6,897 matches
-
din fondurile regale, mai întîi Curierul Echipelor studențești, apoi, în 1936, revista Sociologie românească (revistă scrisă mai ales de tineri) și, tot în 1936, din aceleași fonduri regale, Muzeul satului românesc ca o anexă a unui viitor "centru de cercetări sociologice", care, finalmente, n-a mai luat ființă. Apoi a intervenit, în 1938, ceea ce a fost Serviciul Social (veche idee a lui Gusti) care îi obliga pe studenți să presteze muncă culturală la sate de trei-șase luni obligatorii, fără de care nu
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
sociologie monografică. Dl Rostás are dreptate, relațiile dintre Gusti și rege erau unele de vasalitate dintre un monarh luminat și un mandarin luminat. Tot timpul, ce-i drept, de la începuturi, Gusti a năzuit spre sponsorizări oficiale, statale, ale școlii sale sociologice. Acum, își găsise sponsorul. Numai că acesta urmărea interesele sale. Să fim drepți, fondurile au creat posibilitatea reluării unor cercetări monografice mai vechi (Nerej, Drăguș), au fost antamate noi monografieri (Șanț, Clopotiva, Dîmbovnic) și, pe lîngă revista Sociologia Românească, Gusti
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
descris, în interviul acordat d-lui Rostás procesul tulburător al convertirii grupării "Criterion" la mișcarea legionară. În 1940, înfrînt, regele Carol al II-lea a desființat Serviciul Social. E adevărat că Legiunea nu a adoptat o poziție oficială contrară Școlii sociologice conduse de Gusti, mai ales că i-a adus destule cadre de vază. Dar, în timpul guvernării legionare (statul național legionar), profesorul a avut parte de multe neplăceri. Firește că Ion Antonescu nu a sprijinit școala monografică și, după război, deși
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
al Liceului Matei Basarab. De-abia, după moarte, văduva sa a primit o pensie de merit. Dar din Școala sa monografică rămăsese nu numai o amintire, ci și un tezaur care a rodit. Zoltán Rostás - O istorie orală a Școlii sociologice de la București. Editura Printech, 2001.
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
de răzvrătiții restauratori, uitîndu-se că singura formă de revizuire este... recitirea. Trebuie să știm că nu demitizarea publicistică, făcută, cu mult zgomot, în raport cu ferventul naționalist sau cu simplul profesor plin de clișee, contează - miza, cu consecințe de durată în plan sociologic, este totuși prea mică -, ci în raport cu exegetul de ținută. Or, dacă este să ne întoarcem la Eminescu, atunci iată exemplarele revizuirii, de exemplu, propuse de Pompiliu Crăciunescu (Eminescu - Paradisul infernal și transcosmologia, Junimea), de Ioan Stanomir (Reacțiune și conservatorism. Eseu
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
problema fundamentală a filosofiei românești (ca și a celorlalte discipline ale spiritului) a fost dilema modernitate și arhaicitate sau istoricitate - eternitate sau mimetism-organicism, revoluție-evoluție, sincronism-protrocronism, europenism-indigenitate, dilemă devenită în al douăzecilea secol denumită cu termeni estetico-culturali, metafizic ontologici, politico-economici și sociologici, mistico-religioși, lingvistic hermeneutici. E o observație perfect îndreptățită pentru cine cunoaște (ca mine) realitatea fenomenului. Și nu pot decît să-l felicit pe autor că a așezat această dilemă fundamentală pe un loc central în exegeza sa. Fie și o
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
dl Vitalie Ciobanu scrie o lungă recenzie la o carte pe care Cronicarul n-o cunoaște, dar care i se pare demnă de a fi citită. E vorba de Tzara mea de Tamara Carauș, "ceva între jurnal literar și eseu sociologic", după cum o califică dl Ciobanu. Ortografia neașteptată a titlului conține o referire implicită la dadaistul Tristan Tzara. O carte, despre postmodernismul basarabean. Nasc și dincolo de Prut postmoderni. Scenarii și opinii despre criza din PNȚCD Demisia de la președinția PNȚCD a profesorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
literare, și re-poziționări (cu 25 de aplicații) operează și Ion Bogdan Lefter în Scurta istorie a romanului românesc. Prejudecăți care operează în cadrul evaluărilor romanului (la nivel tipologic, "prozatorii români ar avea înzestrare de povestitori, nu de romancieri", sau istoric și sociologic) sînt demontate într-un discurs atent mai ales la formule romanești și efecte ale acestora. Opinia răspîndită, în perioada interbelică, privind neadecvarea sau insuficiența romanului românesc este explicatăprin startul tîrziu: "romanul românesc s-a impus ș...ț abia în secolul
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
cutărui manual alternativ, n-ar fi poate nici el grăitor. Tot ce se poate face și s-a făcut pentru prima dată în România a fost un studiu de impact al reformei. Un studiu elaborat după toate exigențele statistice și sociologice, care a chestionat stări de fapt din școlile românești și a analizat rezultatele reformei curriculare în învățământul obligatoriu. Raportul acestui studiu a fost făcut public și discutat la Forumul Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu, Sinaia
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
ediții, dar și comparativ cu retrospective asemănătoare din anii precedenți. Au fost oferite filme artistice și documentare din Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Kirkizia și Tadjikistan, majoritatea dintre ele în premieră în Austria și realizate între 1990-2000. Ele au oferit o perspectivă sociologică, documentară, etnografică și estetică asupra culturii din Asia Centrală, confirmînd o dată în plus faptul că cinematografia este cel mai eficace mod de a descoperi și pătrunde în stilul de viață și mentalitatea altor popoare. Au fost prezenți la eveniment regizorii Hodjakuli
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
o personalitate sociologică-culturală foarte cunoscută și stimată. Dar și așa, personalitatea sa, cuceritoare, cîștigase aderenți destui, iar cursurile sale (Sociologia generală, Sociologia religiilor, Clasele sociale, Sociologia războiului etc.) se impun, recoltînd simpatii, apoi cartea sa din 1935 Cercetări filosofice și sociologice e, negreșit, demnă de reținut. A considerat util, după carnagiul războiului, să elaboreze un studiu doct despre antisemitism, pe care l-a intitulat Antisemitismul și cauzele lui sociale. Deși după Auschwitz fenomenul antisemitismului a căpătat noi relevanțe datorită asasinării a
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
de dl Constantin Schifirneț în colecția, de el dirijată, "Ethos" a Editurii Albatros. E o bună inițiativă, întregită de un dens, deși succint, studiu introductiv și de cîteva note finale bine venite. Alexandru Claudian, Antisemitismul și cauzele lui sociale. Schiță sociologică. Studiu introductiv, îngrijire de ediție și note de Constantin Schifirneț. Editura Albatros, București, 2000.
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
conținutul cărții. Fiind însă vorba despre ideea de sacralitate, ediția ce purta acest titlu, apărută în 1985, la Cartea Românească, prezenta numeroase pagini cenzurate; actuala ediție de la Humanitas redă studiul în forma sa originală. Cartea apare ca rezultat al anchetelor sociologice făcute de Bernea în sate din Gorj, Muscel, Argeș, Făgăraș, Sibiu și Țara Bârsei, ca membru al echipelor Școlii sociologice de la București. Informațiile culese au reprezentat baza considerațiilor teoretice, iar cele mai expresive fișe sunt redate, ilustrativ, în paginile cărții
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
prezenta numeroase pagini cenzurate; actuala ediție de la Humanitas redă studiul în forma sa originală. Cartea apare ca rezultat al anchetelor sociologice făcute de Bernea în sate din Gorj, Muscel, Argeș, Făgăraș, Sibiu și Țara Bârsei, ca membru al echipelor Școlii sociologice de la București. Informațiile culese au reprezentat baza considerațiilor teoretice, iar cele mai expresive fișe sunt redate, ilustrativ, în paginile cărții. Primele două studii, dedicate spațiului și timpului, sunt mai ample și mai interesante decât ultimul, a cărui temă este reprezentarea
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
postulatele unei estetici noi, ale celei moderniste, care abia își preciza termenii în primele decenii ale secolului al XX- lea. Procesul de "dezumanizare" a artei este teoretizat pornind de la receptarea acesteia de către publicul larg; ținînd cont de punctul de vedere sociologic, Ortega y Gasset constată că arta nouă este prin excelență "antipopulară": "(... ) o operă oarecare zămislită de ea produce automat în public un ciudat efect sociologic, îl divide în două părți, una minimă alcătuită dintr-un număr restrîns de oameni care
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
este teoretizat pornind de la receptarea acesteia de către publicul larg; ținînd cont de punctul de vedere sociologic, Ortega y Gasset constată că arta nouă este prin excelență "antipopulară": "(... ) o operă oarecare zămislită de ea produce automat în public un ciudat efect sociologic, îl divide în două părți, una minimă alcătuită dintr-un număr restrîns de oameni care-i sînt favorabili, alta, majoritară, incalculabilă, care-i e ostilă." Cu alte cuvinte, arta nouă ar împărți publicul în două grupuri antagonice, unul, minoritar, dotat
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
marginalitate, forțat să rămînă afară, expulzat din comunitatea profesională și intelectuală căreia îi aparținea. O tragedie a diferenței. Ar fi fost spre avantajul nostru ca această traducere să apară prefațată de un text explicativ, care să nuanțeze într-o analiză sociologică sau istorică confuzia și tragedia acelor ani, 1935-1944. Dacă asemenea nuanțări sînt cu adevărat posibile. După moartea lui Nae Ionescu, Sebastian, în fața corpului neînsuflețit, e copleșit de o ciudată tandrețe față de cel care văzuse în el pe Iuda. Tandrețea și
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
a fi ori nu funcțional intră nu numai aspectele tehnice sau cel mult de Lingvistică zisă "computațională", ci șí, cele relevate de diverși cercetători până acum, uneori, însă încă insuficient studiate - de natură lingvistică dar și psiholingvistică, psihologică, semiotică șí sociologică sau chiar multidisciplinare complexe. Poate că, din acest punct de vedere, în centrul atenției ar trebui să stea conceptul de C ca instrument de comunicare. (Între altele, de aceea șí consider că s-a adoptat, în limba română, în mod
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
scris) în prezența interlocutorilor. Din punctul de vedere al acestei activități care s-ar vrea un dialog se pun probleme atât tehnice, de hardware ca și de software, cât și psihologice, lingvistice sau, în fond, psiholingvistice, însă șí de ordin sociologic. Așa cum menționam, rapiditatea circulației informațiilor este totuși limitată: răspunsul la mesaje nu poate fi emis și apoi receptat imediat. Apar, însă, șí probleme de redactare a mesajelor și abia mai de curând s-a remarcat această problemă, când îndeosebi specialiștii
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
nu sînt extrem de interesante. Înseamnă totuși că perspectiva este una singură, oricîte nuanțe i-ar despărți pe Watt de Kolakowski sau pe Habermas de Michnik. Și acum, cîteva extrase din dialogurile cu pricina. Este absolut frapantă, pentru noi, românii, analiza sociologică schițată de Watt cu privire la Polonia. Întrebarea lui Milosz fusese de ce marxismul și stînga n-au "prins" în Polonia de imediat după primul război. "Polonia nu este o națiune a maselor", răspunde Watt. Este mai degrabă o "țară a intelighenției funcționărești
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
de forță realizat de secțiunea "Focus Deutschland", ocazie unică de a explora una dintre cele mai fecunde și mai importante cinematografii europene și, totodată, de a aborda - în dezbateri și conferințe de presă - diversele aspecte legate de evoluția politică și sociologică a celei mai mari țări europene. Desigur, lui Tom Tykwer i s-a rezervat "partea leului", adică i-a fost prezentată întreaga creație, astfel încât cei care - în urmă cu trei ani - au fost cuceriți de vigurosul și inventivul Lola Rent
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
punct de pornire prezentarea acestei întîlniri științifice, s-a purtat pe e-mail la cîteva zile după primul tur de scrutin al alegerilor. Leon Volovici explică succesul electoral al lui V.C. Tudor și al partidului său cu probitatea istoricului: "Un studiu sociologic ar putea indica mai exact în ce măsură intensa și vulgara retorică antisemită din revista România Mare a avut vreo pondere în opțiunile electoratului. Deocamdată înclin să cred că alți factori, de natură socială și politică, au jucat rolul decisiv - cu deosebire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
fără autonomie, și exclusivitatea figurativului. Dar această identificare nu este suficientă. Elementelor deja enunțate pictorul le mai adugă vreo cîteva care sînt esențiale și îi întrețin în permanentă stare de funcționare tonusul expresiei și motivația de a picta: ideologia, perspectiva sociologică, vocația monografică. Încă de la Paris, Camil Ressu, ,,obsedat" după cum singur o spune ,,de vechile mele simpatii pentru lumea necăjită",3 frecventează cu oarecare consecvență întîlnirile socialiste la care ascultă verbul inflamat al lui Jaurès și are chiar mici explicații cu
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
agravat la noi de paranoia de tip Bokassa și Mobutu a unui om fără școală care nu muncise practic niciodată și se imagina pe sine ca al doilea Mihai Viteazul) era evident, fără a mai fi nevoie de analize filosofice, sociologice sau istorice: "socialismul real" era, în cel mai bun caz, o formă monstruoasă de capitalism etatist, de o brutalitate nelimitată de nici o lege, de nici o regulă, iar în cel mai rău - și era cazul țării mele - un neofeudalism delirant-industrializator, în
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
literar presupune "criterii nefixate", fiind omisă din lista profesiilor, listă care îndrituiește o poziție pe scala socială și o remunerație. Ar fi un soi de balet al gratuității, atît în sens estetic-moral cît și, vai, în cel pecuniar: Deocamdată însă, sociologic vorbind, meseria de critic și istoric literar nu există în nomenclatorul profesiilor de la noi, cei care o practică fiind retribuiți fie ca redactori de revistă, deci jurnaliști, fie ca universitari, fie cine știe pentru ce altă activitate, poate mai lucrativă
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]