5,527 matches
-
a d-lui Cristian Preda. O fac, acum, cu o întîrziere pentru care cer scuze, pentru că am găsit în această carte idei demne de a fi comentate. Să spun, mai înainte, că dl Cristian Preda e un tînăr filosof și sociolog mult preocupat de ideea de liberalism ca modalitate ideală de organizare socială. Pentru a sublinia valoarea euristică și superioritatea liberalismului la noi, firește că dl Preda ia în discuție critică alte puncte de vedere, de obicei contrare, care, aplicate, duceau
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
D. Caracostea, Tudor Vianu, M. Ralea, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Edgar Papu și după ei, pînă azi? În orice caz, ei n-au scris doar romane sau poezii, spețe ce-l oripilează pe dl Marino! Ce-au făcut filosofii și sociologii noștri? Pe de altă parte, părînd a face, totuși, o concesie în privința existenței pe sol indigen a ideilor (că de n-ar fi, nu s-ar povesti!), dl Marino denunță o deturnare a lor personală, un destin simpatetic...inevitabil: "În
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
le accepte de voie sau de nevoie. Guvernele care le vor prevedea și-și vor acomoda din vreme programele la ele vor obține avantagii pentru popoarele lor și vor evita crize interne". Analiza e lucidă, dreaptă, dovedind cunoștințe aprofundate de sociolog și statistician. Dar, din păcate, în loc ca acest document să fi putut servi ca instrument călăuzitor (se spera, atunci, într-un posibil conflict între aliații din război, care se va termina cu o Pax americana) el a devenit probă într-
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Z. Ornea Alexandru Claudian a fost, în interbelic și ceva mai tîrziu, un sociolog distins deși își cucerise mai greu suprafața în cercurile de specialitate. Și asta, probabil, pentru că deși a participat la una dintre cercetările anuale, n-a făcut parte din școala monografică a lui Dimitrie Gusti. Deși a absolvit liceul și facultatea
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
n-a făcut parte din școala monografică a lui Dimitrie Gusti. Deși a absolvit liceul și facultatea la București, în 1929 se stabilește la Iași, unde devine asistent la catedra condusă de Șt. Zeletin. După doctorat (1930), se apropie de sociologul Petre Andrei, devenind conferențiar pe lîngă catedra lui, în 1941, după moartea acestuia, ajunge titularul catedrei. Era, din tinerețe adept al social-democrației și cursurile sale, ținute cu strălucire, dovedesc această apartenență. După al doilea război mondial devine ideologul social-democrației românești
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Z. Ornea E. Lovinescu era un mare critic literar și sociolog al culturii românești, cînd, în 1927, își începe cariera de romancier, cu Viața dublă, urmat șapte ani mai tîrziu (1934) cu Firu-n patru, al doilea său roman. Nu erau romane corpolente, dar serioase sub raport estetic, care vesteau un romancier
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
a României literare Foarte multă lume este oripilată - și pe drept cuvânt - de invazia de vulgaritate din presa de după 1989. Se pierde însă din vedere relansarea, în aceeași perioadă, a gazetăriei de ținută, prin contribuția a numeroși scriitori, istorici, filosofi, sociologi și politologi. Ștefan Aug. Doinaș, Adrian Marino, Zoe Petre, Livius Ciocârlie, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Nicolae Manolescu, Mihai Zamfir, Gheorghe Grigurcu, Gabriela Adameșteanu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Eugen Uricaru, Ileana Mălăncioiu, Dorin Tudoran, Emil Hurezeanu, Vladimir Tismăneanu, Nicolae Prelipceanu, Liviu
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
și aici ca și în cazul lui Varia. Cel care a lansat pe piață acele jenante produse de artizanat kitsch, pe care, inițial, nimeni nu le-a băgat în seamă tocmai datorită imposturii lor evidente, este dl Lucian Radu Stanciu, sociolog, cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Române. Fără nici o pregătire în domeniul artelor plastice - dl Stanciu nu este nici sculptor, nici critic și nici istoric de artă, nu este nici măcar membru al U.A.P., singura structură profesională în care se
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
Abordarea e opusă celei din Henry James. Americanii sunt ridiculizați. Ați predat și dvs. la Berkeley. Trilogia dvs., Changing Places, ne arată că știți bine viața universitară americană. Priviți această temă a superiorității americane cu aceeași ironie relaxată, cu preocuparea sociologului sau cu o oarecare amărăciune? Ce a însemnat pentru dvs. experiența americană? D.L.: America și cultura americană sunt cu certitudine elemente cheie în viața și opera mea. N-aș zice că americanii sunt "ridiculizați" în contrast cu englezii ori europenii, în romanele
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
putea fi imitate interpretările literare ale lui Auerbach, concentrate și ele într-un detaliu textual a cărui semnificație e apoi generalizată la nivelul unei întregi epoci și mentalități? Firește, asemenea abordări pot fi oricînd contestate ca arbitrare. Scrupulozitatea de istoric, sociolog, politolog și antropolog a lui Greenblatt sau Gallagher rămîn, pînă la urmă, unica garanție a valabilității metodei lor. Dar mai presus de erudiția autorilor se află acea calitate unică a discursului lor critic, pe care am observat-o ascultîndu-l pe
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
o problemă a evreilor, deși există, în lumea intelectuală, nu puține voci implicate în confruntarea, fără echivoc, cu antisemitismul și cu alte forme de xenofobie. Se manifestă și aici, pe terenul reacției (sau pasivității) publice, un fenomen pe care un sociolog britanic l-a denumit SEP, o prescurtare de la somebody else's problem, adică o problemă care nu te privește, e treaba altcuiva s-o rezolve sau măcar s-o ia în seamă." Nemaiavînd spațiu să reluăm aici modul cum e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
de studiu este atît de complex încît nu-l putem descoperi dintr-o singură privire, ci trebuie să-i luminăm pe rînd diversele sale fațete. Criticul literar, astfel definit, e nu numai istoric și teoretician totodată, ci și psiholog, filozof, sociolog, uneori chiar și medic. Un om perfect, un intelectual desăvîrșit. Fish se îndoiește că asemenea oameni există cu adevărat, iar în absența lor literaților în carne și oase nu le rămîne decît să-și savureze interpretările și analizele, fără a
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
a atrage oamenii de afaceri "de partea" bibliotecilor, fiind un lucru dovedit că popularitatea dobîndită prin "mecenat" este de zece ori mai ieftină decît reclama cu un efect comparabil. Apoi, cercul discuției s-a lărgit, cuprinzînd deopotrivă oameni ai cifrelor, sociologi (d-na Vali Stoian) și simpli cititori. Sînt de reținut, din intervențiile din public (unde se aflau, printre alții, Adriana Bittel, Dan Stanca și Gheorghe Buluță), referirile la "concurența" dintre lectura clasică și cititul pe ecranul computerului, depășită printr-un
Gutenberg n-a murit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11923_a_13248]
-
public fără teama că vor fi sancționate în vreun fel de cei de la moravuri. Dintr-un concept care privea, inițial, o problemă de receptivitate și de seducție, în speță una de comunicare, interesantă deopotrivă pentru public, pentru pedagogi și pentru sociologi, audiența a devenit, simultan, o categorie mistică, un fetiș lexical și un tabu juridic în numele cărora infracțiunea propriu-zisă ori, în cel mai fericit caz, potențialul infracțional, capătă măreție, demnitate și putere de exemplu. Cînd, în numele audienței, Vacanța mare își transmite
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
studiată în raport cu intenția autorilor, operele criticilor și ale editorilor și cu răspunsul cititorilor. Dacă privim rolul pe care-l joacă toți aceștia în relație cu un text literar, e perfect posibil să faci muncă științifică, în același fel ca un sociolog sau un psiholog care fac cercetare științifică. De aceea am vrut să fac distincția între cunoaștere și angajare. Angajarea e mereu acolo de îndată ce cineva exprimă o judecată de valoare - și cunoașteți desigur poziția marxistă care afirmă că autonomia oricărui om
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
să observe că "gura de rai" s-a transformat între timp în "gură de metrou", iar "piciorul de plai" în... tălpășiță luată de-o întreagă generație de tineri! La începutul anilor '90, pătura "desperadoșilor" români se ridica, după spusele unor sociologi și psihiatri, cam la zece la sută din populație. E vorba de oamenii pentru care starea de libertate și starea de ospiciu sunt interschimbabile. Acest procent e, se spune, caracteristic lumii moderne, rezultat al alienării provocate de tensiunea megapolisului tentacular
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
alte țări ale Europei de apus. Nu e deloc o întîmplare că în școala monografică sociologică inițiată și condusă de Dimitrie Gusti au activat cu folos netăgăduit folcloriști și etnologi (Ernest Bernea, Ion Ionică, Constantin Brăiloiu, Hary Brauner), chiar un sociolog de suprafața lui Henri H. Stahl îndeletnicindu-se cu culegerea de povești populare de la țăranii unor sate supuse monografierii. Totul aproape, în aceste sate investigate, sub raportul credințelor, obiceiurilor, tradițiilor (pe scurt spus, al miturilor) se păstrase ca în vremurile
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
revenindu-le celor amintiți, care o coordonau la ședințele de seara, numite șezători, în localul școlii sau al primăriei, cînd toți echipierii se adunau, discutau, dădeau seama despre ceea ce au făcut și primind îndrumări speciale. Aceste cercetări sistematice, la care sociologii participanți erau, de fapt, puțini, au contribuit enorm la cunoașterea amănunțită a realității grele a satului românesc interbelic. Uneori, la sfîrșitul unei investigații monografice se publica o carte specială sau numai studii în revistele "Arhiva pentru Știință și Reformă Socială
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
dintr-o regiune arhaică (1939), în franceză (dictînd cartea unei dactilografe instruite direct în limba franceză, pe care apoi, firește, a revăzut-o). N-are dreptate Stahl cînd consideră că sociologia românească este numai școala monografică, excluzînd din acest spațiu sociologi români eminenți ca Petre Andrei, P. Sudețeanu, Al. Claudian. Și aceștia, de fapt, au fost sociologi români, cu o operă teoretică însemnată, chiar dacă nu au practicat investigația sociologică de teren. Gusti, ministru al Instrucțiunii Publice în 1932-1933, în guverne național-țărăniste
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
pe care apoi, firește, a revăzut-o). N-are dreptate Stahl cînd consideră că sociologia românească este numai școala monografică, excluzînd din acest spațiu sociologi români eminenți ca Petre Andrei, P. Sudețeanu, Al. Claudian. Și aceștia, de fapt, au fost sociologi români, cu o operă teoretică însemnată, chiar dacă nu au practicat investigația sociologică de teren. Gusti, ministru al Instrucțiunii Publice în 1932-1933, în guverne național-țărăniste, s-a străduit să legifereze o nouă lege a învățămîntului (pentru pregătirea căreia a muncit mult
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
nu au alterat caracterul sociologic al școlii gustiene. Fără îndoială că aceste "acțiuni sociale" n-aveau nimic aproape comun cu sociologia monografică. Dar scopul lor întregea, firește, nu investigațiile sociologice, ci scopul util al cunoașterii și asanării fizionomiei satului românesc. Sociologii din cadrul școlii (cum erau Stahl, Golopenția) și-au văzut mai departe de preocupările lor de gen, Stahl, am văzut, publicînd în 1939, celebra lui lucrare despre Nerej. Să amintesc că, totuși, acum se realizează din inițiativa lui Golopenția, celebra masivă
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
toate aceste mărturisiri ale lui H. H. Stahl și altele la care mă voi referi sînt făcute în cartea-interviu a d-lui Zoltán Rostás. E un interviu lung sau o serie de interviuri luate de dl Rostás în 1985-1987 eminentului sociolog, cu care ocazie acesta (aici e meritul remarcabil al intervieverului care știe să pună întrebări meșteșugite și nu se lasă pînă ce nu obține răspunsul complet) a făcut multe dezvăluiri nu numai despre laboratorul său de creație dar și despre
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
pînă ce nu obține răspunsul complet) a făcut multe dezvăluiri nu numai despre laboratorul său de creație dar și despre intimitățile școlii monografice, felul cum se organziau și se realizau cercetările, dar și despre epocă și generația intelectuală a marelui sociolog. Să notez mai întîi dezvăluirile despre cercetările în materie de folclor muzical ale lui Constantin Brăiloiu, care, fără a se integra defel în echipă, își ducea munca de unul singur (sau însoțit de Harry Brauner) în perioadele și în satele
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
Minerva, în 1985, eu fiind redactorul volumului. Și, împreună cu volumul din anul următor Eseuri critice, apărută tot la Ed. Minerva, (tot eu fiind redactor) au provocat un imens scandal creat de publicațiile naționalist-ceaușiste Săptămîna și Luceafărul, înspăimîntîndu-l pe bătrînul, acum, sociolog care mă întreba, atunci, dacă nu cumva i se va lua pensia. În acest interviu lung cu dl Zoltán Rostás vorbește pe larg despre generația grupării "Criterion" din care și el a făcut parte. A fost unul dintre redactorii revistei
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
greșeală imensă prin aderarea sa la mișcarea legionară, citînd-o în cartea mea Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, ca și răspunsul decis al tînărului filosof. Dl Zoltán Rostás ne-a făcut un serviciu imens publicînd această serie de interviuri cu marele sociolog Henri H. Stahl (de ce așa de tîrziu?). I se cuvin sentimente de stimă și recunoștință. Recomand, cu căldură și stăruință, lectura acestei incitante cărți. Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (1985-1987). Editura Paideea, 2000.
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]