528 matches
-
până simți pe obraji curentul creat de rostogolirea apelor în gol, iar stropii mărunți îi răcoriră chipul. Se întrebă dacă nu cumva visează. Din această reverie plăcută de simplu spectator, îl readuse la realitate calul care, apărându-se de muște, smuci din cap și Pătru Valdescu simți căpăstrul în mână. - Murgule, așa ceva n-am văzut noi niciodată! - exclamă cu satisfacție. Calul dădu din cap de parcă înțelese vorbele stăpânului. Tânărul, cuprins de exuberanță, se aventură până aproape de cascadă savurând plăcerea valului de
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
la,la...) Cel care a ordonat să fie uciși, un belgian roșcat cu pistrui pe față și cu un singur ochi, s-a răstit la mine „Tais-toi, cabot!” (Taci, javră!). M-am oprit. În următoarea fracțiune de secundă, m-am smucit din strânsoarea negroteiului lungan și i-am aruncat o lovitură de pumn fix în bărbie, după care am dispărut în stufăriș. Dacă m-au urmărit și dacă m-au prins... Îmi ardeau tălpile, iar cârcei teribili îmi sugrumau gambele și
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
se întindea în spatele celor două străzi, câte avea orașul pe malul său stâng. Peste canale se arcuiau poduri de lemn, prin scândurile cărora Ana, oprindu-se, putea să vadă sub pașii săi temători, cum apa se învolbura bolborosind în jurul pilonilor, smucind puternic bărcile acostate în apropiere și-apoi se desprindeau aruncându-se-n vad în jucăușe cercuri rotitoare, ca să curgă apoi lenevindu-se mai departe, spre balta ce se ghicea a fi foarte aproape în spatele caselor, din care seară de seară
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
purcedem în neclinirea sa aprobată cu înțelegere, până la final, când obosite de hârjoneală, ne-am oprit uitându-ne una la alta. Până și fluviul, de altfel, învolburat și furios, ce aleargă de obicei prin porturi cu infinită lăcomie, și-a smucit hățurile și s-a poticnit, îngenunchind în fața acestui tablou magistral. El și-a strâns apele nărăvașe într-un gest sublim și le-a justificat atitudinea lăsându-le molcoame să mărșăluiască într-o orânduială conformă cu natura. A scos la iveală
LUNA MĂRITĂ ŞI MAGIA EI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348319_a_349648]
-
văzut că Pușa suferă că nu se mai ocupa atît de ea și s-a hotărît să meargă la plimbare cu amândoi de aceea îl așează pe Lică în cărucior și pe Pușa în brațele lui Lică. Odată, Simina a smucit mai tare căruciorul și Pușa a căzut jos și a început să strige: „Ma-Ma! Ma-Ma!” de s-a adunat lume ca la urs, dar nu era decât un ursuleț de catifea maro care sta cuminte în cărucior și
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
ești de mă deranjezi în plină noapte? - întreabă deschizând poarta. Doi ochi ca două făclii îl țintuiră de stâlpul porții. - Nu te speria, sunt dracul! Nu te holba așa la mine că mă deochi! - rânji diavolul cu satisfacție. Ștefan se smuci de lângă stâlp, dar o gheară lungă și vânjoasă îl prinse de turul izmenelor. - Unde fugi? - Tu ești, ucigă-l toaca! - strigă disperat Ștefan. În acel moment diavolul îl izbi cu putere de stâlpul porții. - Termină cu prostiile, creatură obraznică! Acuși
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
lași? și fata se prinse și mai strâns de gâtul lui. Cum avea fața aproape de gura lui, tânărul nu evită să-i și aplice un sărut pe buzele sale învinețite de teamă mai mult decât de frig. - Golanule! spuse Cristina smucindu-și capul și îi dădu drumul băiatului, rămânând pe cont propriu. Văzând că nu mai atinge cu talpa nisipul, bătea din mâini apa să iasă la suprafață țipând că se îneacă. Ajutor..., mă înec.... spuse ea cu gura plină de
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
nu se mișca de pe fund, doar se apleca vârful lansetei și mai mult. Mă pregăteam să trag din poziția orizontală de lansetă și să rup forfacul, crezând că este agățat de ceva rădăcini sau aluviuni. Dintr-o dată, simt cum îmi smucește ceva lanseta din mână. Trăgeam cu forță, cu mâinile încleștate, să nu scap lanseta și țipam ca un apucat la Gică, să mă ajute. Ceva mă trăgea cu putere în lungul canalului. Slăbesc rezistența nailonului și las să ia fir
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
Pune-le sus ! comandă rece ,făcând să înghețe și bruma de zâmbet ce apăruse în colțul gurii dumnealui. Încearcă să se conformeze și ridică una din valize spre singurul sertar de bagaje rămas liber,deasupra mustăciosului ursuz.Dar trenul se smucește și pirpiriul ratează instantaneu .Valiza se desface iar hainele aterizează una câte una în poalele bărbatului de dedesupt,mirat și el de tot ce se-ntâmplă. O pereche de chiloți roșii rămâne agățată de nasul mare,coroiat,ce străjuia deasupra
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
nu se mișca de pe fund, doar se apleca vârful lansetei și mai mult. Mă pregăteam să trag din poziția orizontală de lansetă și să rup forfacul, crezând că este agățat de ceva rădăcini sau aluviuni. Dintr-o dată, simt cum îmi smucește ceva lanseta din mână. Trăgeam cu forță, cu mâinile încleștate, să nu scap lanseta și țipam ca un apucat la Gică, să mă ajute. Ceva mă trăgea cu putere în lungul canalului. Slăbesc rezistența nailonului și las să ia fir
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
-vă imediat de treabă. Când ne-ntoarcem, să nu văd casa pe dos și orătăniile moarte de foame! De la poartă, claxoanele nervoase și vocea repezită a lui Gâlgâitu: Haideți, bă, moșmăiților! Mihai luă în spinare geanta cu catrafuse și o smuci pe nevastă-sa: Gata! Hai, Gico! Lasă că se descurcă el! Când să iasă pe poartă, Mihai mai strigă: Bă, tete, nu te mai ține de glume cu moartea, că eu n-am timp de glume! Și duși au fost
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
pe ea pe gânduri.Poate se gândește că nu-i bine ce fac...Trec minute bune în care doar zgomotul motorului ce toarce printre fulgii albi de nea, se mai aude.Dar dintr-o dată la o curbă în loc, autobuzul se smucește iar matahala de femeie vine grămadă peste mine tăindu-mi respirația. - Aoleu mâncați-aș ,bine că n-a văzut Romel al meu că ți-am picat în brațe că la cât e de gelos ne omora pe amândoi ! spune râzând
NINGE MULT de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374206_a_375535]
-
Întâlni, Îi ieși-nainte și-astfel Îi vorbi: Dacă nu ți-e frică, și-ai credință-n tine, O, tătare! Vino să te bați cu mine!” Ei se bat În spade; spadele se frâng; Și se iau În brațe, se smucesc, se strâng. Când tătarul scoate o secure mică Și lovind pe Preda, pavăza Îi strică. Dar el cu măciuca astfel Îl lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D.
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nedreaptă, șireată, infernală Ce proștii și șireții, unii-nșelați, iar alții Înșelători, susțin că de Dumnezeu e pusă În lume. O, Satan! Geniu al desperării! Acum pricep eu gîndu-ți căci zvârcolirea mării Trăiește-acum în mine. Pricep gîndirile-ți rebele Când ai smucit infernul ca să-l arunci în stele, Dezrădăcinași marea ca s-o împroști în soare, Ai vrut s-arunci în caos sistemele solare. Da! Ai știut că-n ceruri Răul, nedreptul tronă, Că geniile nătânge nedreptul l-încoronă, C-așa cumu-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aveam încotro; aburii era așa de deși și căldura atât de mare încît simțeam că mă înneacă, [î]mi venea să crăp. Crezui că vor fi greșit povățuitorii mei și vo[m] fi intrat în vrun cuptor. Voi să mă smucesc, dar ei se vede treaba că prevăzuseră una ca aceasta: căci nici îmbrăcămintea (caifetul), nici poziția nu mă ierta ca să mă lupt; așa, mă declarai singur de învins. N-aveam nici un chip de luptă dreaptă. Adevărat că peste puțin singur
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
său, contele Serrei fu cel dintâi pe care întîlni urcîndu-se pe scara cea ascunsă a ospelului. - Unde mergi așa de dimineață, micule pescar, îi zise ambasadorul. Nu răspunse nimic; Henrietta tremura din toate mădulările. - Unde mergi? o întrebă același glas, smucindu-i din cap pălăria ce îi acoperea fața țși trîntindu-i-o jos. - Cerul! fie-mea... Nenorocito... m-ai necinstit... Henrietta căzu fără cunoștință pe treptele scării. Contele de Serrei, ca să ascunză de ochii slugilor greșala fiesii, o duse singur în apartamentul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tradiției referitoare la solomonari în spațiul carpato-dună- rean. Medeea se deplasează prin văzduh purtată de balauri : Un car lângă ea se scoborâse din ceruri. Urcă în el și-ale șerpilor gâturi sub frâie supune Și cum din mâini ușurele hățuri smucește, îndată E-n sus purtată [...] Nouă zile și nopți colindat-a Toate ogoarele pe carul tras de balauri cu aripi (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 219-235 ; vezi și Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51 ; Euripide, Medeea, 1321 ; Apollodorus, Bibliotheke, I, 9, 25
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
purtată către esența frumuseții, pe care el o vede iar cum, laolaltă cu înțelepciunea, stă așezată pe tronul sacru. Zărită deci cu ochiul minții, priveliștea aceasta îl sperie și, cuprins de venerație, se trage îndărăt; totodată, el e nevoit să smucească de frâuri cu atâta putere încât caii se lasă pe picioarele de dindărăt, unul de bunăvoie, celălalt cu multă silă”. Mult are de furcă vizitiul cu nărăvașul cal care se potolește doar după ce e dat pradă durerii și, după ce pățește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
șoc. Ce-o să zică Venetia? Ce-o să zică Luke? — O să-l punem În stațiile de autobuz, pe afișe, În reviste... continuă fata de la PR. Danny mai are Încă o idee super, să-l pună și pe tricouri pentru gravide. Îmi smucesc capul, Îngrozită. Ce idee? — Super idee, Danny! zic, săgetîndu-l cu o privire otrăvită. — Așa zic și eu, Îmi zîmbește radios, total nevinovat. Hei, ai putea să te Îmbraci și tu cu un asemenea tricou, cînd te duci să naști! Domnule
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
picioarele etc.), distincție ce figurează în unele lucrări de specialitate. Nici o varietate de violență nu e bună și normală - păguboasă este și cea pur verbală -, dar din moment ce nu putem trăi într-o lume de îngeri, deosebirea dintre a împinge, a smuci de mână și a snopi în bătaie e fundamentală. Să nu uităm însă că uneori violența „normală” este preludiul celei abuzive, de la mici tachinări fizice și verbale ajungându-se la agresivitate maximă. De fapt, distincția violență normală-violență abuzivă a fost
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
provenit dintr-o luminozitate când bogată, rembrandtiană, când aerată, vermeeriană, constituind nota distinctivă la S. „Aceasta este colina raiului negreșit; / din ea cresc ierburi înalte cu seve bogate,/ flori solitare, heraldice plante/ și frunza de viță ce cântând se zbate,/ smucindu-și zdrențuitul veșmânt, întorcându-l pe dos, ocrotind ciorchinii.../ Și iată, aracii strigoi care se-nmlădie și se pleacă/ spre a iscodi grelele poame ce-și arată sânii/ unde miere și soare se contopesc nesfârșit” (Colina viei) sau: „Coapsa albă
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
să-și caute scăparea, pe cât posibil, fără să fie văzut. Tocmai atunci, câțiva dintre liderii gloatei care Își făcuseră loc către palat s-au repezit pe terasă, Încercând să-l prindă. Fiind bărbat puternic și viguros, a reușit să se smucească din strânsoarea lor și să-și facă loc până la casa scării - pe care, spre consternarea sa, a găsit-o plină de mulțimea care se Îmbulzea. Știind că singura lui șansă era să treacă printre ei cât mai repede, a lovit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
înfricoșate și se apleca tot mai mult spre balenă, în vreme ce la fiece răsucire a cabestanului răspundea o ridicare a valurilor, ceea ce ne ușura treaba. în cele din urmă, se auzi un trosnet scurt și, cu un plescăit grozav, corabia se smuci de lîngă balenă, scoțînd din nou la vedere palancul triumfător, care tîra după el o bucată semicirculară de la marginea primului strat de grăsime. Grăsimea învelește trupul balenei întocmai cum coaja învelește miezul unei portocale; de aceea, ea poate fi detașată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
chiar la moarte. Mi se părea de aceea, că e la mijloc un soi de suspendare a Providenței, căci n-ar fi putut consfinți, în spiritu-i de echitate, o asemenea nedreptate strigătoare. Și reflectînd și mai adînc - în timp ce-l tot smuceam încolo și încoace în spațiul strîmt dintre balenă și vas, ca să nu-l las să fie strivit - am simțit că situația asta a mea e, de fapt, situația tuturor muritorilor, numai că, în majoritatea cazurilor, aceștia sînt legați prin legături
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
hapuri, mori. E adevărat că, printr-o maximă prudență, omul e în stare să evite aceste dezastre și numeroase alte nenorociri ce-i pîndesc viața. Dar oricît de atent aș fi manevrat „saula de maimuță“ a lui Queequeg, cîteodată o smucea cu atîta putere, încît era cît pe ce să cad peste bord. Și nu puteam să uit că, orice aș fi făcut, eram stăpîn doar pe un singur capăt al saulei. Repet că-l trăgeam adesea pe bietul Queequeg din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]