683 matches
-
facă legături între cunoștințele și deprinderile dobândite și să ia decizii adecvate contextului. c) Acceptarea hazardului ca principiu explicativ. Prăbușirea viziunii despre lume ca un întreg ordonat și erupția neliniarității au modificat ambițiile, structura și metodologiile utilizate în peisajul științelor socioumane postmoderne. Schimbarea de accent către cercetarea instabilităților a subliniat caracterul deschis, complex și probabilist nu doar al domeniului sociouman, dar și al celui specific științelor exacte. Criteriile de legitimare și regulile de validare dictate de ceea ce Gilbert Hottois numea tehnoștiință
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Prăbușirea viziunii despre lume ca un întreg ordonat și erupția neliniarității au modificat ambițiile, structura și metodologiile utilizate în peisajul științelor socioumane postmoderne. Schimbarea de accent către cercetarea instabilităților a subliniat caracterul deschis, complex și probabilist nu doar al domeniului sociouman, dar și al celui specific științelor exacte. Criteriile de legitimare și regulile de validare dictate de ceea ce Gilbert Hottois numea tehnoștiință își pierd statutul, pentru că noul tip de raționalitate nedeterministă acceptă intervenția imprevizibilului, a accidentalului și haosului. „Recurgerea la hazard
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de vreo autoritate sau de vreo tradiție. Ele sunt „un cadru orientativ larg înțeles, creat și schimbat de procesele politice, de dezvoltarea socială și tehnică, precum și de modă” (Sliwerski, 1996, p. 26). Încheiem această incursiune în problemele epistemologice ale științelor socioumane în general și ale științelor educației în special cu observațiile lui H. Kupffer (în op. cit., p. 25) referitoare la implicațiile pe care răscrucea socială postmodernă le are asupra educației: - dispare logica unică a cauzalității. Pedagogul nu mai deține controlul absolut
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pp. 27-28). Această scurtă și sumară incursiune în câteva dintre teoriile artizane ale unui alt mod de a face epistemologie a pornit de la premisa că, și de această dată, evoluțiile din cadrul așa-numitelor „științe tari” vor afecta consistent câmpul științelor socioumane. Teoriile prezentate aduc un argument suplimentar în favoarea orientărilor epistemologiei contemporane, schițate în capitolul 2. Teoriile morfogenetice pot furniza noi idei, noi perspective, profitabile și valorificabile din punctul de vedere al educației. Aceste teorii ajută la conturarea noului context în care
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
subiectul cunoscător. Valorile, focarele pe care se structurează gândirea și acțiunea subiectului nu trebuie să afecteze știința; aceasta se află dincolo de valori, liberă de ele. Această concepție, specifică gândirii de tip pozitivist, și-a dovedit limitele nu doar în științele socioumane, ci chiar în interiorul științelor „tari”, întemeietoare (științele pozitive). „Toate științele omului sau ale culturii trebuie să descopere, mai devreme sau mai târziu, ideea de valoare, tocmai pentru a putea depăși dificultățile propriului lor relativism științific”, aprecia George Uscătescu (1987, p.
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mai ales ale fizicii). Ieșirea din „cutia” disciplinară a fost precedată de relativizarea criteriilor de legitimare științifică și, de aici, a statutului de disciplină. „Obiectivitatea autentică implică a fi adevărat în raport cu realitatea aflată sub investigație.” (Trigg, 1996, p. 144) Realitatea socioumană contemporană, caracterizată de dinamism, complexitate, schimbare, risc și caracter impredictibil, este dificil de imaginat exclusiv în dogmaticile disciplinare. Apare așadar o incompatibilitate, pe de o parte, între tipologia și caracteristicile determinante ale realității contemporane și, pe de altă parte, modul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cei doi termeni echivalenți și chiar sinonimi, putem încă să distingem două moduri de integrare, în funcție de tipul disciplinelor ce intră în relație la acest nivel: a) integrarea complementară: atunci când corelațiile se realizează între discipline înrudite, complementare, cum ar fi disciplinele socioumane sau, în cazul curriculumului din România (și nu numai), disciplinele încadrate în aceeași arie curriculară. Conceptul de democrație poate fi investigat din perspectiva unor discipline precum educația civică, etica sau istoria; b) integrarea paralelă: atunci când corelațiile se realizează între discipline
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ecologiei, educației civice etc. în studierea unei teme care se poate numi Educația pentru mediul înconjurător; - integrarea verticală, ce reunește într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu aparținând aceluiași domeniu sau arie curriculară (de exemplu, științele socioumane). Un exemplu clar în acest sens îl oferă integrarea istoriei, educației civice, filosofiei etc. într-o temă intitulată Educația pentru drepturile omului; - integrarea transversală, care presupune centrarea pe o temă/problemă ce nu provine din disciplinele existente, are o anumită
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
către acest tip de intervenție. Despitalizarea persoanelor cu tulburări mentale reprezintă o direcție esențială de acțiune a asistenței sociale, astfel încât, prin posibilitățile terapeutice pe care le are comunitatea, aceste persoane să se poată bucura de viață obișnuită. Nici una dintre științele socioumane (psihiatria, psihologia, sociologia etc.) nu-și poate asuma ambiția de a fi o reprezentare (teorie) generală despre om. Acesta este motivul pentru care intervenția în favoarea omului aflat într-o situație limită (în dificultate), așa cum este persoana cu tulburări mentale, se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în respectivele standarde (managerul de caz trebuie să aibă studii superioare în asistență socială și experiență de cel puțin 3 ani în servicii pentru copil și familie, dar pot fi manageri de caz și absolvenții de învățământ superior în domeniul sociouman cu experiență de cel puțin 5 ani în serviciile pentru copil și familie; responsabilul de caz trebuie să aibă studii socioumane). Ordinul nr. 69/2004 precizează faptul că „responsabilul de caz este profesionistul care asigură elaborarea și realizarea planului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în servicii pentru copil și familie, dar pot fi manageri de caz și absolvenții de învățământ superior în domeniul sociouman cu experiență de cel puțin 5 ani în serviciile pentru copil și familie; responsabilul de caz trebuie să aibă studii socioumane). Ordinul nr. 69/2004 precizează faptul că „responsabilul de caz este profesionistul care asigură elaborarea și realizarea planului de servicii în lipsa unui manager de caz” (Standardul 9 din Ordinul nr. 69/2004). Conform Ordinului nr. 80/2004, responsabilitatea întocmirii planului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
important în cadrul echipei multidisciplinare, alături de psiholog, medic, asistent medical, terapeut. Rolul său este îndeosebi exercitat la nivelul familial, de grup și social. Lucrarea este deosebit de utilă și o recomandăm profesioniștilor din domeniul toxicodependenței, dar și studenților de la facultățile cu profil sociouman (asistență socială, medicină, psihologie etc.). Simona PREDA Robert K. Yin, Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor Cunoașterea comună a comportamentelor individuale și de grup, a fenomenelor și proceselor sociale reprezintă o analiză comprehensivă, o modalitate de reflecție care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
categorii noționale (clase de diagnostic). 4. În al patrulea rând, nivelul de specializare necesitat pentru oferirea unor servicii de consiliere, respectiv de psihoterapie introduce o diferență netă. Serviciile de consiliere sunt oferite de o varietate largă de specialiști din domeniul sociouman: pedagogi (consiliere profesională și ocupațională); psihologi (consiliere psihologică); asistenți sociali (consiliere psihosocială); medici (consiliere în probleme medicale, dincolo de tratamentul în sine); cler (consiliere pastorală); personal din serviciile de sănătate (consiliere pentru sănătate); avocați (consiliere juridică); manageri/consultanți (consiliere în afaceri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Economia comerțului, turismului și serviciilor 4/5 Contabilitate și informatică de gestiune 4 Relații economice intenaționale 4/5 Facultatea de Științe Juridice Drept 4 Administrație publică 4 Facultatea de Științe Politice și Științele Comunicării Științe politice 4 Facultatea de Științe SocioUmane Psihologie 4 Sociologie 4 Filosofie 4 Asistență socială 4 Facultatea de Teologie Ortodoxă Teologie ortodoxă pastorală 4 Teologie ortodoxă didactică Limba și literatura română sau O limbă și literatură străină (engleză, franceză, germană, rusă) 4 Teologie ortodoxă didactică Asistență socială
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
o sarcină necesară a "explicației" juridice, în legătură cu "întemeierea" dreptului. Soluțiile oferite (în variante multiple) sunt, în esență, de două tipuri: cele care întemeiază dreptul pe el însuși și cele care, pornind de la analiza determinărilor extrajuridice ale dreptului, evidențiază factorii săi socioumani de configurare, acel "dat" exterior care formează matricea din care se plămădește reglementarea juridică. Acestea din urmă au fost grupate, într-un sens larg, sub denumirea de doctrină a dreptului natural 1. În ciuda unor exagerări și erori din trecut, doctrina
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
chiar în condițiile precare de desfășurare a activității), Mayo a ajuns la concluzia că oamenii din mediile industriale dezvoltă grupuri, cel mai adesea ca mijloace de apărare împotriva constrângerilor formale, dar și pentru a-și satisface o serie de nevoi socioumane. Grupurile de muncă, indiferent dacă erau formale sau informale, constituiau, în concepția lui Mayo, grupuri naturale opuse, prin geneza, structura, funcționalitatea și finalitatea lor, altor tipuri de grupuri, care, deși erau numite de muncă, aveau particularități distincte (remarcăm că pe
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
țării noastre în perioada considerată. Vizavi de avantajul enunțat, se impune însă și precizarea că înțelegerea științifică este focalizată pe fenomene și procese inedite pentru terți, ca trăire directă, și necesare ca transformări instituționale radicale, dar, deocamdată, anormale ca finalitate socioumană pentru majoritatea populației (fapt greu de calificat ca fiind o binefacere). Lucrarea este desfășurată pe 12 capitole structurate în două părți. Partea I, intitulată „Tranziție postsocialistă, transformare, reformă, privatizare, economie performantă”, cuprinde capitolele 1-6, care abordează demersul definirii și caracterizării
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
faptul că piața, în accepția sa cea mai largă, este elementul care focalizează întregul ansamblu al acțiunilor umane în cadrul societății, că piața trebuie să fie concurențială, competițională și că mecanismul funcționării pârghiilor specifice pieței concurențiale trebuie să aibă o finalitate socioumană. Putem aprecia, în consecință, că economia de piață, îndeosebi cu piață concurențială, reprezintă un sistem de organizare socială a activităților economice în care mecanismele pieței sunt fie predominante, fie singurele care tind să asigure echilibrul dintre cerere și ofertă, cu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
epocii failibilității, lucru care ar constitui un progres. Din păcate, am lăsat în urmă epoca rațiunii fără să ne împăcăm cu gândul failibilității noastre. Valorile și realizările Iluminismului sunt abandonate, fără ca altceva mai bun să le ia locul. în științele socioumane, cu excepția economiei, atitudinea față de realitate a ajuns la polul opus. Idiomul postmoderm nu mai recunoaște realitatea, ci doar narațiunea. Cred că această poziție este la fel de eronată ca și pozitivismul iluminist. Adevărul este undeva la mijloc. Există o realitate, doar că
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
care școlile obișnuite să se adapteze și să fie capabile de a acorda asistență educativă eficientă și copiilor cu cerințe speciale, alături de ceilalți copii din comunitate; - perspectiva segregaționistă, delimitativă 2 - pleacă de la premisa (teoretic acceptabilă, dar practic inoportună În raport cu aspectele socioumane implicate) conform căreia, din moment ce copiii și tinerii cu deficiențe nu pot fi instruiți și educați eficient prin metode și forme de activitate școlară obișnuite, uzuale În școlile de masă și Întrucât aceștia nu pot accede la standarde obișnuite de performanță
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
rolul practicii private ca alternativă la serviciile sociale acordate de stat, sintagma asistent social generalist tinde să fie înlocuită cu asistent social specialist (creșterea subspecializăriloră, avansul tehnologic sprijină substanțial managementul în asistența socială, crește vertiginos competiția între profesioniștii din sfera socioumană, nevoia de a încorpora cercetarea teoretică în activitatea practică. De asemenea, în secolul XXI următorii factori externi pot influența asistența socială: atitudinile publice față de grupurile populaționale vulnerabile, redefinirea conceptelor de nevoie umană și responsabilitate publică, politicile publice, privatizarea, schimbările demografice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de Vest, Timișoara Introducere Echipele de intervenție în asistența socială dețin în prezent în diferitele lor ramuri de activitate specialiști cu pregătire interdisciplinară. Studiile interdisciplinare de tipul celor postuniversitare sau de tipul masteratelor - ce reclamă o diplomă prealabilă în științele socioumane, precum psihologie, teologie, medicină, asistență socială, sociologie, pedagogie, științe juridice ș.a. - le asigură viitorilor specialiști competențe suplimentare, de genul celor informaționale și decizionale, precum și flexibilitate, obiectivitate și discernământ, atât de necesare în activitatea practică, mai ales dacă ținem cont de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
rămâne întotdeauna o premisă pentru dezvoltarea celor mai eficiente mecanisme de coping. Având în vedere aceste aspecte, asistenței sociale ar trebui să i se ofere șansa unui larg câmp de activitate, prin participarea interdisciplinară și subsidiară a specialiștilor în științele socioumane. Contribuția experților în ramurile clasice de cercetare și activitate nu poate și nici nu se intenționează a fi „substituită” de specialiștii interdisciplinari în asistența socială. Buna lor colaborare implică o provocare și un examen care trebuie promovat: constituie, de fapt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cercetare și activitate nu poate și nici nu se intenționează a fi „substituită” de specialiștii interdisciplinari în asistența socială. Buna lor colaborare implică o provocare și un examen care trebuie promovat: constituie, de fapt, șansa tuturor celor interesați în activitatea socioumană de a se putea bucura de reușitele profesionale și personale. Bibliografie Bărbat, A.C., 2001, Spiritualität und Copingmechanismen bei Krebspatienten, lucrare de diplomă în Caritaswissenschaft und Christliche Sozialarbeit, Biblioteca Facultății de Teologie, Universitatea Albert-Ludwig, Freiburg i.Br., Germania. Carpenter, B.N., 1992
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de acțiune la nivel local, județean, național și internațional, promovând bunăstarea socială. (3Ă Asistentul social desfășoară în principal următoarele tipuri generale de activități: aă identifică segmentul de populație ce face obiectul activităților de asistență socială; bă identifică și evaluează problemele socioumane dintr-o anumită regiune, comunitate sau localitate; că dezvoltă planuri de acțiune, programe, măsuri, activități profesionalizate și servicii specializate specifice domeniului; dă sensibilizează opinia publică și o informează cu privire la problematica socială; eă stabilește modalitățile concrete de acces la prestații și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]