7,470 matches
-
Romulus GUGA, aș exprima o sintagmă-timbru pentru Silviu GUGA: lumina rece CogaionGugaion-iană - asta ca pecete, terra sigilata a susinvocatei condiționări originist-paideică. Romancierul acum sibian, prieten prin decenii, originar din Lunca Streiului (ciudatul sat Bățălari) îmi era pe-aproape în anii “socialismului”, d-sa fiind profesor, ne departe de alți intelectuali de acest tip, Radu Ciobanu, Aurelian Sîrbu, Mircea Moț, Gligor Hașa, Constandin Clemente, Ioachim Lazăr, Gabriel Petric, Petrișor Ciorobea, Ion Bujor Pădu reanu, Ion Rudeanu, Victor Isac... via Marcel Petrișor, ver
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
si despre Lucian Blaga. El este considerat un simbol al rezistenței intelectuale, uitându-i-se abdicarea din anii târzii, când a scris acel Profil de epocă în Contemporanul și încă vreo două articole în Tribună în care, la fel, elogia socialismul ale cărui izbânzi i se revelaseră în sfârșit. Până la acestea Blaga, ce e drept, nu a colaborat, dar meritul nu este numai al său ci și al unor inamici personali înverșunați, ca Beniuc, ce s-au opus cât au putut
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
a riscului, calea a doua. N-a ezitat a-l provoca la un duel ideologic pe celebrul sau conațional, C. Dobrogeanu-Gherea, încă din timpul vieții acestuia, pe un ton de virulenta, care-i degajă independența posturii. Partizan inițial al unui socialism revoluționar nestăpînit, junele Aderca îl denunță pe bătrînul critic drept un "partizan al aminărilor": "F. Aderca publică în ăCuvîntul liberă un serial în care nedumeririle și obiecțiile sînt afirmate cu rară violență. C.D. Gherea cerceta în interviu relația subiectiv-obiectiv în
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
poante). Construcția doctrinarului îi pare lui Aderca șubredă, deci ușor de dărîmat (ăCocostîrcul cu baze obiective și afluențe socialiste nu înaintează pentru că stă într-un singur picioră). O socotea, în parte cu îndreptățire, minata de iluzii. Tînărul insurgent, simpatizant al socialismului, situat pe o poziție larg democratică, umanitarista, aprecia că războiul a creat, de fapt, ăadevăratele temeliiă ale unei revoluții socialiste. A aștepta crearea bazei obiective ar coincide cu amînarea sine die a revoluției". Ceea ce însemna, dincolo de un larg compromis făcut
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
ele un rol), sursa a unor contradicții ale personalității sale. Principala contradicție, posibilă, crede Aderca, provine din situația lui Gherea; existența burgheza pe care o duce concesionarul restaurantului din gară Ploiești (pui alintat al oligarhiei), de o parte, teoretician al socialismului, contestatar al burgheziei, pe de altă parte. ăEroareaă criticului literar (compensație în plan artistic a nerealizarii în ordine politică) e decisă de promovarea unei literaturi tributara tendenționismului social (metodă taineiană a mediului). Imposibilitatea de a lansa un talent, demersul explicativ
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
n-am fost suficient de atent!) nici o idee valabilă articulata de fostul protejat al lui Iliescu și nici nu știu cum un diplomat de pe vremea lui Ceaușescu ar putea face față provocărilor unei lumi în care nu mai funcționează cutumele înțepenite ale socialismului multilateral dezvoltat. Tare mi-e teamă că propulsarea d-lui Meleșcanu e parte a unei vaste operațiuni de care nu sunt străine vechi forțe care făceau legea pe vremea ceaușismului. După știința mea, dl. Meleșcanu nu a negat niciodată legăturile
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
totul în 1932. Răul care îl ia în stăpînire e compact: fizic, sufletesc, financiar. Acum, prozatorul declară: "Nu mai cred în nici o idee, în nici un partid, în nici un om". E convins că societatea capitalista e profund nedreaptă, iar așa-zisul socialism sovietic o cruntă dezamăgire. Ba, a ajuns să nu mai creadă nici în rolul artei ("artă este o escrocherie; la fel ca și omul bisericii, predică sublimul, dar adună la gologani, cît poate mai mulți"). Începe să-și traducă în
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
directorului EVENIMENTULUI că Ion Iliescu dorea să aibă un telefon special între Palatul Cotroceni și Kremlin. Ca să ce? Să-și exerseze cunoștințele de limba rusă în dialoguri cu Elțân? Dacă Gorbaciov ar fi rămas la putere, cu ideile lui de socialism de piață, Ion Iliescu ar fi avut un interlocutor. Dar ce să discute cu țarul liberalismului rusesc? Dedesubtul țarului existau și în Rusia nemulțumiri. Nemulțumiri mai ales ale armatei și ale nostalgicilor marii puteri sovietice al căror vârf de lance
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
un post de televiziune un milion, tot de dolari. Întrebat cum are de gând să-i folosească, declară: "N-am să mai muncesc nici o zi în viața mea". Cât timp așa gândim, și cam așa gândim, noi suntem "socialiști". Iar socialismul ăsta are rădăcini vechi. În principate, dar și în Ardeal, lucrând majoritatea ca iobagi pe moșii cu agricultură risipelnică, românii s-au obișnuit să supraviețuiască. Pentru ei, cultul muncii ar fi fost inutil. Inutil a rămas și când Partidul i-
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
granița de toleranță față de Garda de Fier. Tîrziu, prea tîrziu, cînd pericolul a fost conștientizat s-a apelat la soluționarea lui autoritară. Oricum, precizează dl Heinen, în interbelicul românesc numai Garda de Fier a fost fascistă, fiind deopotrivă și împotriva socialismului și a capitalismului, pretinzînd făurirea omului nou, singura inovare "teoretică" a lui Codreanu. Cartea corpolentă a d-lui Armin Heinen e, cu adevărat, cum intenționează, o contribuție istoriografică și sociologică importantă la studierea fascismului internațional. Armin Heinen, Legiunea "Arhanghelul Mihail
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
că ideea națională a triumfat pînă și asupra comunismului, altfel spus asupra celei mai bine structurate dintre ideologiile moderne. I-aș aminti că Xenopol al nostru prevăzuse acest lucru, la începutul veacului, atunci cînd socotea că factorul contracarant al seriei socialismului este cel național. Dilematice și delicate cu totul sînt noile puncte de vedere (unele realizate faptic sau în curs de înfăptuire) privind națiunea și statul național, de vreme ce în Apus se și practică soluția postnațională, în vreme ce Răsăritul se străduie să demonstreze
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
marxism-leninismului sau ale conducătorilor Partidului Muncitoresc Român" (78). Instructive sînt ilustrările concrete: una din ele permite analogii cu excesele anumitor militantisme feministe ulterioare: "În țara noastră șunt astăzi nenumărate fruntașe în producție, nenumărate stahanoviste. Femeile, la rînd cu bărbații, construiesc socialismul. Și Iorgu Iordan nu găsește alt citat mai potrivit decît acesta că acine crede la muiere, bage-i-se dracu-n pielea" (82). Culmea umorului involuntar și eliptic mi se pare însă atinsă în constatarea: "La cuvîntul cretin am suprimat
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
de evoluție. Merită reținută, ca valabilă, aprecierea că, în 1948, Gheorghiu-Dej era mai stalinist decît însuși Stalin. Strict politicianistă, pentru a-și consolida puterea în fața adversarilor, a fost căutarea de către Gheorghiu-Dej, în 1955 și după aceea, a "caii românești" de socialism. Dar mai înainte, de teama debarcării, a intensificat, la culme, teroarea de tip stalinist. Așa-numitul "naționalismul socialist", în august 1959, avea trăsături șovine, anulîndu-li-se minorităților naționale și drepturile avute pînă acum. Interesantă este analiza rădăcinilor politico-economice ale Declarației P.M.R.
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
să rezist în propriul meu exil. - Dar dintre intelectualii italieni? - În Italia m-am împrietenit cu intelectuali care mergeau împotriva curentului, ca filosoful Rosario Assunto - bine cunoscut în România prin cărțile lui de estetică traduse. Cu idei socialiste - evident, un socialism utopic - (ceea ce explică publicarea lui în țară înainte de 1989), nu putea accepta degradarea comunistă a idealurilor de justiție și de libertate. În perioada teroarei culturale a stîngii, a avut curajul să o înfrunte, plătind și el, că puțini alții, prețul
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Dacă un pragmatism de bun-simț, ai cărui termeni intra inevitabil în coliziune cu cinismul marxism-leninismului, care pretinde chinurile mizeriei, precum o condiție prealabilă, analoaga ascezei, a înălțării la condiția Edenului terestru, făgăduit pentru a nu fi niciodată înfăptuit: "Dar pentru că socialismul pretinde că revoluția socială izbucnește de preferință acolo unde este mizeria mai adîncă, aceasta constatare de topografie politică se transformă într-un principiu, și atunci nu e bun socialist decît muritorul de foame, ca în călugărie, unde virtutea consista în
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
izbucnește de preferință acolo unde este mizeria mai adîncă, aceasta constatare de topografie politică se transformă într-un principiu, și atunci nu e bun socialist decît muritorul de foame, ca în călugărie, unde virtutea consista în castrația voluntară. E un socialism de neputincioși". E greu de crezut că, atît de lucid în actul analitic și atît de plastic-exact în scriitura, autorul Pravilei de morală practică și-ar fi putut schimba de-a binelea convingerile, tocmai cînd avea prilejul de-a asista
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
plasați în rolurile-cheie. Fără îndoială, în 1989, Ion Iliescu s-ar fi mulțumit cu o banală perestroika, pe care, de altfel, s-a grăbit s-o anunțe încă din 22 decembrie, învinuindu-l pe Ceaușescu de "întinarea nobilelor idealuri ale socialismului". În oglindă, în 1996, dl. Constantinescu a ținut un discurs ce poate fi rezumat la ideea deplângerii întinării... idealurilor democrației și ale economiei de piață de către adversarii pe care tocmai urma să-i învingă! Similitudinile merg mai departe: în timp ce Ion
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
dacă actul de curaj al lui Ceaușescu n-a fost provocat chiar de la Moscova, pentru a agita în fața Occidentului o țintă falsă. Cehia ocupată, contra "iertării" de ocupație a României lui Ceaușescu. Să nu uităm că Ceaușescu se jura pe socialismul ortodox, cel repudiat la Praga, dar protesta împotriva încălcării suveranității. Dacă el a fost manipulat, folosindu-i-se curajul fricii, sau, mai degrabă, a fost mandatat să joace rolul "independenței" față de Moscova, asta se va afla nu peste foarte mulți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
ideologia proletariatului revoluționar", singura corectă, singura mîntuitoare. Eminescu nu este iertat pentru apostazia să, fie și nedusa la capat. E "tras de urechi" pentru că n-a ținut seama întrutotul de Marx și pentru că "în conștiința lui predominau clișeele edenice ale socialismului utopic" (citatul este de asemenea din opera stomatologului Vitner). Să urmărim acum comentariul mucalit al lui Emil Iordache, asupra acestei admonestări post-mortem ce i se adresează bardului, totuși, "sărbătorit" în context socialist: "De la necunoașterea lui Marx, lui Eminescu i se
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
R.D.G. și R.F.G.? - n.n.). Internaționalismul proletar - principiu fundamental al ideologiei marxist-leniniste, care exprimă (ediția din 1975 - n.n.) unitatea și solidaritatea de clasă, internațională, a oamenilor muncii din toate țările, în lupta împotriva exploatării și asupririi, pentru înlăturarea capitalismului și construirea socialismului și comunismului." Normal, fiecare agent de influență al internaționalismului de tip sovietic se numește: "INTERNAȚIONALIST = 1. Care are caracterul internaționalismului, care aplică principiile internaționalismului, care aparține internaționalismului. 2. Partizan al internaționalismului; persoană care luptă (subl. ns.) pentru triumful internaționalismului." Culmea
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
S 135 f.f.) Același lucru se poate spune și despre numeroasele vizite de lucru ale lui Nicolae Ceaușescu, de mitingurile ăspontaneă, în cursul cărora poporul era chemat, prin entuziasmul și aplauzele sale, să fie garantul discursului. Așa-zisa construire a socialismului se bizuie pe un limbaj tip, prin tranziția ortodoxiei ideologice în ortoglosie, după aprecierea lui Alain Besançon. Apare și o lozinca: ăarta în slujba poporuluiă, care nu traduce altceva decît subjugarea propagandistica: "Singurul schimb posibil este acesta: partidul se raportează
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
culturii consecință acestei terori a fost iminentă apariției folclorului nou și așa-numiților creatori țărani și muncitori (asimilați la început creatorilor de folclor)". Pretinzînd că se întemeiază pe "reflectare", pe "observație", adică pe mimetism, semantica acestei literaturi ține de domeniul socialismului fictiv. Toate reprezentările ei, susține Emil Iordache, pot fi asimilate cu "centaurii", "strutocămilele", "zînele". Contrafăcînd lumea în direcția tendinței sale, discursul cultural, recte ideologic, se dispensează complet de realitate. "Aceasta literatura seamănă aproape întru totul cu literatura S.F., cu precizarea
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
n-am făcut nici capitalism nu facem. Ori că am facut, cel mai rău comunism, așa cum facem azi cel mai rău capitalism. Că firea adâncă a românului poftește după o guvernare de mână forțe, de o exemplara echitate, în care socialism și liberalism să se împerecheze pătimaș. Însă lucrurile nu stau așa. În momentul în care comunismul se prăbușea lovit de un seism secret, în tărișoara noastră el era construit până la acoperiș: rămânea să se pună între stâlpii de beton pereții
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
averile sfidătoare ale "întreprinzătorilor" care, pe vremea lui Ceaușescu, nici nu visau că ar putea deveni altceva decât iluștri pensionari ai statului, prevăzuți cu scăunelul, plasă de rafie și paltonașul de rigoare pentru a lua cu asalt, din zori, cozile socialismului biruitor. Sursă îmbogățirii acestei categorii e foarte simplă. Câțiva dintre ei, măi iuți de mână și de plaivaz, au "privatizat" rapid întreprinderile care mai produceau câte ceva. Alții, punându-si în acțiune relațiile și complicitățile stabilite cu multă vreme în urmă
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
de erori, de imaginea mai carismatică sau antipatică a liderilor, ci efectiv de contradicția antagonică fundamentală dintre cele două sisteme aflate în concurență, de dezechilibrul ivit la un moment dat în înfruntarea (pe viață și pe moarte) dintre capitalism și socialism, în favoarea primului. Cine face bilanțul unui sistem spulberat după un lung „război rece“, la capătul unui duel propagandistic atât de încordat, se cuvine să aibă luciditatea și onestitatea de a releva nu numai viciile învinșilor, ci și calitățile lor, cele
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]