea reală dintre noi. Puteam să-i spun, fără ocol, tot ce-mi trecea prin minte, orice intimități și gânduri ― și astfel o simțeam atât de aproape încît părea că-i aud bătăile inimii. Într-un sfert
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pentru că altfel aș fi explodat în milioane de bucăți. Ca s-o risipesc n-am găsit ceva mai bun de făcut decât așternând un caiet întreg, cu slovă măruntă și deasă. Ce i-oi fi scris acolo, în fierbințeala mea smintită? Nu-mi aduc aminte nici o iotă. Știu însă că am umplut aproape douăzeci de pagini într-o oră. Numai o singură oră... N-am avut răbdare să revăd ceea ce scrisesem, pentru că nu mă înduram s-o las pe Mihaela să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
chema ea pentru întîia oară, m-au trecut fiori de voluptate. ― Aimée, draga mea Aimée! Și din nou ne îmbrățișam strîngîndu-ne pierduți, ca în fața unei primejdii iminente. O sărutam pe ochi, pe față, pe gât, pe umeri, cu o frenezie smintită, parcă mi-era frică să nu se volatilizeze în aer ca o întruchipare sintetică, iar eu să rămân pururi însetat de ea. Am întrebat-o: ― De ce m-ai ocolit până acum? ― Mi-a fost frică, a răspuns surâzând cu tristețe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
că am plecat. ― Dar mie? Prea a fost totul pe neașteptate. Până la Constanța o să ne obișnuim cu ideea, ce zici? ― Asta-i bună! Niciodată nu mi s-a întîmplat una ca asta. Neprevăzutul călătoriei ne copleși de-o bucurie aproape smintită. Ea nu mai avea remușcări, se împăcase așa de repede cu noua situație, încît socotea o prostie dacă am fi plecat cu excursioniștii în munți. ― Dac-ar ști soră-mea unde sîntem acum! ― Ei și? Nu ești stăpână pe voința
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
partea finală, beția triumfului pe oare o încearcă biruitorul. Așa de pildă când, după despărțire, proprietara. restaurantului îmi aruncase cu fulgere în ochi și tunete la gură, ura și disprețul ei total ― atunci, ei bine ― atunci am trăit o voluptate smintită. Ah, cât mă iubea, sărmana; numai această ură era capabilă să-i măsoare dimensiunile pasiunii. Tot așa avea să se întîmple și cu Mihaela? Cine ar putea să prevadă? În orice caz, trebuie să ajung la despărțire. Și dacă tot
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
divorțez, să devin soția lui, să punem capăt acestei situații neclare. Îi strângeam mâna încetișor: "Ei bine, voi fi a dumitale, ți-o făgăduiesc, încă un bob zăbavă..." Făgăduisem și așteptam ziua cea mare ca să te umilesc, ziua răzbunării mele smintite. Dar soarta vitregă, care m-a păscut din leagăn, vru altfel, și planul se nărui ca un castel durat din cărți de joc. În ziua aceea mi-a propus o plimbare cu mașina până la pădurea Băneasa. Am refuzat scurt, era
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
vecină cu moartea. Picioarele mi s-au muiat din genunchi și m-am sprijinit de gardul curții să nu cad. M-a cuprins atunci o sete nebună de a muri. M-am culcat jos pe caldarâmul rece, cu o voluptate smintită ca să sfârșesc acolo, pe unde treceam atât de fericita altădată, ca să mă găsești fără suflare când te vei întoarce din oraș. Aveam credința nestrămutată că poți să-ți ridici viața și fără ajutorul unei arme, ci numai cu voința de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
zic, avându și dinții adânc înfipți în carnea volanului. în carnea aurului acestuia. Sta, cu mâinile țepene, pe volan, cu picioarele țepene, pe sub volan; și cu restul trupului, țeapăn, ca o mostră a nebunelii, ca un bibelou al lumii lui smintite, de care, nu aș mai voi să-mi amintesc vreodată. Privind cu mai multă atenție, primul secretar particular, observă,în scrijelitură, o culoare care-l făcu să tresară. Brusc, se aplecă,în genunchi.îi descleștă gura, dinții, de aurul volanului
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ăsta nu-i chiar așa de rău și tu știi asta. Haide. Hai să mergem afară. Afară nu e tocmai un loc de încredere. Mult mai sălbatic decât era înainte de bușitura lui. Ei zic că e aprilie, dar un aprilie smintit, care face o imitație destul de reușită de ianuarie. Vântul pătrunde prin haina lui, iar țeasta îi îngheață, chiar și sub căciulă. Mai nou, îi e frig la cap tot timpul. Părul îi crește la loc cu viteza melcului; e ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o clipă! Duceți-vă și faceți treaba singuri! Vreau să beau o cafea! Iar ceilalți au mîrÎit violent: — Hai, hai! Ești un tîmpit și-un laș! Te omor dacă nu vii! Și-au plecat pășind ușor În noapte În timp ce urletele smintite ale bețivei se auzeau slab de la capătul străzii și apoi au Încetat. Gazda ta s-a delectat cu această istorioară violentă. Se lovește cu palma peste frunte cuprins de Încîntare și spune: — Vai, e magnific! Magnific! Ce șansă! Dacă aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nu mă aude, stătea în fața mea ca un pustiu. „Mă duc acasă“, a repetat. „Mă duc să mă mărit...“ Cuvintele îi ieșeau din gură ca niște cuțite aruncate în ea însăși, dar mă zgâriau și pe mine în traiectoria lor smintită. Revanșa îmi șoptea că nu eu hotărâsem întâlnirea aceasta, mă gândeam să nu mă mai gândesc, dar aș fi vrut s-o scot pe Maria din apele ei moarte. „Să-ți spun o chestie“ (vorbeam repede, s-ar fi putut
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
argint și stelele de foc. Făt-frumos auzi o vrajă lungă prin aer și se uită prin nori. Cale de două ceasuri - pierdută în naltul cerului - plutea încet, încet prin albastrul tăriei Miază-noaptea bătrână cu aripele de aramă. Când baba înota smintită pe la jumătatea lacului alb, Făt-Frumos aruncă buzduganu-n nori și lovi miază-noaptea în aripi. Ea căzu ca plumbul la pământ și croncăni jalnic de douăsprezece ori. Luna s-ascunse într-un nor și baba cuprinsă de somnul ei de fier se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
un glas de cintezoi Melania Lupu. Dar mi-e teamă că am să vă dezamăgesc. Florence rămase cu gura căscată. "Sfîntă Fecioară! Am trăit o viață alături de ea, ne știm din primară și habar n-am avut că-i total smintită, săraca!" Șerbănică Miga își răsuci capul s-o vadă mai bine. Melania Lupu se ridicase într-o poză care, în cărțile ilustrate de acum jumătate de secol, însemna patos și entuziasm. Ridică o mână repezindu-și ochii în tavan și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a spus în chip de salut: "Trebuie să așteptăm". ÎN JURUL LUI, MULȚIMEA, ÎN CARE PREDOMINAU FEMEILE, AȘTEPTA ÎNTR-O LINIȘTE TOTALĂ. APROAPE TOATE DUCEAU COȘURI ÎN SPERANȚA DEȘARTĂ CĂ VOR PUTEA SĂ LE STRECOARE RUDELOR BOLNAVE CU IDEEA ȘI MAI SMINTITĂ CĂ ACEȘTIA AR PUTEA MÂNCA ALIMENTELE LOR. INTRAREA ERA PĂZITĂ DE SENTINELE ÎNARMATE ȘI, DIN CÂND ÎN CÂND, UN STRIGĂT BIZAR STRĂBĂTEA CURTEA CARE DESPĂRȚEA CAZARMA DE UȘĂ. CHIPURILE NELINIȘTITE SE ÎNTORCEAU ATUNCI SPRE INFIRMERIE. Cei trei bărbați priveau acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
fericirii, înlănțuite strâns și zgârcite la vorbă, afirmau, în mijlocul tumultului, cu tot triumful și nedreptatea fericirii, că ciuma s-a terminat și că teroarea își trăise traiul. Ei negau liniștiți, împotriva oricărei evidențe, că am fi cunoscut vreodată această lume smintită în care uciderea unui om era la fel de cotidiană ca și uciderea muștelor, această sălbăticie bine definită, acest delir calculat, această întemnițare care aduce cu ea o groaznică libertate față de tot ce nu ținea de prezent, acest miros de moarte care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
privind cum polițistul sfrijit și tras la față încearcă să-l domine pe bătrân. Simt cum mă lasă nervii de-a binelea. — Ajutor! îi imploră bătrânul pe cei din mulțime. Asta-i curat răpire. I-o violare a Constituției. — E smintit. Ignatius, spuse doamna Reilly, hai mai bine să plecăm de aici, copile. Se întoarse spre cei din mulțime. Luați-o la fugă, oameni buni. S-ar putea să ne omoare pe toți. Eu una cred că el e comunistu’. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
demostrații să pară sindrofie de dame. — Așa? Mi-mi pare c-o să vă conducă pe toț’ direct la pârnaie, spuse Jones, acoperind barul cu și mai mult fum. Aș zice mai degrabă că nu-i decât o mutră de alb smintit. — E cam năstrușnic el, admise omul. Da’ lucrează chiar acolo-n birou cu șefu’, domnu’ Gonzala, care crede că tipu’ ăsta-i tare deștept. Îl lasă să facă ce vrea. Să vină chiar la noi în fabrică de câte ori poftește. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nu mi-ar fi spus că a auzit că pe țicnitul ăsta îl caută poliția. Asta m-a făcut de fapt să iau atât de repede hotărârea. Am destule necazuri cu întreprinderea și fără să mai am și un angajat smintit care-i în atenția poliției. — Lasă-mă cu prostiile acestea. Prea-ți sunt caracteristice. Pentru unul ca tine idealiștii, luptătorii pentru cauze sociale sunt întotdeauna beatnici sau criminali. E felul tău de a te apăra împotriva lor. Dar mulțumesc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
marinar la distanță de câțiva pași. O, Doamne! Mi-e teamă că polițistul ăsta ridicol va strica totul. Se bagă peste tot ca musca în lapte. Poate că ar trebui să te duci și să-l faci pe marinarul acela smintit să plece de pe stradă. Dacă îl prind autoritățile navale, vor descoperi că e un impostor și strategia noastră politică va fi destrămată. Ai grijă să dispară bufonul acela înainte de a face sa eșueze cea mai diabolică lovitură politică din istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
rigolă? Ce tragic! Amețit, beat, neajutorat, pus la index de pe acum. Notează-ți-l în carte, alături de domnișoara Trixie și de mine. O altă viață pe care ai distrus-o. — O pasăre l-a ciupit de ureche, sau ceva la fel de smintit. Uite aici, privește la banda de suspecți pe care a prins-o poliția. Ți-am spus eu că are cazier. Uite cine sunt amicii lui! Codoși, stripteuze, pornografi. — Cândva se dedicase unor idealuri sociale. Acum, privește-l! într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Îndrepte purtările oamenilor și să le dea șansa să se căiască. Însă când Noe a deschis gura să predice adevărul, nimeni nu l-a ascultat, iar cuvintele lui au fost Întrerupte de Înjurături. L-au făcut În toate felurile: nebun, smintit, ciudat... Asya i-a aruncat mătușă-sii o privire amuzată, știind cum putea s-o enerveze. — Însă mai mult ca orice pe Noe l-a durut trădarea soției sale, nu-i așa, mătușă? N-a trecut soția sa În rândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un timp pentru a te lamenta și un timp pentru a dănțui, un timp pentru a iubi și un altul pentru a urî, un timp pentru a-l găsi pe tatăl tău inteligent și un timp pentru a-l găsi smintit, un timp pentru a te agita În pîntecele mamei și un altul pentru a coborî cu batiscaful În adîncurile inconștientului familial, unde te așteaptă lăcomia insațiabilă a unor pești orbi. Asta e viziunea mea asupra lumii În acest moment. Devin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cer să pună o placă pe ușa camerei sau pe fațada hotelului? „În acest hotel, François Weyergraf și-a dat seama că poți rămîne În viață și fără să crezi În Dumnezeu“... Îți mai consacru cîteva minute. Povestește-mi iute smintita zi a căsătoriei dumitale, asta Îmi va ajuta poate să avansez. Dar o știi pe dinafară! Nu mă satur să mi-o spui. — Ei bine, după cum știi, se Întîmpla În Megara, cartier al Cartaginei, În grădinile lui Hamilcar (după cum bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
imediat, poziția culcată fiind singura formă de activitate pe care o tolerau paznicii mei. I-am regăsit pe Troll și pe amorezul Sheilei cu o plăcere În care interesul sociologic se estompa spre a lăsa locul unui soi de afectivitate smintită. Am Încercat să stabilesc contactul cu ei, dar reușeau atît de bine să se concentreze asupra spațiului dintre sprîncene Încît se aflau deja În brațele muzicienelor celeste. Un galonat și-a făcut apariția În dormitor și ne-a făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
aici am făcut schimbul de jurăminte la cererea neașteptată a lui Rotari. Cea mai importantă făgăduință pe care doi bărbați și-o pot face: taină, sfat și apărare unul pentru celălalt. În clipa aceea, mărturisesc, am crezut că era ceva smintit și ridicol, o copilărie, și am acceptat să jur doar din interes, dat fiind că urma să devină duce de Brescia. Azi însă pot să afirm că n-am încălcat niciodată acel jurământ pretins de un tânăr care suferea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]