830 matches
-
voluntar să-l faci! Zone stâncoase și golite de orice vegetație se succedau cu altele, pline de arbori, umbră și ciripit de păsărele. Pe stâncile înalte vedeai ciurde[vii]de capre negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de un pâlc de pădure din mesteceni și brazi seculari se întindea în fața ochilor. Seara, când se liniștea forfota
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Se lupta să nu vadă niciun mușunoi pe pajiște. Lua, toamna și primăvara, o săpăligă și nimicea orice tentativă a furnicilor de a face mușunoi. Nici cârtița nu avea ce căuta pe pământul lui. După cosit, dacă mai rămânea un smoc de iarbă în urma coasei, îl smulgea cu mâinile. Ducea orice gunoiaș pe pământul lui, îl mărunțea cu grebla până se făcea una cu pământul. Îl auzeai adesea vorbind, suduind, cu sine însuși. Blestema furnicice, viespile, cârtițile. Se supăra rău când
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
o păcălea și-i spunea să se uite-n sus după vreo stea călătoare.... Desculți, doi copii neluați în seamă de sătenii care intrau în sat cu coasele, sau sapele, sau țapinele la spinare, ea o blondă spălăcită cu un smoc de păr pe frunte, cu ochii ageri de vulpe, iscițoditori și șireți. Curios că chipul era al Casandrei dar numele se schimbase, devenise Corina, era numele de fată al Veronicăi... Vru să scoată acea poezie și să i-o citească
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
în pânză ce și le cos pe colțurile gulerului de la veston aflând că, neoficial, celor din trupele de pază a granițelor li se spune gușteri. Sunt tunși, la piele. Cei care strecoară bani în palma soldatului-frizer rămân cu câte un smoc în frunte, mărimea lui fiind în strânsă legătură cu progresia geometrică a bacșișului, putându-se lesne evalua bunăstarea, de acasă, a fiecăruia că doar „ce ți-e scris, în frunte ți-e pus !” . Gradaților li se dezvăluie de unde pot obține
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
bacșișului, putându-se lesne evalua bunăstarea, de acasă, a fiecăruia că doar „ce ți-e scris, în frunte ți-e pus !” . Gradaților li se dezvăluie de unde pot obține țigări bune și „potol grețos” atunci când sosesc pachete de acasă. Cei cu smoc în frunte, dacă își păstrează dărnicia, devein favoriții gradaților dobândind oarece privilegii. De aceleași privilegii, dacă nu chiar de mai multe, au parte cei care vor ști cum să intre pe sub pielea purtătorilor de trese pe epoleți, dovedindu-se a
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
un vag mârâit de nemulțumire pe cealaltă parte privind cu ochii împăienjeniți cum soarele de veacuri alunecă implacabil pe cer și-și scarpină cu o nervoasă înverșunare blana încâlcită de praf și scaieți până când vântul apucă și duce spre zări smocurile de păr ca semn al schimbării de look pe sub antica zgardă și pentru că puricii tot îi rămân adânc înfipți sub coaste adulmecă nehotărâtă osul demult sleit gata să îl mai lingă încă-o dată. Referință Bibliografică: NEW LOOK / Tania Nicolescu
NEW LOOK de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365199_a_366528]
-
să calci pe urme de bou și să fii zimbru. „procentul este constant de trântori în stup”. S-ajungă cobză, molidul cântă de pui pe strune de vânt. Rătăcind prin șanț, ciocârlanul pricepu ce-i sărăcia. Măcieșul ia vamă un smoc de lână fiecărei oi. Doar luna, topind țurțurul din streașină, nu crede în lacrimi. Unde erau azi Carul Mare și cel Mic dacă aveau boi? Pe vatra sobei, ciocălăul așteaptă să devină stea. Scatiul cânta în colivia de aur numai
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNGERII Primăvara coborî pe neașteptate. Întâi, au prins verdele în ramuri sălciile de pe malurile pârâului ce tăiau satul în două părți egale, apoi s-au năpustit spre căldură urzicile, în smocuri, și iarba, ca niște periuțe, care s-au tot lățit. Abia după toate astea, mugurii ce ascundeau florile începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
de mărimea unei vrăbii. Noroc că vitejii mei cățeluși aleargă ca vântul. Țânțarii bine hrăniți, abia pot să zboare de grăsuți ce sunt. Ne abandonează după o bucată bună de timp îndreptându-se către o turmă de reni care pastc smocuri de iarbă ivite din zăpadă. Ne oprim să ne tragem sufletul, la Aanaar, o așezare situată într-o poiană dintr-o pădurice de pini. Văd o căsuță suspendată pe niște stâlpi asemănători cu picioarele de pui. Un fel de izbusca
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
pe care ei îl populează este arid și neospitalier și foarte greu de lucrat. Tot așa și în locurile unde mă prezentasem eu.Datorită pământului arid, crăpat de seceta îndelungată și implicit de verdeață, animalele pășteau iarba, mai bine zis smocurile rare de verdeață pitică până la rădăcină, astfel că stratul protector al pământului a început să dispară. Datorită alunecărilor de teren cauzate de precipitații, socotite un dezastru național, guvernul a limitat numărul de animale pe care trebuiau să le aibă tribul
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
credințele boșimane. Muzica vocală polifonică este astăzi cea mai dezvoltată activitate artistică a lor. Caraceristici fizice Boșimanii au o înălțime medie de 1,57 m la bărbați și 1,47 m la femei, fiind relativ scunzi. Părul scurt, ondulat în smocuri, pielea gălbuie, trăsăturile asiatice și steagotipia la unii dintre ei sunt principalele caracteristici care le observi imediat. Steagotipia, în ciuda aspectului ei inestetic, este o adaptare perfectă la traiul fără apă. Ea înseamnă acumularea de grăsime pe fese și pântec, pentru
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
fâneață, la ogrăzi, când se desprimăvăra sau spre toamnă târziu. Pietricică cât un bob de linte, pe cât de mică pe-atât de nepotrivită luptei de dezrădăcinare, a căzut victimă nevinovată, o luam de la capăt cu controlul, greblând, pieptânând și țesălând smocuri și fire și pe măsură ce se lăsau zorii zilei, atunci m-o fi văzut și auzit șoala Maria moșmodind. Nivelare, netezime, netedă-netedă de dreaptă, întinsă ca-n palmă și fără gulgoaie, fără sfârcuri de grunj împungând aerul de deasupra, da, ăsta
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
nr. 830 din 09 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului între până și arcuș, nici poet, nici cântec nu-s; doar nisip, de vânt adus, la umbră unui țăruș. din al iernii lunecuș m-am trezit sărind în sus; dintr-un smoc de vise, dus, mă întind că un arcuș. și așa fără motiv, ca un câine fără zgarda, vreau să mă alint pe-o coardă, într-un veșnic portativ. mă-ncălzesc într-un arpegiu; amețit, în piruete, alte corzi vin să
NICI POET, NICI CANTEC NU-S de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345731_a_347060]
-
din Cluj-Napoca. Pentru a scurta drumul am ieșit pe ușa din spatele blocului. Era o zi senină și roua dimineții răsfrângea razele soarelui în mii de briliante. Trecând prin iarba spațiului verde, soția mea a observat un gheomotic cenușiu într-un smoc de buruiană de la baza unui garaj. L-a atins cu vârful pantofului și atunci un cioculeț și doi ochi nevinovați ne-au privit speriați, sau poate a speranță, din iarba udă a dimineții. Soșia s-a aplecat și l-a
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
monumentul lui Zenon, unde se află o veche capelă subterană, datând de prin anul 80 î.Hr. și recunoscută ca având puteri mistice: se spune că dacă o persoană ajunge la Sfântul Phaneromeni de trei ori, lăsând acolo obiecte de îmbrăcăminte, smocuri de păr, etc este vindecată de boli, i se îndeplinesc dorințele. Dar locul este creditat și cu puteri magice în sfera dragostei, fiind foarte frecventat de tinere care își doresc siguranță în iubire, viitori soți fideli, căsnicii durabile, etc. Legendele
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
tir de la Viena, cu planurile demontate. Îmi amintesc că, pe ascuns, am cules o mână de iarbă și am vârât-o apoi în buzunar, gândindu-mă că voi studia acasă, cu drag, iarbă...libertății. Chiar m-am mândrit cu acel smoc de iarbă mult timp, păstrându-l într-un "ierbar"(parcă așa se numea). Din nefericire, acel ierbar l-am pierdut odată cu alte plante uscate și, mai ales, cu "iarbă vieneza a libertății". După mulți ani, tot în perioada comunistă, se
MAREA EVADARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355730_a_357059]
-
din Cluj-Napoca. Pentru a scurta drumul am ieșit pe ușa din spatele blocului. Era o zi senină și roua dimineții răsfrângea razele soarelui în mii de briliante. Trecând prin iarba spațiului verde, soția mea a observat un gheomotic cenușiu într-un smoc de buruiană de la baza unui garaj. L-a atins cu vârful pantofului și atunci un cioculeț și doi ochi nevinovați ne-au privit speriați, sau poate a speranță, din iarba udă a dimineții. Soșia s-a aplecat și l-a
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
împinge bocancul în piept țintind inima. Am avut revelație sau drumul vieții a fost găsit? Sunt acum un om vindecat. Atât de firească îmi pare lipsa ta! Vântul aduce miros de asfalt stropit de ploaia trecătoare, nu mă poticnesc în smocuri de ierburi uscate, drumul se deschide larg în calea mea și duce departe. Arunc o privire spre cerul străpuns de stelele mai mici atât de egale! Amintirea ta îmi mai trezește doar rictusuri ironice visând la reîntâlniri de poveste, la
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
carnea va fierbe foarte greu. Cei mai în vârstă, din sat, spun că tradiția cere ca soțiile gospodarilor, care sacrifică porcul sau un alt animal pentru consumul din zilele premergătoare Crăciunului, să înmoaie în sângele scurs din trupul lor un smoc, păr din coada porcului sau pene, dacă se sacrifică păsări, și să îl pună la păstrare. Acest ritual se supune unei credințe prin care se crede că prin sacrificarea animalului, propus pentru consum, să nu fie stricată puterea de reproducere
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Și, cum am totdeauna în buzunarul cămășii o acadea, i-o întind, ascunzându-mi cât mai bine zâmbetul iscat de numele închipuit al băiatului. Dau binețe și mă urc în mașină. Dar, în timp ce demaram, zăresc în retrovizoare copilul culegând un smoc de iarbă și atingând lacătul de pe centura de zale. Dau în marșarier, sar degrabă afară și apuc să văd cum lacătul deschis lăsă liberă vederii o gură de scorbură, apărută de neunde și prin care piciul se strecură prielnic, pierind
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
să cinstim un păhărel, așa cum se cuvine. Ce treabă-i asta? Să ne veselim o țâră, deși mi se strânge inima că o să ramân singur. Haideți! Moș Costache își mai turnă un pahar de vin. Duse paharul la gură. Un smoc de păr din bărba lungă și albă ca omătul intră în pahar. Câteva lacrimi, una după alta se rostogoliră, stingându-se în vinul rece. Din două înghițituri sorbi paharul. Mai turnă încă unul, vărsă câteva picături pe dușumeaua veche și
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
Sandu dădu să se ridice de pe bancă, dar căzu la loc. - Tată, strigă ficiorul de departe, am primit creditul! - Tulai Doamne! - Ce-i cu tine? Nu te simți bine? Tata Sandu își scoase pălăria și își trecu degetele noduroase prin smocul de păr cărunt, rărit de vreme. - Am vândut porcu’ ! Emiluț descălecă de pe bicicletă, cu ochii cât cepele. - Mama știe? - Nț! - Nu-i bai atunci! Hai ș-om cumpăra altul! - Păi nu știu dacă om mai găsi ceva în târg la
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
urcă din nou în vârful muntelui, însă pe partea opusă, pe la spatele vântului. Se agăță cu mâinile de colții stâncii și, ținându-se bine, eliberă barba și mustățile vântului cu multă migală, firișor cu firișor, deși, se mai smulseră câteva smocuri, când se mai repezea în prostie nătărăul de vânt. După ce scăpă, răsuflă vântul ușurat: - Mulțumesc, voinice! Cum să te răsplătesc? - Să te duci degrabă după nori și să-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele! - Unde să
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]