1,004 matches
-
cu ajutorul unor metode și mijloace specifice; - diagnosticul pedagogic - presupune identificarea unor coordonate ale personalității subiectului, inclus într‑un proces de formare/educațional, pentru stabilirea coordonatelor planului terapeutic și de intervenție; - diagnosticul social - presupune stabilirea gradului/coeficientului de dezvoltare socială, de sociabilitate, în vederea stabilirii strategiilor de integrare socială și comunitară a subiectului; - diagnosticul diferențial - presupune o analiză detaliată în raport cu alte categorii de deficiență, sindroame sau simptome. Pe baza informațiilor desprinse din examinarea complexă a subiectului, efectuată de către o echipă de specialiști (medici
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
zone/cartiere cu risc ridicat pentru comportament antisocial, delincvență juvenilă, consum de stupefiante etc.; d) cauze relaționale: - dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare; tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare/evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată, simptome din spectrul autistic etc.); - dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea etc.). 4. Cauze necunoscute - acoperă așa‑numita sintagmă „etiologie neprecizată” sau „nediferențiată”, evidentă în unele cazuri de deficiență mintală ușoară sau situată
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
alte moduri de comunicare nonverbală); există tendința subiectului de a repeta cuvinte și fraze (spre exemplu, unii pot repeta fără greșeală știrile auzite la televizor) și imposibilitatea de a‑și concentra atenția și de a fi coerent; b) lipsă de sociabilitate - o persoană care suferă de autism, de obicei, nu este prea interesată în a avea relații cu alții; se poate ca pesoana să nu răspundă cu plăcere la solicitările celor din jur și să nu își privească în ochi interlocutorul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mijloc de redare a muzicii; - formarea unor deprinderi practice muzicale (de ascultare a muzicii, de interpretare, de utilizare a unor instrumente etc.); - cultivarea imaginației și a creativității; - echilibrarea și armonizarea personalității copilului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive; - dezvoltarea sociabilității copilului prin participarea la activitățile organizate pe grupuri de copii; - educarea expresivității mimico‑gesticulare; - nuanțarea exprimării verbale; - dezvoltarea sensibilității și a gustului estetic față de fenomenul muzical; - determinarea unor stări de deconectare, relaxare, confort psihic, încântare și bună dispoziție. Principalele forme
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Prelipceanu, Valeriu Mircea Popa. Poezia în 200 de exemplare, RMB, 1995, 1603; Constantin Abăluță, Analiza critică a unui poet, CNP, 1997, 2-3; Nora Iuga, Poezia metalică, LCF, 1997, 19; Aurelian Titu Dumitrescu, Un suprarealist mistic, VR, 1998, 4-5; Gheorghe Grigurcu, Sociabilitate și solitudine, RL, 2000, 25; Aura Christi, Războinicul și jobenul galben, CNT, 2000, 44; Constantin Abăluță, Moartea și înălțarea la cer a hamsterului, „Ziarul de duminică”, 2002, 7; Octavian Soviany, Viața ca un miracol, LCF, 2002, 8; Vasile Pruteanu, „Camera
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
sa personală; - analiza developmentală a trecutului biologic, sociocultural și a condițiilor specifice în care subiectul a evoluat pe parcursul existenței sale; - analiza autocontrolului vizând cunoașterea mijloacelor de care dispune subiectul pentru a se autocontrola în viața cotidiană; - analiza relațiilor sociale privind sociabilitatea în general, dar mai ales interacțiunile dintre subiect și mediul său social; - analiza mediului sociocultural și fizic în scopul examinării posibilităților și limitelor subiectului în funcție de normele, de condițiile în care evoluează acesta. Modelul princeps al lui Kanfer și Saslow demonstrează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sensibilitatea, se constituie în provocări la lectură, foiletoanele fiind străbătute, în întregime, de un nobil patos cultural, moral și educativ. Idealul umanist, definitoriu pentru creația sa de mai târziu, este descris de autorul însuși aflat în postura criticului literar, prin sociabilitate - acea dispoziție sufletească superioară de a intra în relație cu semenii în mod direct și dezinteresat, depășind astfel cercul sufocant și generator de angoase al egocentrismului. În același timp, sociabilitatea nu implică renunțarea la personalitate, ci, dimpotrivă, potențarea calităților individuale
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
descris de autorul însuși aflat în postura criticului literar, prin sociabilitate - acea dispoziție sufletească superioară de a intra în relație cu semenii în mod direct și dezinteresat, depășind astfel cercul sufocant și generator de angoase al egocentrismului. În același timp, sociabilitatea nu implică renunțarea la personalitate, ci, dimpotrivă, potențarea calităților individuale ca treaptă premergătoare „prefacerii radicale” a ființei umane. În acest sens, elogiul cel mai important pe care scriitorul îl aduce criticii franceze este că ea reprezintă „expresia caracteristică desăvârșită a
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
nu implică renunțarea la personalitate, ci, dimpotrivă, potențarea calităților individuale ca treaptă premergătoare „prefacerii radicale” a ființei umane. În acest sens, elogiul cel mai important pe care scriitorul îl aduce criticii franceze este că ea reprezintă „expresia caracteristică desăvârșită a sociabilității”. Primele poeme ale lui N., publicate între 1926 și 1936 în „Universul literar” și în „Almanahul «Universul»” și strânse abia postum în Abecedar, secvență din Opere (I-II, 2000), se înscriu - atât din perspectiva tehnicilor poetice, cât și din aceea
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
de regulă, doar identificarea nevoilor și resurselor din spațiul de studiat. Metodologia Catalyse nu este asociată Încă foarte clar vocabularului mai recent al sociologiei schimbării, de unde și un foarte vag fundament teoretic mai general. Noțiuni precum cele de capital social, sociabilitate, rețele sociale de interes, circuite de interacțiune Între guvernarea locală și participarea socială (vezi D. Sandu, Sociabilitatea În spațiul dezvoltării, Iași, Editura Polirom, 2003) se cer și pot fi adecvat integrate În limbajul de fundamentare a acestei metodologii. Restituirea Însăși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
foarte clar vocabularului mai recent al sociologiei schimbării, de unde și un foarte vag fundament teoretic mai general. Noțiuni precum cele de capital social, sociabilitate, rețele sociale de interes, circuite de interacțiune Între guvernarea locală și participarea socială (vezi D. Sandu, Sociabilitatea În spațiul dezvoltării, Iași, Editura Polirom, 2003) se cer și pot fi adecvat integrate În limbajul de fundamentare a acestei metodologii. Restituirea Însăși, mai ales În forma ei de restituire de grup, se cere a fi mai bine fundamentată științific
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Numeroase și dificile sunt mai ales problemele legate de comunicarea rezultatelor anchetei, momentul-cheie al restituirii. Este de prevăzut că asemenea probleme vor deveni și mai complexe În cazul introducerii În restituirea rezultatelor a unor noțiuni precum cele de capital social, sociabilitate, rețele sociale de interes etc. De aici necesitatea unei bune fundamentări psihopedagogice și a unor instrumente (teste) de evaluare adecvate. Ziua Întâi a Congresului de la Trondheim s-a Încheiat, În planul manifestărilor științifice, cu lansarea volumului Norvegian Agricultural History, coordonat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Îți sunt Încă Împăinjeniți. În primul capitol, istoricul Alexandru-Florin Platon rezolvă această dilemă metodologică: viața cotidiană constituie un revelator pertinent pentru descrierea și analiza unei societăți. Analiza de tip „microistoric” a unor paliere foarte concrete (familie, bloc, cartier, proximitățile și sociabilitățile de tot felul) are aceeași demnitate de ordin istoriografic ca și alte tipuri de abordare. Până la construcțiile „deductoare”, abstracte este bine să trecem prin translările „inductoare”, concrete, purtate de protagoniști. Cu o condiție totuși: să nu preluăm aceleași instrumente valorizatoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la români. Stabilirea unui locus of control (J.B. Rotter 1966), fie restrospectiv, prin cutume, la un nivel cosmocentric, fie prospectiv, prin strategii, În plan antropocentric, relevă (În opinia autorului) Însuși sensul vieții umane, cel de ,,a face parte din joc”. Sociabilitatea devine aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider-i și având ca mijloace practicile simbolice. Cu afirmarea ,,Omului”, o dată cu Iluminismul și Rațiunea, trecutul este Însușit ca ,,patrimoniu”, fapt ce separă ,,tradițiile” (= ,,repetiție dinamică a trecutului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2002, Politica socială românească între sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași. Roseneau, Pauline Marie, 1992, Post - Modernism and the Social Sciences: Insights, Inroads, and Intrusions, PUP, Princeton. Roth, Andrei, 2002, Modernitate și modernizare socială. Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 2003, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 1996, Sociologia tranziției: valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției. Editura Polirom, Iași. Simmel, Georg, 1989, Philosophie de la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1-3. 40 D. Bell, op. cit., pp. 245-246. 41R. Inglehart, op. cit., pp. 321-322. 42R. Inglehart, op. cit., pp. 212-213. R. Aron, Main Currents in Sociological Thought, vol. 1, Penguin Books, Londra, 1965, pp. 233-260. Ibidem, p. 233. Ibidem, p. 13. 46Sandu Dumitru, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași, 2003. Dimitrie Drăghicescu, Din psihologia poporului român: introducere, Editura Albatros, București, 2003; C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc, comunitate de origine, limbă și destin, Editura Fundației România de Mâine, București, 1999
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Cătălin Zamfir, O analiză critică a tranziției. Ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași, 2004. 56Sandu Dumitru, Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București, 1996. De același autor: Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași, 1999; Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași, 2003. 57 Dumitru Sandu, Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București, 1996, p. 14 passim. 58 Ibidem; pentru ilustrare, vezi și p. 78. 59J.S.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
in California, Departamento de Fitosanidade, Engenharia Rural e Solos, Faculdade de Engenharia de Ilha Solteira, UNESP, www.agr.feis.unesp.brămarsha.htm. Rösener, Werner (2003), Țăranii în istoria Europei, Polirom, Iași șediția originară, în limba germană: 1993ț. Sandu, Dumitru (2003a), Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Polirom, Iași. Sandu, Dumitru (2004), „Cultură și experiență de migrație în satele României”, Sociologie românească, II, 3, toamna, pp. 179-201. Sandu, Dumitru (2005), Dezvoltare comunitară, Polirom, Iași. Sandu, Dumitru (2006), „Ideologia participativă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu care se simte bine. Toți au cam același status social, cam aceeași avere, cam același nivel de pregătire. Schimbă cu ei același tip de informații pe care îl deține și el. Al doilea individ este un tip a cărui sociabilitate se proiectează mult în afara rudelor. Se întâlnește des cu prietenii, discută cu ei și accesează astfel informații mai variate, află mai multe lucruri. Când are nevoie de ajutor mai specializat, poate apela la prietenii săi, obținând astfel o arie mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de comunități să colaboreze, să dezvolte proiecte comune, să asigure dezvoltarea instituțiilor și să controleze bunul lor mers. Controlul se realizează formal prin vot, de exemplu, dar și prin alte mijloace de control social. În astfel de comunități bogate în sociabilitate și relații, diminuarea prestigiului indivizilor ce nu respectă interesul comun poate duce la izolarea acestora și - implicit - la privarea lor de unul dintre elementele ce aducea calitate vieții: interacțiunea cu prietenii, integrarea socială. Asociaționismul este una dintre expresiile unui capital
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la nivelul populației ocupate, românii, cu precădere cei din mediul rural, petrec în medie mai multe ore la locul de muncă decât în mediile tuturor celorlalte societăți membre sau în curs de integrare în UE. Pe de altă parte, ipotetica sociabilitate a românilor se dovedește a fi mai degrabă un mit. II. Satul Trifești, sat european? Am solicitat interlocutorilor noștri să evidențieze particularitățile tipice „satului european”. Cel mai frecvent au fost invocate două categorii de aspecte definitorii. Primele țin de accesul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
drept tot atâtea vexații aduse imperativelor pure ale rațiunii practice, este o legendă. Filosoful nu a fost nici un suflet insensibil, nici un mizantrop. Știm prea bine că în personalitatea sa au conviețuit în mod fericit capacitatea concentrării creatoare solitare cu o sociabilitate ieșită din comun. Atunci când Kant spunea că a învățat să iubească oamenii, el avea, fără îndoială, în vedere faptul că împărtășește cu ei toate acele bucurii și sentimente a căror cultivare nu aduce nici cea mai mică atingere respectului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
serie de probleme psihologice, relaționale, reacția lor fiind diferită în funcție de mai mulți factori: vârstă, sex, timpul trecut de la ruptura intervenită între părinți, calitatea relației trecute și prezente cu fiecare dintre părinți, raporturile cu frații și surorile, suportul acestor rețele de sociabilitate, apelul la specialiști ș.a. Dacă psihologii prezintă consecințele divorțului asupra stării psihice a părinților și asupra dezvoltării cognitive și/sau afective a copilului, sociologii, asistenții sociali vorbesc despre problemele familiilor monoparentale, victime ale „noii sărăcii”. Studiile în domeniul sărăciei arată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
bine este un element fundamental”(Băban, 2003, p. 18). De aceea, componentele care definesc starea de bine (Băban, 2003) se referă la: - acceptarea de sine: acceptarea propriei persoane, cu calități și defecte, o atitudine pozitivă; - relații pozitive cu ceilalți: empatie, sociabilitate, încredere în ceilalți; - autonomie: independent, se conduce după propriile valori, se judecă pe sine după anumite standarde personale; - control: echilibru, face opțiuni conforme cu propriile valori; - sens și scop în viață: își propune spre îndeplinire anumite obiective pe termen mediu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
atunci când subiectul trece printr-o situație generatoare de angoasă. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" În afilierea-apărare, prezența celuilalt este căutată doar pentru susținerea pe care o implică. În acest context apare pericolul unei confuzii: punerea semnului de echivalență între afiliere și sociabilitate, care nu are nimic de-a face cu apărarea, de vreme ce nu este legată de vreun conflict. Regăsim aici, într-o anumită măsură, o distincție similară aceleia făcute de Brusset (1988), care comentează sensul expresiei anaclitice: „Sensul expresiei «a te sprijini
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]