3,508 matches
-
faptul că se pierd anual 887 milioane de euro, prin lipsa oportunităților de manifestare a potențialului economic pe care-l poate furniza populația romă, respectiv prin insuficienta valorificare a productivității și, implicit, a contribuțiilor fiscale asociate. În momentul actual, dimensiunea socio-economică a inserției romilor pe piața muncii nu este abordată nici corespunzător nevoilor specifice romilor la nivelul comunităților și tipologiilor sociale 36 , dar nici în raport cu cerințele de competențe și calificări reclamate de piața muncii. În comunitățile sărace, nu doar
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
boli. Cu toate acestea, se constată, din discuțiile cu practicienii în domeniu, că nu sunt diferențe semnificative între romi și populația majoritară cu privire la incidența îmbolnăvirilor. Totuși, având în vedere că starea de sănătate este condiționată și de caracteristicile socio-economice și culturale, practicienii recomandă implementarea unor campanii de educație pentru sănătate în domeniul prevenirii îmbolnăvirilor, adaptate nivelului de instruire și sistemului cultural/tradițional al membrilor comunităților cu romi. Reprezentații societății civile semnalează faptul ca fenomenul discriminării este prezent în relația personal
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
de sănătate. Localitățile ce cuprind astfel de zone sunt definite drept marginalizate. Profilul comunităților marginalizate cu populație romă este structurat pe criterii ce țin, în special, de vulnerabilitățile asociate cu apartenența la această etnie, precum și cele ce caracterizează contextul socio-economic local și zonal. Studiile evidențiază că rata sărăciei la populația de romi a avut o tendință negativă în ultimii șase ani, însă decalajele față de nivelul populației generale se mențin la un nivel ridicat. De altfel, profilul marginalizării este diferit
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
special în zonele geografice rurale/urbane marginalizate 46 . Prin urmare, este nevoie de programe naționale coordonate de reducere a abandonului școlar atât prin creșterea calității actului educațional, inclusiv în școlile cu copii preponderent de etnie romă, cât și prin îmbunătățirea situației socio-economice a gospodăriei, în aspectele care blochează participarea școlară (hrană, haine, condiții de locuire). Programul de mediere școlară constituie principala intervenție în domeniul educației copiilor romi, dar nu există o metodologie de evaluare a impactului pe care mediatorii școlari îl au
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
pentru prevenirea și combaterea discriminării pentru reprezentanții instituțiilor publice, precum și combaterea rasismului instituțional și atitudinilor antirome existente în societate. Obiectivele Strategiei Strategia Guvernului privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027 pornește de la următoarele premise: Incluziunea socio-economică a cetățenilor aparținând etniei rome este un proces necesar nu doar pentru a asigura justiția și protecția socială, ci și pentru a valorifica, sprijini și dezvolta potențialul capitalului uman specific; 51 Vezi proiectul “Promovarea personalităților rome în spațiul public” ( www.ikultura.ro
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
Reziliență (PRR). Prin intermediul MRR, investițiile private sunt stimulate prin scheme de investiții publice, inclusiv instrumente financiare, subvenții și alte instrumente, cu condiția respectării normelor privind Ajutorul de Stat. Obiectivul general al PRR pentru România este de a sprijini redresarea socio-economică și dezvoltarea pe termen lung a României după pandemia COVID-19. De asemenea, acesta vizează intensificarea potențialului de creștere, abordând în același timp provocările de lungă durată. Reformele și investițiile din cadrul PRR pentru România sunt structurate în jurul a șase
CONTRACT DE FINANŢARE din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256066]
-
redistribuirea locurilor se face pe baza aceluiași criteriu în conformitate cu lista de rezerve stabilită conform art. 22. În cazul în care la nivelul universității sau la nivelul fiecărei facultăți nu sunt suficiente cereri din partea studenților proveniți din medii socio-economice defavorizate, locurile rămase libere se vor redistribui proporțional în cadrul aceleiași facultați pentru studenții din lista de rezerve. În cazul sudenților beneficiari de loc de tabără pe baza rezultatelor academice: dacă nu sunt suficienți studenți integraliști repartizarea se face pe
METODOLOGIE din 28 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257034]
-
VIII și care se caracterizează prin sângerări spontane sau traumatice. Conform datelor Federației Mondiale de Hemofilie (WFH) și ale Consorțiului European de Hemofilie (EHC), nu există diferențe notabile ale incidenței hemofiliei congenitale, legate de zona geografică, rasă sau de nivelul socio-economic. Prevalența bolii este de aproximativ 25 de cazuri la 100.000 persoane de sex masculin, respectiv 1 bolnav la 10.000 persoane din populația totală. În medie, 80 - 85% din cazuri sunt reprezentate de hemofilia A iar proporția formelor severe (nivelul FVIII
ORDIN nr. 1.206/233/2022 () [Corola-llms4eu/Law/254347]
-
dintr-un municipiu/oraș și comunele, orașele și municipiile din care peste 15% din populația rezidentă se deplasează pentru muncă în respectivul municipiu/oraș. ^4) Zona rurală funcțională este aria geografică constituită din minim 2 comune învecinate ce prezintă caracteristici geografice și socio-economice similare. – tramvaie, ... – troleibuze cu emisii 0, inclusiv cele cu autonomie extinsă (baterii), ... – autobuze nepoluante (ce au zero emisii gaze de eșapament) - electrice (care cuprind și stații de încărcare rapidă - pe traseu, respectiv stații de încărcare lentă - la autobază) sau autobuze
GHID SPECIFIC din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255096]
-
VIII și care se caracterizează prin sângerări spontane sau traumatice. Conform datelor Federației Mondiale de Hemofilie (WFH) și ale Consorțiului European de Hemofilie (EHC), nu există diferențe notabile ale incidenței hemofiliei congenitale, legate de zona geografică, rasă sau de nivelul socio-economic. Prevalența bolii este de aproximativ 25 de cazuri la 100.000 persoane de sex masculin, respectiv 1 bolnav la 10.000 persoane din populația totală. În medie, 80-85% din cazuri sunt reprezentate de hemofilia A iar proporția formelor severe (nivelul FVIII<1%) este
ANEXĂ din 19 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254428]
-
severă , cantitatea factor de coagulare < 1% din normal (< 0,01 UI/ml). Conform datelor Federației Mondiale de Hemofilie (WFH) și ale Consorțiului European de Hemofilie (EHC), nu există diferențe notabile ale incidenței hemofiliei congenitale, legate de zona geografică, rasă sau de nivelul socio-economic. Prevalența bolii este de aproximativ 25 de cazuri la 100.000 persoane de sex masculin, respectiv 1 bolnav la 10.000 persoane din populația totală. În medie, 80-85% din cazuri sunt reprezentate de hemofilia A, iar proporția formelor severe (nivelul FVIII <1%
ANEXE din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251586]
-
asigurării stării tehnice corespunzătoare a acestora pentru protejarea siguranței cetățeanului. De asemenea, ele păstrează justul echilibru între interesele colective și cele individuale. ... 28. Ca atare, Curtea a constatat că această orientare legislativă în materie fiscală a ținut seama de realitățile socio-economice existente, aspect cu privire la care, astfel cum s-a arătat mai sus, legiuitorul are o largă marjă de apreciere (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 293 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
în economia națională este substanțial. În ultimii 10 ani, împreună cu industria mobilei, sectorul forestier a contribuit anual, în medie, cu 3,5% la PIB-ul României, generând un excedent în balanța comercială externă de până la 2 miliarde euro/an. Rolul socio-economic al pădurilor este important și din perspectiva asigurării locurilor de muncă, în special în zona rurală. În România, locurile de muncă în sectorul forestier au o contribuție majoră la prevenirea migrației forței de muncă. Sectorul forestier (incluzând industria mobilei) creează
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
peste 700 de mii proprietari privați individuali, cu o suprafață medie de 1,1 ha/proprietate, face dificilă aplicarea unui regim silvic unitar, fiind necesară identificarea unor soluții de responsabilizare și implicare a proprietarilor în gestionarea durabilă a pădurilor. În pofida schimbărilor socio-economice majore ce au avut loc, cadrul de reglementare a sectorului forestier a rămas dominat de paradigma unui sistem legislativ rigid, prescriptiv, nediferențiat în raport cu forma de proprietate, bazat aproape în totalitate pe instrumente de comandă și control. Actualul sistem
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
asumate. Pentru a putea să-și mențină realizările și să continue să se dezvolte într-o manieră durabilă, România trebuie să-și asume o strategie de reformă a sectorului forestier , impusă de modificarea structurii proprietății asupra pădurilor, de actualul context socio-economic, de provocările de mediu actuale și viitoare și de noile orientări programatice de la nivelul UE. Reformarea sectorului forestier presupune redefinirea rolului statului, cu eficientizarea atribuțiilor de monitorizare și control în general, și cu o nouă abordare de ghidare a
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
financiar și a celor de bune practici în raport cu țelul propus. Obiectivele specifice SNP30 (tabelul 1) sunt stabilite prin raportarea la ariile tematice identificate pentru corelarea cu prevederile SUEP30. Tabelul 1. Obiectivele specifice SNP30 Aria tematica 1 Susținerea funcțiilor socio-economice ale pădurii și stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilității Obiectiv specific Susținerea unui sector forestier competitiv, transparent și viabil din punct de vedere socio-economic și orientat către bioeconomia circulară Aria tematica 2 Protejarea, refacerea și extinderea pădurilor din România Obiectiv
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
identificate pentru corelarea cu prevederile SUEP30. Tabelul 1. Obiectivele specifice SNP30 Aria tematica 1 Susținerea funcțiilor socio-economice ale pădurii și stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilității Obiectiv specific Susținerea unui sector forestier competitiv, transparent și viabil din punct de vedere socio-economic și orientat către bioeconomia circulară Aria tematica 2 Protejarea, refacerea și extinderea pădurilor din România Obiectiv specific Păduri stabile în contextul schimbărilor climatice, cu o biodiversitate bogată și cu o pondere mai mare în suprafața României Aria tematica 3 Monitorizarea
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
Figura 1. Structurarea ariilor tematice și a direcțiilor strategice de acțiune naționale (notă: prezentarea domeniilor strategice SUEP30 a utilizat traducerea oficială a textului strategiei de pe portalul EUR-Lex) ARII TEMATICE ȘI DIRECȚII STRATEGICE DE ACȚIUNE Aria tematică 1 – Susținerea funcțiilor socio-economice ale pădurii și stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilității Analiza contextului și definirea problemelor Pădurile au un rol extrem de important în economia și în societatea noastră , creând locuri de muncă și furnizând atât numeroase beneficii materiale (lemn, alimente, medicamente
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
cu impact asupra economiei locale. Cu toate acestea, România dispune de puține facilități care să permită adăugarea de valoare în domeniul produselor nelemnoase ale pădurii și promovarea serviciilor de ecoturism. Obiectivul specific al ariei tematice Aria tematica 1 Susținerea funcțiilor socio-economice ale pădurii și stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilității DSA 1 Promovarea bioeconomiei forestiere circulare durabile prin produse din lemn cu o durată lungă de viață DSA 2 Asigurarea transparenței și competitivității pe piața lemnului DSA 3 Creșterea contribuției sectorului
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
oferite de păduri pentru sprijinirea comunităților locale. Obiective de rezultat și indicatori de monitorizare DSA3: 3.1. Sistem prin care se facilitează accesul la resursele forestiere al afacerilor din domeniile de activitate specifice sectorului forestier, în funcție de contribuția la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale, implementat începând din anul 2025 Realizare Sistemul de reglementare facilitează accesul la resursele forestiere (produse lemnoase, nelemnoase și servicii) al afacerilor din domeniile de activitate specifice sectorului forestier, în funcție de contribuția la economia locală (valoare adăugată
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
masei lemnoase, contribuție bugetară la nivel național și local, locuri de muncă în mediul rural etc) Cadrul legislativ este adaptat pentru a se putea implementa sistemul prin care se facilitează accesul la resursa forestieră a afacerilor ce contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale Progres 2023: Criterii elaborate privind aprecierea contribuției afacerilor la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale, care să țină cont de valoarea adăugată, gradul de procesare a resursei lemnoase sau nelemnoase, contribuția bugetară la nivel național și local, locurile
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
rural etc) Cadrul legislativ este adaptat pentru a se putea implementa sistemul prin care se facilitează accesul la resursa forestieră a afacerilor ce contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale Progres 2023: Criterii elaborate privind aprecierea contribuției afacerilor la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale, care să țină cont de valoarea adăugată, gradul de procesare a resursei lemnoase sau nelemnoase, contribuția bugetară la nivel național și local, locurile de muncă oferite în mediul rural etc 2024: Mecanism de facilitare a accesului la
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
bugetară la nivel național și local, locurile de muncă oferite în mediul rural etc 2024: Mecanism de facilitare a accesului la resursele forestiere (inclusiv piața serviciilor) al afacerilor din domeniile de activitate specifice sectorului forestier, funcție de contribuția la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale 2025-2030: Număr de structuri de gestionare a pădurilor care aplică sistemul de facilitare a accesului la resursele forestiere al afacerilor din domeniile de activitate specifice sectorului forestier, funcție de contribuția la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale 3.2
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
de contribuția la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale 2025-2030: Număr de structuri de gestionare a pădurilor care aplică sistemul de facilitare a accesului la resursele forestiere al afacerilor din domeniile de activitate specifice sectorului forestier, funcție de contribuția la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale 3.2. Contribuția sectorului la dezvoltarea socio-economică durabilă a comunităților locale, prin lanțurile valorice verticale raportate la resursa forestieră consumată, majorată cu 10% până în anul 2030 Realizare Cel puțin 10% creștere până în 2030, față de nivelul
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
Număr de structuri de gestionare a pădurilor care aplică sistemul de facilitare a accesului la resursele forestiere al afacerilor din domeniile de activitate specifice sectorului forestier, funcție de contribuția la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale 3.2. Contribuția sectorului la dezvoltarea socio-economică durabilă a comunităților locale, prin lanțurile valorice verticale raportate la resursa forestieră consumată, majorată cu 10% până în anul 2030 Realizare Cel puțin 10% creștere până în 2030, față de nivelul de referință (2022), a contribuției la dezvoltarea socio-economică a
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]