218 matches
-
maniera demolatoare este deja una consacrată. În primul rând prin metodele evocate mai sus, adică, de la minimalizarea personalității și bagatelizarea operei sale, până la sugestia de plagiat și, în al doilea rând, speculându-i-se cu obstinație unele derapaje de ordin sociopolitic, scoase abil din contextul realităților istorice ale timpului său și interpretate în mod exclusiv ca aparținându-i nemijlocit și, desigur, cu impact social major din perspectiva evoluției istorice! Din acest punct de vedere e bine de știut că această parte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și nu trebuie să moară’’. Din acest naționalism curat avea să răzbată anumite atitudini intransigente legate de realitățile pe care le traversa România și pe care Paulescu le percepea la modul dureros, sancționându-le în același timp fără cruțare. Derapajul sociopolitic, regretabil desigur, rezultat din cunoașterea profundă a cauzelor care măcinau România întregită a acelor vremuri, realități care le percepea cu acuratețea cunoscătorului în detaliu a comportamentului uman, se va regăsi în câteva broșuri și articole a căror conținut i-au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
re)construiască liantul social, coeziunea socială. Nu există modele gata făcute de reușită în acest sens. Orașele sunt ca indivizii, ele aparțin speciei urbane, dar au personalitate proprie. Răspunsul la provocările urbane trebuie să integreze ansamblul particularităților fizice, culturale și sociopolitice ale fiecărui oraș și să ia în seamă istoria și tradiția lor. În loc de soluții globalizante și uniforme, ar trebui să considerăm diversitatea orașelor ca pe o valoare culturală de cea mai mare importanță 1. Orașele în care trăim acum au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
afirmarea unei puteri. Niciodată nu a fost operă a păcii și înțelegerii armonioase, ci semn al unei victorii, o marcă a cuceririi și a dominației"2. Roger Chartier înfățișează această relație folosind o formulă valabilă pentru toată istoria urbană: "Relațiile sociopolitice s-au tradus în pietre, iar spațiile urbane nu au sens decât prin încărcăturile funcționale sau afective cu care acestea au fost învestite"3. Puterea este o dimensiune constitutivă a orașelor. Creațiile urbane medievale (secolele XI-XIII) poartă marca puterilor laice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care au adus o contribuție însemnată renumelui internațional dobândit de știința ungară și dezvoltării vieții științifice europene: Bónis György, istoric în științe juridice, Szabó T. Attila, filolog, Deér József, istoric, Rónai András, cercetător geograf sau Kovrig Béla, profesor de științe sociopolitice. În Cluj au avut posibilități pe care, în Ungaria de după Trianon, ar fi trebuit să aștepte mult pentru a le dobândi. Indiscutabil, printre primii numiți s-au găsit destui legați între-un fel sau altul de persoana prim-ministrului. Numărul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pentru mult timp ca fiind suspectă orice încercare de făurire a unei identități maghiare în Transilvania. Rolul jucat de maghiari în holocaust și politica sinucigașă dovedită în problema evreiască, în mod cu totul tragic se legau de considerabilele străduințe ale sociopoliticii de stat. Cele întâmplate între 1940 și 1944 au făcut să dispară un strat social, format din civili maghiari, de înaltă cultură, în urma căruia a rămas o chinuitoare absență, un adevărat vid, în orașele transilvane, în supraviețuitori dispărând acea capacitate
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
asigure acces deplin și egal la educație pentru toți elevii în cadrul comunității locale de origine. b) Cu toate acestea, este important de notat că în toate țările europene există contexte naționale diferite pentru incluziune. Conținutul acestor principii și al realităților sociopolitice și economice existente în fiecare țară trebuie să fie utilizate ca bază pentru elaborarea viitoare a politicilor educaționale și a strategiilor privind învățământul pentru persoanele cu cerințe speciale și a practicilor incluziunii școlare. în acest context, politicile educaționale trebuie fundamentate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
tuturor ființelor vii la aceeași comunitate universală a vieții duce la aplicarea aceluiași concept de libertate asupra tuturor ființelor vii. Din perspectiva concepției biocentrice libertatea se deosebește de liberul arbitru, de ideea autonomiei și de ideea de libertate în sens sociopolitic. Libertatea unei ființe vii constă în posibilitatea de a-și realiza binele propriu. În sens aristotelic, viața bună pentru un organism constă în desăvârșirea naturii sale. Alții consideră însă că singura libertate posibilă constă în separația totală față de natură. Etica
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
noastră occidentală le-a ținut întotdeauna separate unele de altele. Congregație religioasă, partid politic, ONG (partidul își are spitalele și școlile lui, deschise oricui), grup de comunicații (televiziune, ziare, posturi de radio, edituri), fracțiune parlamentară, armată populară, centru de studii sociopolitice, întreprindere de lucrări publice, societate de asigurări, societate secretă. Într-o țară întinsă cât două departamente de-ale noastre, în care zvonul e rege, nimeni nu știe (primul ministru nu face nici el excepție) nici unde, nici cum ar putea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Dumitrescu nu vedea o incompatibilitate între statutul de „om de știință” și implicarea politică. Prin extensie, textul îndeamnă la reflecție critică asupra relațiilor existente între activitatea științifică a arheologilor și ideologiile dominante din trecut sau din prezent, caracteristice diferitelor contexte sociopolitice. Nu în ultimul rând, pus în relație cu alte lucrări memorialistice și date, manuscrisul poate fi un prilej de a reflecta asupra responsabilității față de lumea în care trăim, asupra legitimării uneia sau alteia dintre ideologiile politice, dar și asupra consecințelor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
i-am spus și mi-am dat seama că șefii știau ce am vorbit cu astfel de oameni , că totuși, omul era trimis la mine ca să mă toarne. Am decis să nu mai accept nici un fel de discuții cu caracter sociopolitic cu nimeni. La întălnirea programată mi s-a reproșat că nu vreau să colaborez pentru că am rămas tot dușman al poporului, că țin la camarazii mei. în vara anului 1957 am primit o scrisoare de la Părintele Adrian Făgețeanu care anunța
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ai unei grupări sociale superioare ce se ocupa doar cu practicile spirituale. Prezentăm mai jos patru dintre cele mai cunoscute caste hinduse: a) brahmanii. În calitate de preoți, îndeplineau și ritualurile. Cu timpul, casta brahmanilor a devenit „o parte esențială a vieții sociopolitice, în centrul preocupărilor sale aflându se statutul ritualic și îndatoririle regelui, menținerea ordinii sociale și stabilirea normelor de comportament individual în conformitate cu legea morală a Dharmei - a datoriei sau dreptății”. comportamentul social continuă și astăzi să fie evaluat în raport cu dharma, însă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
precum Barry Buzan introduce o distincție între state slabe și state puternice. Spre deosebire de criteriul prin care actorii erau clasificați în puteri slabe sau de forță în funcție de capacitatea militară și economică , împărțirea în state slabe sau puternice se referă la coeziunea sociopolitică a acestora. Buzan propune o reconsiderare a universului discursului chiar pentru ideea de securitate națională: Acolo unde aproape că nu există o idee de stat, iar instituțiile guvernamentale constituie ele însele principala amenințare la adresa multor indivizi, securitatea națională aproape că
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
de decret, domnule președinte Ceaușescu. în ceea ce privește specialiștii, aceștia și așa se plâng, deschis sau subînțeles, chiar în presa regimului, de inexistența unor condiții adecvate muncii lor. În cazul specialiștilor dornici să emigreze, problema se complică, fiind vorba și de revendicări sociopolitice din partea acestora. în ambele cazuri, regimul dlui Ceaușescu nu poate și nu vrea să rezolve revendicările specialiștilor și, în consecință, aceștia nu dau randament. Deci, reținerea cu forța a specialiștilor dornici să emigreze din cauza factorilor interni din România actuală nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Club-urilor. În ceea ce mă privește, m-ar fi lăsat rece, spre exemplu, enormitatea conform căreia, după opinia domnului Eugen Barbu, o organizație ca Amnesty International ar fi una reacționară (!?), când orice om de bună credință și cu minime informații sociopolitice știe că Amnesty International a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru pace tocmai ca o recunoaștere a fermei sale poziții progresist-umanitare, de apărare susținută a tuturor drepturilor inalienabile ale omului și ale națiunilor lumii. M-ar fi lăsat rece, spun
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
exagera, regimul politic de dictatură al lui Carol al II-lea a fost începutul declinului fragilei democrații interbelice. Populația românească majoritară pierdea astfel parlamentarismul, libertatea de expresie, de asociere etc. În plus, pentru evrei a început legiferarea instrumentelor de marginalizare sociopolitică din statul român. Aveau să urmeze discriminarea rasială, deposedarea economică, pierderea tuturor drepturilor politice, expulzarea și exterminarea fizică. Politica antisemită a statului român debutează în perioada regimului de dictatură regală. În ianuarie 1938 guvernul Goga-Cuza a dat Legea nr. 169
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
este acela de a situa problema politicilor publice În această perspectivă mai largă. Asumpția principală pe care se fundamentează acest demers este că guvernarea unei societăți e un instrument În folosul cetățenilor, că cetățenii reprezintă unitatea fundamentală a unei orânduiri sociopolitice, și nu doar o componentă secundară Într-o logică statală a universului sociopolitic. Prin urmare, politicile publice reprezintă resursa principală a cetățenilor, instrumentul prin care aceștia Își pot Îmbunătăți situația. Acest instrument poate fi mai mult sau mai puțin eficient
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Asumpția principală pe care se fundamentează acest demers este că guvernarea unei societăți e un instrument În folosul cetățenilor, că cetățenii reprezintă unitatea fundamentală a unei orânduiri sociopolitice, și nu doar o componentă secundară Într-o logică statală a universului sociopolitic. Prin urmare, politicile publice reprezintă resursa principală a cetățenilor, instrumentul prin care aceștia Își pot Îmbunătăți situația. Acest instrument poate fi mai mult sau mai puțin eficient, În funcție de configurația instituțională concretă prin care este materializat. Însă, În același timp, aranjamentele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politică de contestare a patriarhatului și de creștere a puterii publice a femeilor și nu rezultă dintr-o mișcare politică, ci dintr-o construcție identitară croită după standardele neutre În raport cu genul ale conceptului de om nou. Importanța Înțelegerii acestui model sociopolitic constă În faptul că el se perpetuează și la statul postsocialist, care, fără să fi evoluat (dimpotrivă, aflat Încă Într-un moment de dificultate a sistemului 1), devine mediul politicilor de gen de tipul „stat al bunăstării” negociate cu UE
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
dar și sociologia, în măsura în care aceasta s-a transformat îmtr-o știință formală și liberală, s-au îndepărtat de poziția activist-raționalistă. S-au transformat, crede Golopenția, într-un fel de comentarii sterile criptoplatonice privind semnificația propriei lor existențe. Această „deactivare” a științelor sociopolitice realizată de către liberalism este fundamentată și legitimată pe un weltanschauung liberal sau, ca să folosim una dintre sintagmele favorite ale lui Hans Freyer, pe un ottocento Geist, constituit pe următoarele asumpții: - realitatea este dată o dată pentru totdeauna și este accesibilă înțelegerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu autocontrolul și creativitatea. Termenul generic de „persoană” apare ca o umbrelă, domeniul nefiind foarte strâns corelat cu înțelesul tradițional al conceptului. Perspectiva religioasă a persoanei iese, de obicei, din discuție; de asemenea, în mare măsură și cea etică sau sociopolitică, considerându-se că acestea nu sunt abordabile prea comod prin metodologii acceptabile conceptului de „știință psihologică” pe care l-a dezvoltat secolul trecut. În tot cursul secolul XX și chiar în prezent nu s-a putut cădea de acord asupra
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
secolului XX, Schneider afirmă că personalitățile psihopate diagnosticate de psihiatru, nu sunt totuși boli, ci excentricități ale existenței umane. Noțiunea de diagnostic poate fi folosită însă și în sens larg, de exemplu de sociologi și politologi, când identifică o situație sociopolitică aparte, sau de criticul de artă, când evaluează o operă. Diagnosticul psihiatric își are însă specificitatea sa. În cazul TP este necesar să se clarifice: aă dacă acestea există și cât sunt de intense; bă de ce tip sunt sau ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
grupului. în timpul războiului, soldații pot comite acte de o mare violență în numele interesului grupului pe care-l apără, dând curs ordinelor primite și fără sentimentul culpabilității față de victimele cărora le induc suferința. Dar capacitatea de a acționa astfel, în circumferința sociopolitică a grupului, este legată adeseori de un tip de personalitate dependentă, imatură din punctul de vedere al dezvoltării morale. Stadiul matur al dezvoltării morale plasează viața și protejarea ei ca valoare supremă în scara motivațională ce susține comportamentele individului (Kohlberg
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ierarhia de putere internațională, față de cele două superputeri, mai ales în anii '60-'70. Ea se construiește în același timp peste o tradiție imperială, dar și academică, îndelungată și particulară, cu norme, cutume, practici diplomatice, medii academice, modalități de reflecție sociopolitică și teorii politice consacrate. Pentru autorii proveniți din acest mediu și influențați de această tradiție, lumea relațiilor internaționale era și este în bună măsură diferită de percepția autorilor americani din Relațiile Internaționale în mare parte marcați decisiv sau chiar formați
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
negocierea aderării României la Uniunea Europeană sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. ... (4) Pentru asigurarea transparenței procesului de negociere, ministrul delegat, negociator-șef pentru aderarea României la Uniunea Europeană, este președintele Consiliului consultativ pentru negocierea aderării la Uniunea Europeană, constituit din reprezentanții mediilor sociopolitice. ... Articolul 8 Ministrul integrării europene și ministrul delegat, negociator-șef pentru aderarea României la Uniunea Europeană, sunt membri, potrivit legii, ai Comitetului Executiv pentru Integrare Europeană. Articolul 9 (1) Ministrul integrării europene și ministrul delegat, negociator-șef pentru aderarea României la
HOTĂRÂRE nr. 402 din 23 martie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Integrării Europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156677_a_158006]