221 matches
-
deja pusă de N. Iorga: "Ce judecată trebuie să apese asupra țării care i-a suportat?" Desigur, a fi atent la continuități nu înseamnă să ignori elementele de înnoire autentică, mutațiile produse în plan mental, în atitudini, în reconsiderarea ansamblului sociopolitic, în cultură nu mai puțin. E. Lovinescu avea dreptate să spună că "în materie de cultură evoluțiile nu sunt nici perpetui, nici lineare; când crezi că ai pus mâna pe un țărm, un val te va smulge departe în larg
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
posibile: un scenariu al "complicității reacționare" a experților și un scenariu al "iluziei pedagogice" cele două unindu-se într-un acord global în ce privește negarea de către cercetători a condițiilor sociale și economice în care apare violența din mediul școlar. Două critici sociopolitice Puneam problema în introducere: dorința de a ști cine se manifestă în jurul violenței din școală în particular și al delincvenței juvenile în general este oare un alibi științific mascând dorința de a-i pedepsi pe cei care agită opinia publică
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
etc.) au înscris lupta împotriva violenței în acțiunile ce puteau fi subvenționate. Echipe întregi trăiesc așadar mai mult sau mai puțin din "violența școlară", în jurul acestei teme se construiesc cariere și asta pornind de la subvențiile acordate de puterile publice. Critica sociopolitică nr. 1 ar fi deci: "știința" violenței în școală și a delincvenței juvenile este venală, profitoare și ilegitimă, contribuind la fabricarea unei teme periculoase, din motive financiare sau pentru ca experții ei să se plaseze mai ușor în câmpurile de putere
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și ilegitimă, contribuind la fabricarea unei teme periculoase, din motive financiare sau pentru ca experții ei să se plaseze mai ușor în câmpurile de putere în care gravitează. Astfel fac de bunăvoie, potrivit lui Wacquant, o alegere politică conservatoare. O altă critică sociopolitică o completează pe precedenta. Ea apare în cartea lui Frank Poupeau (2003), Une sociologie d'état. L'école et ses experts en France. Pentru F. Poupeau (op. cit., p. 156), s-a produs o "depolitizare a sociologiei școlii în periferii, care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
serios și recent pe acest subiect. Lucrările care trataseră problema, printre care și a mea, erau scrise de pedagogi. Utile într-o clasă, dar mai puțin pentru a propune o interpretare a unor evenimente de acest tip, a căror dimensiune sociopolitică necesită un cu totul altfel tip de analiză. Nu-i același lucru, iar dacă m-am descurcat e mai degrabă fiindc-am fost limbut decât c-aș fi avut cu adevărat ceva de propus. A fost, fie spus în trecere
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trebuie examinate și variabilele care explică în interior climatul școlar și victimizarea. Este una dintre tendințele puternice ale cercetării actuale, pe plan internațional. Aceste variabile contextuale trebuie ele însele raportate la contexte mai globale, care pot fi tratate de analiza sociopolitică: "culturi", condiții macrosociale într-o eră a globalizării economice, de exemplu. De aceea capitolul de față va oscila între nivelurile individuale și familiale, contextele locale și cel al perioadei istorice în care apare violența. Problema legăturii mondializare-violență școlară va fi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de căutare și de vizualizare a adevărurilor situate dincolo de suprafața corpului sau de superficialitatea pielii. Astfel, imaginile medicale numerice care relevă interiorul trupului, inclusiv interiorul pântecului matern și al creierului, vin în serviciul științei, însă depășesc acest orizont, frizând conotații sociopolitice, culturale și artistice. În timp ce perpetuează tendința de obiectivare a trupului, de informare și de aducere a misterului sau a invizibilului în registrul vizibilului, aceste tehnologii transformă corpul într-un mediu de comunicare, cu propriile mesaje și coduri, canale de transmisie
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sensul unui soi de femimasculism, adică o hibridare de gen, fie în sensul unei maculări a genuluiă. Utilizarea tehnologiilor virtuale capătă importanță majoră în aceste condiții întrucât conectarea tehnoculturală devine necesară pentru reformularea ontologiei și pentru generarea unei noi ideologii sociopolitice. Astfel, pe de o parte, cyberfeminismul continuă feminismul cultural al sexualismului, o ideologie „apolitică” (precum Sadie Plantă, iar pe de altă parte adoptă viziunea postgender a cyborgismului, o viziune intens politizată (precum Donna Harawayă. Ambele orientări însă profesează depășirea limitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unui grup canadian (amintit anterior) care și-a însușit în mod fraudulos descoperirea paulesciană, aplicând-o la om. Mâhnit profund de această condamnabilă nedreptate, va continua cu aceeași dăruire activitatea didactică, științifică și academică, devenind însă extrem de radical în circumstanțele sociopolitice ale momentului, și deși nu a fost angajat efectiv în politică, acest aspect va fi oneros exploatat de dușmanii săi chiar din timpul vieții, de contestatarii săi după moartea sa și, în egală măsură, de detractorii săi din zilele noastre
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
maniera demolatoare este deja una consacrată. În primul rând prin metodele evocate mai sus, adică, de la minimalizarea personalității și bagatelizarea operei sale, până la sugestia de plagiat și, în al doilea rând, speculându-i-se cu obstinație unele derapaje de ordin sociopolitic, scoase abil din contextul realităților istorice ale timpului său și interpretate în mod exclusiv ca aparținându-i nemijlocit și, desigur, cu impact social major din perspectiva evoluției istorice! Din acest punct de vedere e bine de știut că această parte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și nu trebuie să moară’’. Din acest naționalism curat avea să răzbată anumite atitudini intransigente legate de realitățile pe care le traversa România și pe care Paulescu le percepea la modul dureros, sancționându-le în același timp fără cruțare. Derapajul sociopolitic, regretabil desigur, rezultat din cunoașterea profundă a cauzelor care măcinau România întregită a acelor vremuri, realități care le percepea cu acuratețea cunoscătorului în detaliu a comportamentului uman, se va regăsi în câteva broșuri și articole a căror conținut i-au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se gândească și să pună în discuție chestiunea afirmării sociale? Care politică este tulburată de problemele unei țări străine din lumea a patra, în epoca intrării în cultura lui "îmbogățiți-vă"? Nu surprinde faptul că, într-o astfel de structură sociopolitică, limbajul și promisiunile sau reacțiile mânioase ale populismului se bucură de un mare succes. În brutalitatea sa, considerată ca fiind simplă, accesibilă tuturor, populismul asumă și reușește, în România de azi, să canalizeze frustrările celor care nu au reușit. Populismul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Regele Soare, simbolul monarhului absolut. IV. Ludovic al XIV-lea între istoria oficială și istoria secretă IV.1. Ludovic al XIV-lea, emblema europeană a secolului al XVII-lea în prima parte a tezei am considerat necesar să prezentăm contextul sociopolitic al secolului al XVII-lea, pentru a ne putea crea o imagine de ansamblu a transformărilor prin care trecea Europa de Vest. Europa de Vest era o societate neomogenă, statele sale fiind marcate de luptele interne pentru supremația la tron. Este cazul Spaniei sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
precum Barry Buzan introduce o distincție între state slabe și state puternice. Spre deosebire de criteriul prin care actorii erau clasificați în puteri slabe sau de forță în funcție de capacitatea militară și economică , împărțirea în state slabe sau puternice se referă la coeziunea sociopolitică a acestora. Buzan propune o reconsiderare a universului discursului chiar pentru ideea de securitate națională: Acolo unde aproape că nu există o idee de stat, iar instituțiile guvernamentale constituie ele însele principala amenințare la adresa multor indivizi, securitatea națională aproape că
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
o arie mai largă de investigare decât cea de „nivel de trai”, abordând deopotrivă calitatea mediului înconjurător, calitatea condițiilor de muncă, a condițiilor de locuit, starea demografică, starea de sănătate, instruirea și nivelul de educație și cultură și condițiile mediului sociopolitic. În general cercetătorii înclină să definească nivelul de trai prin elementele cuantificabile ale vieții. Premisa teoretică a modului de abordare a problematicii calității vieții se bazează pe următoarele considerente: − oamenii se deosebesc fundamental între ei din punct de vedere al
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
tehnologie de la hegemon. Barry Buzan (1984: 621-2) a sintetizat principalele efecte ale hegemoniei asupra statului hegemon însuși: "Autoepuizarea economică pe termen lung prin export de inflație, scurgere de capital și tehnologie; creșterea rigidității structurale în economie, ca rezultat al cererilor sociopolitice provenite din experiența puterii și a succesului; și costurile disproporționate, în special cele militare, care împovărează economia hegemonului în relațiile cu rivalii săi." (Buzan 1984: 621) Esențială pentru această discuție este cea de-a doua caracteristică a bunurilor publice, nonexcluziunea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statelor tîrziu dezvoltate, ci și aici poziția lui Lall seamănă cu cea a lui Warren capitalismului în general. În loc să derive dependența din factori economici, Lall a propus o conceptualizare politică a diferitelor niveluri de dependență: "O structură piramidală a dominanței sociopolitice [...] în lumea capitalistă, în care poziția din vîrf (hegemonică) este deținută de țările capitaliste cele mai puternice, iar partea de jos de cele mai mici și mai sărace" (Lall 1975: 803, 808; pentru o abordare similară, vezi Cohen 1973). Numai
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
politica de încurajare a extinderii teritoriale a orașului, prin punerea terenurilor libere la dispoziția obștei, cât și de înființarea primelor unități industriale. Ținem să precizăm că această evoluție pozitivă a demografiei urbane moldovenești s-a manifestat pe fondul unei instabilități sociopolitice cronice, generată atât de factori interni cât și externi: dou) revoluții înfrânte, prin intervenția militară a Înaltei Porți și a Rusiei (1821, 1848-1849), fuga marilor boieri din cele dou) Principate Române (1821-1827), prezența trupelor rusești (1829-1834, 1848-1853), urmată de instalarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
concept cu o considerabilă întindere pragmatică, normativă, bogat în semnificații. Concepția asupra educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au fost tributare nevoilor sociale și individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
continuu de dezvoltare, ajustare, îmbunătățire și adaptare. 2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în Româniatc "2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în România" Politica educațională românească în domeniul educației adulților din ultimii ani poartă amprenta situației sociopolitice a României, ca țară cu statut de preaderare la Uniunea Europeană. Recenta aderare a țării noastre va ridica alte provocări, în sensul dezvoltării strategiilor postaderare, strategii sincrone, ca și până acum, cu politica educațională europeană, denumită generic Lisabona 2000-2010. România a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și pentru formarea continuă a adulților. Ea trebuie valorificată de către formatorii adulți. 4. Constrângeri externe și interne îi determină pe adulți să învețe pe tot parcursul vieții Adulții sunt nevoiți să învețe continuu, pe tot parcursul vieții, pentru că schimbările economice, sociopolitice și culturale impun acest lucru. Adaptarea optimă, neproblematică la solicitările vieții este de neconceput astăzi, fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concept cu o considerabilă întindere pragmatică, normativă, bogat în semnificații. Concepția asupra educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au fost tributare nevoilor sociale și individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
continuu de dezvoltare, ajustare, îmbunătățire și adaptare. 2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în Româniatc "2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în România" Politica educațională românească în domeniul educației adulților din ultimii ani poartă amprenta situației sociopolitice a României, ca țară cu statut de preaderare la Uniunea Europeană. Recenta aderare a țării noastre va ridica alte provocări, în sensul dezvoltării strategiilor postaderare, strategii sincrone, ca și până acum, cu politica educațională europeană, denumită generic Lisabona 2000-2010. România a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și pentru formarea continuă a adulților. Ea trebuie valorificată de către formatorii adulți. 4. Constrângeri externe și interne îi determină pe adulți să învețe pe tot parcursul vieții Adulții sunt nevoiți să învețe continuu, pe tot parcursul vieții, pentru că schimbările economice, sociopolitice și culturale impun acest lucru. Adaptarea optimă, neproblematică la solicitările vieții este de neconceput astăzi, fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupului. în timpul războiului, soldații pot comite acte de o mare violență în numele interesului grupului pe care-l apără, dând curs ordinelor primite și fără sentimentul culpabilității față de victimele cărora le induc suferința. Dar capacitatea de a acționa astfel, în circumferința sociopolitică a grupului, este legată adeseori de un tip de personalitate dependentă, imatură din punctul de vedere al dezvoltării morale. Stadiul matur al dezvoltării morale plasează viața și protejarea ei ca valoare supremă în scara motivațională ce susține comportamentele individului (Kohlberg
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]