KorAP: Find »[drukola/base=sociometric & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...12 >

283 matches

Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162

educativă (familia, conducerea școlii, profesorii clasei, alți factori; - profilul psihopedagogic al grupului educațional și al elevilor. În anexe, autorii prezintă: metoda aprecierii obiective a personalității (Gh. Zapan, testul sociometric, un model de matrice sociometrică și un scurt inventar de indici sociometrici. Pentru cunoașterea elevilor ca membri ai grupului, autoriii propun: fișa de evaluare a produselor activității elevilor, un chestionar de evaluare pentru părinți, o scală de evaluare care Își propune să culeagă aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale elevilor În

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
problemă, indică următoarele repere: performanțe școlare, relații interpersonale, microgrupuri și liderii lor, surse de conflict potențiale sau manifeste, dominante În relația clasă-școală. Dintre metodele, tehnicile și intrumentele de cunoaștere științifică a grupului școlar, cea mai mare importanță este acordată testului sociometric (În patru dintre documente pe locul secund se plasează metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan și indicii sociometrici În 3 dintre documente, iar cea mai mică importanță se acordă matricei sociometrice (În 2 dintre documente și scalelor de apreciere

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
În relația clasă-școală. Dintre metodele, tehnicile și intrumentele de cunoaștere științifică a grupului școlar, cea mai mare importanță este acordată testului sociometric (În patru dintre documente pe locul secund se plasează metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan și indicii sociometrici În 3 dintre documente, iar cea mai mică importanță se acordă matricei sociometrice (În 2 dintre documente și scalelor de apreciere (Într-un singur document. Este evident că problema cunoașterii grupului educațional este abordată mai ales teoretic; unele metode și

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
școlar, cea mai mare importanță este acordată testului sociometric (În patru dintre documente pe locul secund se plasează metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan și indicii sociometrici În 3 dintre documente, iar cea mai mică importanță se acordă matricei sociometrice (În 2 dintre documente și scalelor de apreciere (Într-un singur document. Este evident că problema cunoașterii grupului educațional este abordată mai ales teoretic; unele metode și tehnici specifice apar În anexe, fără indicație de completare și interpretare. Lăudabilă este

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
de observație; - fișa de caracterizare psihopedagogică; - chestionare (de atitudini, de stimă de sine, de emotivitate, de depistare a tipului de temperament ,etc. 3 Cunoșterea profilului grupului educațional - grile de observare a grupului; - metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan; - testul sociometric; - matricea sociometrică; - sociograma (individuală și colectivă; - chestionare prin care să se pună În evidență aspecte ale vieții grupului, stabilirea liderilor formali, distribuirea responsabilităților În grup, depistarea surselor de tensiune reale/ potențiale din colectiv, evidențierea spiritului de echipă, de solidaritate, organizarea

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
fișa de caracterizare psihopedagogică; - chestionare (de atitudini, de stimă de sine, de emotivitate, de depistare a tipului de temperament ,etc. 3 Cunoșterea profilului grupului educațional - grile de observare a grupului; - metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan; - testul sociometric; - matricea sociometrică; - sociograma (individuală și colectivă; - chestionare prin care să se pună În evidență aspecte ale vieții grupului, stabilirea liderilor formali, distribuirea responsabilităților În grup, depistarea surselor de tensiune reale/ potențiale din colectiv, evidențierea spiritului de echipă, de solidaritate, organizarea ambientală a

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
folosite, de asemenea, pentru cunoașterea copilului (fișa de observație a copilului, fișa de caracterizare psihopedagogică, chestionarele pentru părinți. Doar un număr foarte mic (20% dintre cei intervievați au enumerat unele metode și tehnici specifice cunoașterii științifice a grupului școlar (tehnicile sociometrice, chestionare pentru surprinderea unor fenomene grupale. Analizând datele obținute prin completarea itemului 13 al chestionarului pentru cadrele didactice (ce viza evidențierea metodelor specifice de cunoaștere științifică a grupului și frecvența utilizării lor de către subiecții chestionați problema În discuție se completează

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
29,1% față de cel al cadrelor cu experiență bogată În Învățământ (45,8%. Prin acest subindicator se confirmă ipoteza de lucru 2 (Învățătorii/ institutorii acordă mai mare importanță activității de cunoaștere a grupului, comparativ cu profesorii diriginți. În privința utilizării tehnicilor sociometrice se poate constata că ele sunt necunoscute pentru multe cadre didactice și mai puțin facile pentru altele. Testul sociometric, de exemplu este necunoscut pentru mai multe cadre tinere (35,4% comparativ cu cele cu experiență (25% ,pentru un număr mai

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
de lucru 2 (Învățătorii/ institutorii acordă mai mare importanță activității de cunoaștere a grupului, comparativ cu profesorii diriginți. În privința utilizării tehnicilor sociometrice se poate constata că ele sunt necunoscute pentru multe cadre didactice și mai puțin facile pentru altele. Testul sociometric, de exemplu este necunoscut pentru mai multe cadre tinere (35,4% comparativ cu cele cu experiență (25% ,pentru un număr mai mare de diriginți (33,3% decât de Învățători (27%. Matricea sociometrică nu este folosită de un număr mai mare

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
didactice și mai puțin facile pentru altele. Testul sociometric, de exemplu este necunoscut pentru mai multe cadre tinere (35,4% comparativ cu cele cu experiență (25% ,pentru un număr mai mare de diriginți (33,3% decât de Învățători (27%. Matricea sociometrică nu este folosită de un număr mai mare de cadre, comparativ cu testul sociometric; astfel, numărul Învățătorilor/ institutorilor (41,6% care nu folosesc acest intrument este mai mic decât al profesorilor diriginți (52%.Prin acești 2 subindicatori se confirmă iopteza

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
mai multe cadre tinere (35,4% comparativ cu cele cu experiență (25% ,pentru un număr mai mare de diriginți (33,3% decât de Învățători (27%. Matricea sociometrică nu este folosită de un număr mai mare de cadre, comparativ cu testul sociometric; astfel, numărul Învățătorilor/ institutorilor (41,6% care nu folosesc acest intrument este mai mic decât al profesorilor diriginți (52%.Prin acești 2 subindicatori se confirmă iopteza de lucru nr. 2. Paradoxal, numărul celor care au declarat că nu folosesc deloc

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
decât al profesorilor diriginți (52%.Prin acești 2 subindicatori se confirmă iopteza de lucru nr. 2. Paradoxal, numărul celor care au declarat că nu folosesc deloc sociograma este mult mai mic, comparativ cu al celor care nu utilizează deloc matricea sociometrică. Practic, acest lucru este imposibil, deoarece sociograma se realizează doar pe baza datelor configurate În matrice. Studiul de caz este folosit, la modul declarativ, de un număr mai mare de Învățători (37,5% decât de diriginți (33,3%, de mai

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065

profilaxie, să preîntâmpine un eșec. Măsuri de asigurare a progresului ori de recuperare Bateria de teste poate cuprinde: teste de cunoștințe; teste privind lărgimea vocabularului; probă de abstractizare și generalizare; probă pentru spiritul critic; 19 probă de judecăți morale; test sociometric; teste privind analiza și sinteza; Exemplu: Eliminați prin tăiere cu o linie cuvântul nepotrivit din seriile: a) fluture, albină, pește, crocodil, tunet; b) roșie, castravete, salată, varză, cretă, morcov; c) cais, scaun, păr, smochin; d) ninge, coardă elefant, trotinetă, căldărușă

Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
problemele; elevii clasei. 28 Acțiuni posibil de realizat I. Cunoașterea subiectului 1. Aplicarea de Probe psihopedagogice: "Cunoașterea dorințelor, temerilor, sentimentelor familiale etc.", "Sentimente morale", "Judecăți morale", " Concepția despre adevăr" "Cunoașterea de sine", "Egoismul", "Proba de perseverență", "Probe de aptitudini", "Probă sociometrică", "Compoziția de grup" etc. 2. Observarea comportamentului: • Comportamentul copilului în clasă (punctualitatea la ore; poziția în bancă; reacțiile la întrebările adresate altora; reacția la eșec sau succes; reacția la observațiile învățătorului; gradul de atenție la ceea ce se întâmplă în clasă

Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
CATEGORII DE DESENE: -SINTETICE: efectuate dintr-o singură trasătura entuziasm, comunicativitate, imaginatie,reacții pornite, puțină insistentă în creativitate; -ANALITICE: cu detalii care apare ca un ansamblu dispus geometric-lipsa de încredere în propria persoană sau dorința de a reuși. 34 TEST SOCIOMETRIC Scop: a) măsoară atracțiile și respingerile care au loc între indivizii unui grup; b) se pot identifica structura grupului, subgrupurile,centrele de influență( liderii), sistemul de comunicare socială, indivizii cu o largă popularitate, su cei respinși (izolați). Numele și prenumele

Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
echipa de dansuri populare cu cine ai vrea să dansezi? Cu cine nu ai vrea să dansezi? 6) Care este cel mai bun al tău prieten din clasă? Dar cel pe care nu ți l-ai dori ca prieten? Statutul sociometric al unui membru al grupului rezultă din raportarea numărului de alegeri și respingeri primite de fiecare membru, la numărul total al mambrilor grupului. SmX=Alegeri primite de XRespingeri primite de X N-1 Unde N, este numărul total al membrilor

Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535

mâinilor curate Copiii cu frați sunt mai neglijați decât copii unici, asta se datorează numărului mare de copii in casă, a părinților cărora nu le pasă de copii lor, a consumului de alcool și a lipsei responsabilității. Itemul 9 Statutul sociometric Din răspunsurile la itemul 9 observăm că fetele și băieții unici sunt mai puțin sociabili cu colegii de clasă și cei de la școală având mai puțini prieteni .Am ajuns la această concluzie observând disproporția dintre cei cu frați și cei

Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758

gelozie pot fi însoțite de stări de furie sau de un comportament violent. Dificultăți de ordin legal apar în cazul erotomaniei sau al geloziei. Unele deficiențe (de exemplu, de auz), factori psihici stresanți (cum ar fi imigrarea) și un statut sociometric scăzut pot predispune la dezvoltarea unei tulburări delirante. Indivizii suferind de delir somatic pot fi uneori supuși la teste și proceduri medicale inutile, cu implicațiile ce decurg de aici. Statisticile par să indice faptul că episoadele depresive majore apar mai

[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061

Gruparea elevilor după capacitate intelectuală și distribuirea sarcinilor diferențiat este o practică nocivă și perimată pentru că determină mutății negative ale personalității. Pentru rezolvarea problemelor legate de formarea grupurilor s-a constituit sociometria fundamentată sociologic și psihologic. Aplicarea psihopedagogică a metodei sociometrice este legată de numele lui Moreno. Cercetând capacitatea elevilor de a fi sociabili, sociometria identifică: * Autonomia membrilor grupului; * Intensitatea controlului exercitat de conducerea grupului; * Flexibilitatea la deciziile grupului; * Tonul hedonic; * Omogenitatea grupului; * Nivelul încrederii între membrii echipei; * Participarea la acțiunile

Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247

individualismul/colectivismul, masculinitatea/feminitatea, distanța mare față de putere/distanța mică față de putere, gradul ridicat de evitare a incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice. În același timp, în toate culturile există diverse grade de individualism și colectivism, de masculinitate și feminitate, situații în care distanța față de putere și gradul de evitare a incertitudinii este mai mare sau mai mic (Triandis, 1995). Caracterizarea unei culturi

[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
variație culturală (Hofstede, 1984, 1997, vezi capitolul II, § 5.3) profilul culturii române este următorul: cultură preponderent colectivistă, cultivând distanță mare față de putere, preponderent feminină, cu nivel ridicat de evitare a incertitudinii și orientare pe termen scurt (potrivit unui studiu sociometric întocmit de Gallup International și Interact, 18 aprilie 2005, publicat parțial pe Internet la adresa HYPERLINK "http://customer.kinecto.ro/2005/Interact/martie 2005/editorial.htm" http://customer.kinecto.ro/2005/Interact/martie 2005/editorial.htm). Tabelul următor sintetizează valorile estimate

[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681

din sectorul sănătății. Astfel, a putut fi alcătuită o listă a instituțiilor și a organizațiilor-cheie, iar conducătorii lor au fost supuși chestionarului. Cadrul de referință parsonian permitea astfel confruntarea reprezentanților diferitelor elite sectoriale și „punerea la punct a unor matrice sociometrice care descriu relațiile dintre elitele locale”. Actorii „cei mai centrali” s-au demonstrat a fi și „cei mai influenți în afacerile locale” (Degenne și Forsé, p. 171). Acest tip de analiză dezvăluie existența a „trei subsisteme funcționale” ce pun în

[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512

datelor cercetării* Metoda observației (sau observării) constă în urmărirea sistematică (intenționată), cu scop bine precizat, a datelor, acțiunilor și activităților motrice. Experimentul este metoda de cercetare prin care specialiștii pot provoca și manevra, desfășurarea unor fenomene proprii activităților motrice. Tehnicile sociometrice reprezintă un ansamblu de instrumente folosite pentru cercetarea relațiilor interpersonale și optimizarea activității de grup. Tehnici pentru studiul actelor și acțiunilor motrice; actografice, monografice, fotografice, cinematografice. Metodele anchetei (sau metoda anchetei) utilizează chestionare, interviuri (convorbiri). Prin această metodă se urmărește

by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
educare a capacității de observație, comparație și evaluare a însușirilor și performanțelor umane, elaborată de psihologul român G. Zapan (1933, 1937-1938, 1957). Se deosebește prin modul original de construcție și validare de metoda evaluării cunoscută în literatura anglo-saxonă, de testul sociometric, de tehnicile de scalare, de metoda de a. a elevilor, prin ei înșiși a lui I. Găvănescu și de metoda constructelor personale. Este cunoscută inițial ca metodă a "Foii de observație vocațională", iar ulterior ca metodă de apreciere obiectivă (a

by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
Corola-publishinghouse/Science/338_a_598

mâinilor curate Copiii cu frați sunt mai neglijați decât copii unici, asta se datorează numărului mare de copii in casă, a părinților cărora nu le pasă de copii lor, a consumului de alcool și a lipsei responsabilității. Itemul 9 Statutul sociometric Din răspunsurile la itemul 9 observăm că fetele și băieții unici sunt mai puțin sociabili cu colegii de clasă și cei de la școală având mai puțini prieteni .Am ajuns la această concluzie observând disproporția dintre cei cu frați și cei

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]