221 matches
-
făcea reclamă de ceva timp la meciul celebrului X cu celebrul Y. Bătălia avea loc într-o cușcă metalică situată într-o imensă sală de nu știu cîte mii de locuri. X era un pachet de mușchi și-i cam snopise pe toți adversarii săi. Y era și el așijderea, oțel nu alta și rupea osul cît ai zice pește. Ce mai, amîndoi tocau oasele cu pricepere și ușurință. Cam din oră în oră se prezentau fioroșii bătăuși în carne și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe care indienii din cele două Americi o atribuie ecoului în miturile lor. Acesta apare sub forma unui duh rău ce-i scoate din sărite pe cei care îi pun întrebări, repetîndu-le cu obstinație. Cînd interlocutorul se supără, Ecoul îl snopește în bătaie și-l lasă schilod ori îl leagă fedeleș cu mațe de om, din care are coșuri pline. Alte tradiții îi atribuie bătrînei pe nume Ecou puterea de a pricinui crampe, ceea ce este de asemenea o modalitate de a
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
că așa trebuie să se procedeze. Dar pe urmă Ben s-a apucat să-l informeze că e copilul amantului mamei lui și că mama lui e o târfă. — Ce mârșăvie monstruoasă! — Ben a trecut printr-o fază când îl snopea în bătăi pe Titus. Câțiva vecini au făcut apel la Societatea pentru ocrotirea copiilor. Eu n-am putut face nimic, n-am putut să-l apăr, într-un fel mă simțeam obligată să țin partea lui Ben, a fost o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
puțin timp că ori găsim soluții ori murim acolo... Eu trebuie să-i mulțumesc tatălui meu că de mic m-a pus să muncesc și știam de toate, inclusiv să tai coceni de porumb pentru că se tăiau manual, se făceau snopi și se foloseau ca furaj pentru vite. Și eu știam să tai de la vârsta de 7-8 ani, că învățasem de la cei care îi angaja tata. Și au adus un maistru civil să ne arate cum se taie... Aveam niște tarpane
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
repartizat ca anchetator și el mi-a spus așa: Domnul Bucur, sunteți repartizat la mine, nimeni n-o să vă aibă treabă... Io nici nu mi-am putut închipui că ăștia pot să facă asta...da’ pe colegii mei i-au snopit în bătaie. Da’ io fiind în relația asta cumva personală cu ăsta, n-am avut din punctul ăsta de vedere nici o problemă cu bătaia... În ce condiții s-a desfășurat procesul? În 6 decembrie a fost procesul, în Palatul Justiției
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de orice exces numai să-l acapareze pe soțul celor șase. Se gătea în fiecare zi pentru el, îl ispitea cu mâncăruri și băuturi alese, îl seducea cu jocuri erotice. În același timp, se distra cu chipeșul slujitor Qin Tong, snopit în bătaie de stăpân. Geloasă pe copilul născut de Vaza, a șasea soție, i-a grăbit, indirect, moartea. Epuizat de petreceri și de desfrâu, Ximen Qing s-a îmbolnăvit și din cauza bolilor venerice a murit, la treizeci și trei de ani. S-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
petreceri și amoruri interzise. Martorul petrecerilor era fratele Chirei, Dragomir care o privea cu încântare pe sora lui frumoasă, prin ea descoperea frumusețea feminină, senzualitatea, iubirea. El veghea petrecerile și semnaliza când tatăl și fiul se apropiau pentru a le snopi în bătaie. Cele două femei, Chira și mama ei, sunt frumoase, cu părul până la călcâie, cu ochii ca abanosul, scutite de grijile gospodăriei iar timpul îl foloseau pentru a se odihni, a-și valorifica frumusețea pentru primirea curtezanilor cu mâncăruri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și dansuri. Curtezanii, turci, greci și români, dornici de petreceri unde se beau lichioruri, se dansa în acompaniamentul ghitarelor, tamburinelor și castanietelor, se distrau în compania celor două femei. Când aflau, tatăl și fiul îi fugăreau pe musafiri și le snopeau în bătăi pe cele două femei, mamă și fiică, care îndurau cu stoicism bătăile. Ele se apărau cum puteau, nu-și doreau decât să-și apere fețele pentru a nu desfigurate. După scandal își vindecau rănile, depășeau șocul violențelor și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
încredere în furia lor năprasnică./ Mă detestă:/ le-am scos de sub jugul regimului metaforei,/ nu le-am învățat filosofie arabă// Le iau la bătaie.../ Se ascund în praful de pe rafturile bibliotecii/ (...) La mari intervale/ organizează mitinguri./ Cum le prind, le snopesc în bătaie// Ele știu că astfel nu rezolvă nimic./ Eu știu că astfel nu rezolv nimic." (Epistola IV). Se pune în discuție aici inerția limbajului care nu reușește să iasă din tiparele prestabilite. În cazul poeziei albatrosiste, drumul trasat de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la care se trezește cu o surpriză de proporții, sunt În măsură să pună În evidență complexitatea banală a existenței personajului. Nu avem senzația că el trăiește o dramă când jandarmul Îl caută peste tot pe Achim, pentru că l-a snopit În bătaie pe paznicul moșiei Marica, mai ales că feciorul mai mare făcuse un act de dreptate În baza legilor nescrise, ca să-l apere pe fratele lui vitreg, Nicolae. El le privește cu detașare, chiar cu o ironie ascunsă, iar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe revoluțiile portocalii din Ucraina și Georgia). Similitudinile și „preluările creatoare” nu se opresc aici. Oamenii „țarului roșu” au creat o organizație „civică” numită Nași (Ai noștri sau Poporul nostru), recrutată din rândul huliganilor de pe stadioane, numai buni să-i snopească pe cetățenii care nu-l mai suportă pe șeful suprem. „Autoritățile se bazează pe elemente criminale pentru a susține sistemul puterii de stat” - constata jurnalista Anna Politkovskaia (Ibidem, pag. 351). După revolta de la Brașov din noiembrie 1987, Ceaușescu a grațiat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe revoluțiile portocalii din Ucraina și Georgia). Similitudinile și „preluările creatoare” nu se opresc aici. Oamenii „țarului roșu” au creat o organizație „civică” numită Nași (Ai noștri sau Poporul nostru), recrutată din rândul huliganilor de pe stadioane, numai buni să-i snopească pe cetățenii care nu-l mai suportă pe șeful suprem. „Autoritățile se bazează pe elemente criminale pentru a susține sistemul puterii de stat” - constata jurnalista Anna Politkovskaia (Ibidem, pag. 351). După revolta de la Brașov din noiembrie 1987, Ceaușescu a grațiat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
știu, prima lucrare de acest fel. Față de floarea soarelui, porumbul dă producție dublă, uneori triplă. Încă ceva. De pe urma porumbului rămâne o imensă cantitate de coceni. Americanii îl pasc cu vitele, la noi, țăranii, îl taie fir cu fir, îl fac snopi și-l păstreză cu grijă pentru hrana vitelor. Trecem prin localitatea Peoria. În curtea unui garaj, stive mari de cauciucuri, încă bune, își așteaptă clienții la prețuri ce desfid orice concurență. Răscolesc și cumpăr două bucăți, cu care am ajuns
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de boi. Cu această imagine despre ce înseamnă mașină, "batoză" cum i se spunea pe la noi, ne întrebam înfricoșați cum o fi arătând o mașină de tuns ... pe unde băgăm capul și pe unde ieșim tunși ... că doar nu suntem snopi. Cu această dilemă am trăit câteva zile, până când tata a plecat cu treburile primăriei la Bârlad și trebuia să se întoarcă a doua zi seara cu ce? ... cu batoza? În seara aceea așteptam înfrigurați, bulucindu-ne la geam să vedem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sabotaj, împărțeau manifeste și încercau să se întremeze. Unul din personajele centrale ale partidului, Józsa Béla, șef al organizației regionale a Partidului Păcii (Békepárt), ultimul aflat încă în libertate, a fost capturat de autorități în noiembrie 1943 și a fost snopit în bătaie de anchetatorii jandarmeriei. Deși arestările au continuat până în ultima clipă - august 1944 -, mișcarea decimată a mai "vegetat" un timp. Cu ultimul val de arestați a căzut și Blatt (Balázs) Egon, născut în 1922; paginle sale de memorialistică, apărute
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
termină caii de mâncat! Cu ochii în pământ, m-am lipit de ea și am rugat-o să mă ierte. Eu nu vroiam decât să ajut și să văd cum se lucrează la grâu. Bărbații coseau de zor, femeile făceau snopi, îi legau și formau clăi. Așa de mult îmi plăcea să-i observ! Pachița lui Constantin mi-a făcut semne disperate să vin la ea. Tocmai punea ultimul snop pe vârful unei clăi. A dus mâna la gură, făcându-mi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
știu, prima lucrare de acest fel. Față de floarea soarelui, porumbul dă producție dublă, uneori triplă. Încă ceva. De pe urma porumbului rămâne o imensă cantitate de coceni. Americanii Îl pasc cu vitele, la noi, țăranii, Îl taie fir cu fir, Îl fac snopi și-l păstreză cu grijă pentru hrana vitelor. Trecem prin localitatea Peoria. În curtea unui garaj, stive mari de cauciucuri, Încă bune, Își așteaptă clienții la prețuri ce desfid orice concurență. Răscolesc și cumpăr două bucăți, cu care am ajuns
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
-l trezească și-l înjura dela distanță. Pentru Bogdanovici, groaza de Pușcașu V. era un coșmar continuu. Pop adaugă că Țurcanu se interesa mereu de soarta lui, așa încât era clar că presiunea exercitată de Pușcașu era dirijată la ordinele acestuia. Snopit în bătăi, a murit în jurul datei de 16 aprilie 1950, într-o cameră mică (probabil 2-parter), unde erau doar șase-șapte deținuți. L-au văzut murind Cornel Pop și Silvestru Nanu, care spune că victima avea diaree și că, înainte de a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
printre alții: Eugen Măgirescu, Constantin Păvăloaie și Petru Cojocaru) încercând să obțină informații de la victime. Neculai Popa, care era și el în celulă, spune că Bordeianu dădea cu milă și a fost observat și turnat de cineva agresorilor. A fost snopit în bătăi pentru aceasta și apoi arătat camerei gol până la genunchi, întreg corpul fiindu-i plin de vânătăi. A trecut prin grotesca punere în scenă a Crăciunului din 1950, când a fost supus unor umilințe ieșite din comun. În timp ce era
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pretins și el că este incapabil să lovească, fiind sleit de puteri. În fața acestui dublu refuz, doi elevi au fost puși să-i lovească, dar aceștia au prins curaj și au refuzat, la rându-le, motiv pentru care au fost snopiți în bătăi după aceea. Aurel Vișovan a asistat și el la torturarea lui Costache Oprișan, bătut de tot 'comitetul' și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele, de la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să spui despre alt mistic înrăit ca tine, de banditul Bordeianu, ce părere ai despre el?'. Ungureanu a răspuns simplu: 'Fratele Bordeianu este un om blajin'-declanșând astfel furia lui Zaharia, care l-a călcat în picioare și l-a snopit în bătaie. Dumitru Bordeianu spune că, deși era o brută, avea talent muzical și o voce baritonală foarte frumoasă, cânta și fluiera diverse arii de operă și operetă înainte de a-și alege victima. Tot el a observat că, după Paștele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la ochi!... Foc!... Și iarăși văzui culcându-se la pământ zecimi de oameni. De astă dată toți câți mai rămăseseră în picioare au rupt-o de fugă, înspăimântați, iar cavaleria luându-se după dânșii îi strivi sub picioarele cailor, îi snopi cu săbiile pănă ce curăți cu desăvârșire strada pe care nu se mai vedea acum decât răniți și morți. Am fost față la acest înfiorător măcel. Am văzut cu ochii mei mulțime de răniți care se zvârcoleau de durere, mulțime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de ras la el. Uite, că poate tu nu știi cum se folosește scula asta! Șăfu nu-l băga în seamă și bineînțeles că Șubi s-a enervat și mai tare, las’ că vezi tu, la unu’ te măcelăresc, te snopesc, te căpiez, te-adună mă-ta cu fărașu’ de pe jos. Toți credeau că Șăfu o să-l pârască la dirigu’ sau o să aștepte vreun profesor ca să plece cu el pe la intrarea din față, cum făcea de obicei. Faze de tocilar pupincurist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
A așteptat până s-a convins că mama își revenise, apoi a hotărât: -Continuăm mâine. *** Zilele și săptămânile următoare s-au desfășurat cam la fel. Tovarășul Cameniță se simțea extraordinar, pe de o parte: niciodată în viața lui nu mai snopise în bătaie pe cineva, nu mai chinuise fizic pe cineva atât de bine. Atinsese acea satisfacție maximă, ca și când ar fi regulat o femeie grozavă. Dar, pe de altă parte, primul-secretar era cumva depășit de situație, învins: la oricâte cazne o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și, pe de altă parte, că era o epocă post-fanariotă, cu sentimente xenofobe mai accentuate. În 1868, scriitorul austriac Karl Emil Franzos - fost coleg cu M. Eminescu la Gimnaziul din Cernăuți - vorbea despre Rumänische Judentodtschlagenkunst („arta românească de a-i snopi În bătaie pe evrei”) <endnote id="(419, p. 95)"/>. El se referea cu siguranță la răzmerițele antievreiești din România care debutaseră În zilele de Crăciun ale anului 1867 la Bârlad și continuaseră În cursul anului 1868 la Vaslui, Bacău, Galați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]