284 matches
-
care diferențiază structurile adoptate astăzi de întreprinderi: lungimea liniei ierarhice; gradul de centralizare a deciziilor; gradul de planificare a activităților. În diagnoza caracteristicilor și efectelor structurilor organizatorice pot fi utilizate însă și alte metode/instrumente de investigare (chestionare, scale, teste sociometrice). Recurgând la un ansamblu diversificat de instrumente psihologice (job description index, chestionar de adaptare la stres, scala locus de control în muncă, scala locus de control, tehnica sociometrică), Romeo Zeno Crețu (2001) a obținut rezultate semnificative privind, pe de o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi utilizate însă și alte metode/instrumente de investigare (chestionare, scale, teste sociometrice). Recurgând la un ansamblu diversificat de instrumente psihologice (job description index, chestionar de adaptare la stres, scala locus de control în muncă, scala locus de control, tehnica sociometrică), Romeo Zeno Crețu (2001) a obținut rezultate semnificative privind, pe de o parte, specificul psihologic al structurilor organizatorice investigate, iar pe de altă parte, efectele (pozitive și negative) ale structurilor organizatorice asupra indicilor calitativi de ordin psihologic (satisfacție, integrare în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizațiilor sunt redate prin intermediul organigramei, cele informale se redau sub forma sociogramei, o figură care, prin diverse semne grafice (linii, cerculețe, triunghiuri), indică poziția informală, psihologică pe care o ocupă fiecare individ în cadrul grupului sau organizației, statutul și expansivitatea sa sociometrică, direcția și tipurile de relații pe care le întreține cu ceilalți, modul în care își percepe propriile alegeri sau cele efectuate de alții etc. Psihologul trebuie să construiască astfel de sociograme pentru a-și da seama de situația reală interrelațională
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupurilor, adică a acelei sociograme care redă relațiile informale dintre grupuri, fapt care permite trecerea de la „micro-sociometrie” la „macro-sociometrie”. Pentru aceasta este însă necesară utilizarea unor instrumente specifice. Roger Mucchielli este de părere că trebuie să se renunțe la testul sociometric propriu-zis, la ancheta sociometrică pură, în favoarea integrării acesteia într-un ansamblu mai larg de cercetări vizând studierea organigramei, a posturilor de muncă, a condițiilor de muncă, a problemelor generale de reorganizare. Dintre metodele care ar putea fi utilizate în acest
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sociograme care redă relațiile informale dintre grupuri, fapt care permite trecerea de la „micro-sociometrie” la „macro-sociometrie”. Pentru aceasta este însă necesară utilizarea unor instrumente specifice. Roger Mucchielli este de părere că trebuie să se renunțe la testul sociometric propriu-zis, la ancheta sociometrică pură, în favoarea integrării acesteia într-un ansamblu mai larg de cercetări vizând studierea organigramei, a posturilor de muncă, a condițiilor de muncă, a problemelor generale de reorganizare. Dintre metodele care ar putea fi utilizate în acest sens ne oprim doar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ansamblu mai larg de cercetări vizând studierea organigramei, a posturilor de muncă, a condițiilor de muncă, a problemelor generale de reorganizare. Dintre metodele care ar putea fi utilizate în acest sens ne oprim doar asupra a două dintre ele: întreținerea sociometrică individuală, propusă de Jean Maisonneuve (1964) și care presupune înlocuirea procedurii clasice (teste împărțite subiecților, răspunsuri scrise) printr-un interviu aprofundat condus de o persoană cunoscută subiectului, fără a avea însă relații constante și nici de tip ierarhic, fapt care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cunoscută subiectului, fără a avea însă relații constante și nici de tip ierarhic, fapt care ar da posibilitatea de a cunoaște expansivitatea reală a subiecților, precum și intensitatea sentimentelor lor; bineînțeles că în decursul acestei anchete sunt plasate și câteva chestiuni sociometrice de bază care să vizeze: aprecierea valorii profesionale a altor grupuri (se obține astfel statutul intrinsec al grupurilor); aprecierea personalității altor grupuri, a influenței lor asupra grupului testat (fapt care indică liderul informal); aprecierea simpatiei personale față de alte grupuri (ceea ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aprecierea simpatiei personale față de alte grupuri (ceea ce arată popularitatea propriu-zisă a grupurilor); întrebările pot fi puse și în forma lor negativă, pentru a putea obține respingerile; intervievarea conducătorului grupului, propusă de Roger Mucchielli, constă în adresarea unor întrebări de tip „sociometric” (vizând însă relațiile intergrupuri) celor ce conduc aceste grupuri; de exemplu, s-ar putea adresa întrebări de tipul următor: „După părerea dvs., care sunt grupurile cu care grupul dvs. se simte cel mai adesea solidar?”; „Care sunt grupurile cel mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ne furnizează doar imaginea conducătorului grupului asupra altor grupuri. Ele pot fi corectate, după părerea noastră, astfel: în primul caz, să se rețină ca valabile doar răspunsurile asemănătoare ale majorității subiecților anchetați; în al doilea caz, să se aplice chestionarul sociometric fiecărui membru al grupului și apoi să se procedeze ca în prima metodă; s-ar obține astfel două imagini (a șefului și a subordonaților) care ar putea fi comparate. Dat fiind faptul că, uneori, în practică părerile unor grupuri în raport cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupurile 1, 2, 3 și 6, 7, 8, în timp ce între grupurile 3 și 6 apar relații de respingere); împărțirea unității în două subgrupuri mai mici între care există relații de respingere; apariția unor grupuri (2, 7, 8) cu un statut sociometric foarte ridicat și a altora în poziție de grupuri izolate (4) sau chiar respinse (9); existența unei „verigi de legătură” între cele două subgrupuri (5), respinsă însă de ambele; prezența unui grup „satelit” în jurul subgrupului din dreapta etc. Fig. 11.14
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activitatea grupurilor școlare”, elaborată de Mielu Zlate și Camelia Zlate, oferă o serie de metode și tehnici de cercetare a grupurilor sociale, produse în psihologia de specialitate sau împrumutate și adaptate de la științele învecinate. Printre aceste metode se numără: ¾ Tehnica sociometrică, ¾ Autobiografia grupurilor, ¾ Observația sistemica a grupurilor pe baza categoriilor informaționale, ¾ Determinarea personalității interpersonale, ¾ Profilul psihologic al grupurilor; Începerea activității cu un grup necesită deținerea unor informații despre el. Intr-o astfel de situație, daca un profesor cere detalii elevilor referitoare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
lor, el va obține caracteristici psihoindividuale, nu unele psihosociale. De aceea este foarte necesară utilizarea metodelor „autobiografiei” și „profilului psihologic” al grupului. Aprecierea eficientei grupului în funcție de relațiile dintre membrii acestuia, de atmosfera creată în grup, se poate face utilizând tehnica sociometrică. Aceasta metodă analizează relațiile efectiv - simpatice, deci relațiile de simpatie și antipatie manifestate de membrii grupului. În situațiile de selecție sau promovare a oamenilor și în cele de formare sau reconstituire a grupurilor sociale este necesară luarea în considerare a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
luni sau chiar ani de zile. În cursul cercetărilor sale, Jacob Levy-Moreno, psihiatru de origine română, naturalizat american În 1935, a avut ideea de a reprezenta sub formă grafică clivajele sau afinitățile care se manifestă În cadrul unor asemenea grupuri. Testul sociometric constă astfel În a-i cere fiecăruia dintre protagoniști să-i numească, dintre colegii săi, pe cei pe care-i preferă, pe cei pe care-i respinge și pe cei care-i sunt indiferenți. Aceste date se grupează apoi Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a atrage atenția asupra sa...). Benne și Sheats au elaborat o grilă (cf. Anzieu, Martin, 1968) care poate fi utilizată pentru analizarea reuniunilor. 2.2. Afinitățile Membrii grupurilor sunt legați între ei prin relații afective pozitive sau negative. Testul sociometric, elaborat de Moreno, este un instrument care permite reperarea acestei structuri afective (Bastib, 1966). El constă în a-i întreba pe membrii unui grup cu cine ar vrea și cu cine ar prefera să nu se găsească alături pentru o
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
activitate sau alta. Sunt posibile mai multe variante: de exemplu, pot fi puși să ordoneze alegerile pentru a se evalua intensitatea relațiilor. Procesarea rezultatelor constă în calcularea numărului de alegeri și respingeri primite de fiecare individ. Se obține astfel statutul sociometric al membrilor grupului. Persoana care primește cele mai multe alegeri este în poziție centrală pe planul socio-afectiv. În cea de-a doua fază, se realizează o sociogramă, adică se stabilește o hartă a relațiilor. Se poate vizualiza astfel structura relațiilor afective. Van
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
doua fază, se realizează o sociogramă, adică se stabilește o hartă a relațiilor. Se poate vizualiza astfel structura relațiilor afective. Van Zelst (1952) a constituit echipe de lucru pe un șantier de construcție, pe baza datelor obținute printr-un test sociometric. El a observat că această metodă provoca o creștere a satisfacției, o scădere spectaculoasă a rotației personalului și o reducere cu 5% a costurilor de producție. Posibilitatea de a face să coincidă componența grupului cu rețelele de afinități prealabile rămâne
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
117-129, 211. T Tactici de socializare, 86-87, 90. Tehnologie, 58-59. Teoria X, 202. Teoria Y, 202. Teorie contingenței structurale, 57, 65. Teorie, 11, 19, 31, 55, 58, 62, 79, 91-93, 95, 97-104, 202. Teorii implicite ale organizației, 19, 64. Test sociometric, 148-149. Tipologii, 49-50, 66. Tranziție, 43, 55, 75, 123. V Valori, 55. Viața la muncă și viața din afara muncii, 37. Viață de muncă, 78. Z Zone de incertitudine, 35. În seria PSIHOLOGIE au mai apărut (selectiv): Aproape de "sufletul" animalelor. O
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
predare-învățareevaluare care trebuie achiziționate în cadrul studiilor la facultate: Studentul absolvent, viitor profesor, trebuie să fie capabil de: - a face față situației în momentul contactului cu un grup nou (necunoscut) de elevi; a aplica tehnici simple de observare, chestionare și metode sociometrice pentru a cunoaște bine grupul de elevi; - a studia și a analiza mediul școlar local și condițiile de trai ale elevilor, pentru a putea trage concluziile necesare privind elaborarea unor activități educaționale adecvate; - a face un studiu de caz concret
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
educatoare-educator, invatator-educator, institutor-educator, profesor-educator și pedagog social la 25 de ore pe săptămână, în care pot fi incluse: a) activități de învățare, de educație și de evaluare curentă, cu o grupa de 10-15 copii; ... b) activități de instruire practică, testări sociometrice, realizate de către două cadre didactice, cu o grupa de 10-15 copii: 2-3 ore pe săptămână; ... c) ore de consiliere și de orientare: 1-2 ore pe săptămână. ... Art. 3^2 . - Normă didactica pentru educatoare-educator, invatator-educator, institutor-educator, profesor-educator, maistru-instructor și pedagog social
LEGE nr. 109 din 16 iunie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 103/1998 privind modificarea structurii normei didactice în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124505_a_125834]
-
nivelului de dezvoltare cognitiv intelectual, la care-și dau concursul psihopedagogii Centrului de Sănătate Mintală, punându-se în evidență prin teste de inteligență și metode calitativ diferențiate, aspectele psihice deficitare, care constituie o abatere de la normal. De asemenea, prin metode sociometrice și psihologice aplicând testele de personalitate se scoate în evidență maturitatea socială. Examenul pedagogic prin aplicarea testelor de nivel educativ și de înțelegere a unor noțiuni va scoate în evidență gradul de instruire ca și cauzele rămânerii în urmă. Toate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
celui care conduce colectivul de muncă din care face parte deficientul mintal. Acesta se adaptează mai ușor atunci când are un șef care manifestă bunăvoință, înțelegere, care-l acceptă și ia în considerare deficiențele sale. Trebuie remarcat faptul că utilizarea investigațiilor sociometrice în studiul relațiilor de grup s-ar putea dovedi utilă în diagnosticul precoce al fenomenelor de inadaptare. Pe baza lor pot fi preconizate unele măsuri de profilaxie a inadaptării ulterioare, căci dacă deficientul prezintă astfel de tulburări în timpul perioadei de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
inadaptării ulterioare, căci dacă deficientul prezintă astfel de tulburări în timpul perioadei de calificare este probabil ca ele să se mențină și să se accentueze după plasarea sa. Această ipoteză a fost verificată prin studiul adaptării socio-profesionale a deficienților cu statute sociometrice diferite în timpul instituționalizării, în vederea calificării în școli profesionale speciale. Așadar relațiile de grup la deficienții mintali au o anumită superficialitate și nu sunt direct comparabile cu cele ale grupurilor de elevi normali, de aceeași vârstă. Ele pot fi asemănătoare cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
iar pe de altă parte, să prezinte aria de semnificații ale analizei rețelelor sociale. Prima secțiune a capitolului este destinată prezentării originilor analizei rețelelor sociale, cu accent pe impactul pe care trei școli mai vechi de cercetare socială (Școala studiilor sociometrice, Școala de cercetare de la Harvard și Școala antropologică de la Manchester) l-au avut asupra dezvoltării domeniului. În a doua secțiune a capitolului, ofer o introducere în orizontul multiplu de semnificații și înțelesuri asociate ideii de analiză a rețelelor sociale. În
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
posibilă clarificare a conținutului conceptului de rețele sociale se poate realiza printr-o retrospectivă istorică. Astfel, originea analizei rețelelor sociale este plasată temporal la sfârșitul deceniului al doilea al secolului XX, în contextul a trei școli de cercetare: Școala studiilor sociometrice, Școala antropologică de la Manchester și Școala de cercetare de la Harvard (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012; Carrington, Scott și Wasserman, 2005; Degenne și Forse, 1999; Freeman, 2004, 2012; Prell, 2011; Scott, 2000, 2012; Wellman, 1988). Școala studiilor sociometrice a fost preocupată de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de cercetare: Școala studiilor sociometrice, Școala antropologică de la Manchester și Școala de cercetare de la Harvard (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012; Carrington, Scott și Wasserman, 2005; Degenne și Forse, 1999; Freeman, 2004, 2012; Prell, 2011; Scott, 2000, 2012; Wellman, 1988). Școala studiilor sociometrice a fost preocupată de studiul grupurilor mici, pornind de la fundamentul teoretic oferit de psihologia socială și cognitivă. Principala direcție de cercetare a fost reprezentată de relația dintre structura grupului și fluxul de informații. O altă caracteristică importantă a acestei școli
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]