629 matches
-
erau: Tot ce știu este că nu știu nimic" (principiu preluat de Descartes), devenit principiul îndoielii metodice (A. Dumitriu); "Cunoaște-te pe tine însuți" arată că certitudinea are sursele ei în interiorul nostru, în sufletul și în intelectul nostru. Procedeul metodologic socratic avea două etape: Ironia, arta de a pune întrebări, de a constrânge prin întrebări, de a enumera cazurile cunoscute (discursul inductiv); Maieutica, generalizarea inductivă (dintr-un număr limitat de cazuri se inducea valabilitatea adevărului pentru alte cazuri posibile). În ciuda faptului
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
mare simplitate"; adevărata carte, singura în care se poate citi adevărul este spiritul; cu toate acestea, Platon este autorul unui număr impresionant de scrieri. Conform lui Platon, dialectician este cel ce percepe rațiunea esenței fiecărui lucru (legătura cu metoda examinării socratice este evidentă) (Aristotel a preluat-o în bună măsură, de la Platon) (R. M. Hare). Platon numește ideea Binelui "cunoașterea supremă". Pentru a ști cu adevărat ce înseamnă un om sau un cerc, trebuie să știm bine ce înseamnă un om
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
lipsite de sens pe baza acestor inscripții. Charron a adoptat maxima stoicilor: îndură și înfrânează-te. Libertatea coincide cu supunerea la necesitate, la legile naturii. Din opera lui Epicur, aprecia rigoarea, austeritatea, cinstea, simțul dreptății. "Despre înțelepciune" avansează un proiect socratic. Urmându-l pe Socrate, crede că trebuie să știm cine suntem, pentru a ști ce putem și apoi ce trebuie să facem. Charron declara că scrie în folosul înțelepciunii omenești. Această afirmație este considerată actul de naștere al moralei laice
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
epicurian, cinic. Charron nu crede, dar nici nu desconsideră viețile și operele antecesorilor. "Despre înțelepciune", sub semnul prelucrării Antichității, i se poate pune eticheta unei unități asigurate de figura cardinală, emblematică, sintetică reprezentată de Socrate. "Despre înțelepciune" avansează un proiect socratic abordabil de către cei interesați (M.Onfray). Charron se plasează sub patronajul unui proiect socratic, situație în care excelează ca discipol al lui Montaigne: "să ne cunoaștem, să știm cine suntem". Să ne străduim să cunoaștem ce suntem pentru a ști
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
înțelepciune", sub semnul prelucrării Antichității, i se poate pune eticheta unei unități asigurate de figura cardinală, emblematică, sintetică reprezentată de Socrate. "Despre înțelepciune" avansează un proiect socratic abordabil de către cei interesați (M.Onfray). Charron se plasează sub patronajul unui proiect socratic, situație în care excelează ca discipol al lui Montaigne: "să ne cunoaștem, să știm cine suntem". Să ne străduim să cunoaștem ce suntem pentru a ști ce putem și apoi ce trebuie să facem; este o trudă îndelungată, care necesită
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
cei vechi nu le-au spus și cum să facă pentru a-l folosi.... În fine, alții cred că dictonul este convenabil dacă se transformă în "cunoaște ce ești în stare să faci". Toate sunt variante formulate încă din timpuri socratice. Mai greu este cu cei care "dacă ar ajunge să se cunoască cu adevărat, probabil ar lua-o la fugă!" S-a sugerat faptul că îndemnul delfic era recomandat cu ușurință, dar greu de pus în practică. Problema este dublă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Prelegerea 133 9. Metoda expunerii 134 10. Cursul magistral (ex cathedra) 134 11. Expunerea cu oponent 135 12. Prelegerea-dezbatere (discuție) 136 13. Instructajul 137 B. Metode interactive (de dialog) 137 1. Conversația și tipuri de conversație 137 2. Conversația euristică (socratică) 138 a) Cum se construiește conversația euristică? 140 b) Natura Întrebărilor - perspectiva euristică 142 c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației 143 3. Metoda discuțiilor și metoda dezbaterilor 145 a) Caracteristici și sferă de aplicare 145 b) Avantajele și limitele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din secolul al V-lea Î.Hr.,metodele de instruire ce impuneau o strictă adeziune la tradițiile populare uzuale - observă J. Brubacher (1947), un istoric al educației - Înclină să cedeze locul unorprocedee mai critice. Începe să se impună conversația maieutică (socratică), inițiată de unul dintre cei mai mari dascăli ai tuturor timpurilor, Socrate. Ceva mai târziu, În Antichitate, odată cu apariția alfabetului și a scrisului pe papirus, se face din nou un important pas Înainte. Sistematizarea și răspândirea treptată a limbajului scris
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Grecia, Solon prelucra astfel de cazuri În scopuri instructive”(Kidd, 1981, p. 295), asemenea lui Confucius - În China. Studiul de caz a fostreintrodus În practica Universității Harvard, la sfârșitul secolului al XIX-lea, În Învățământul economic și comercial; - metoda conversației (socratică sau maieutică) - pusă la punct și utilizată cu mult succes de Socrate În anii 400 Î.Hr., trecând peste unele momente critice, datorită deformării ei În metodă catehetică, este utilizată astăzi pretutindeni, fiind considerată ca una dintre cele mai eficiente
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
conversația de aprofundare); c) funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor Învățării (conversația de verificare). 2. Conversația euristică (socratică)tc "2. Conversația euristică (socratică)" Cea mai importantă și cea mai des Întrebuințată, rămâne conversația euristică. Ea reprezintă o modalitate aparte de Învățare prin descoperire. Specificul ei rezultă din faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor Învățării (conversația de verificare). 2. Conversația euristică (socratică)tc "2. Conversația euristică (socratică)" Cea mai importantă și cea mai des Întrebuințată, rămâne conversația euristică. Ea reprezintă o modalitate aparte de Învățare prin descoperire. Specificul ei rezultă din faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin „a transmite” sau „a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se apropie de semnificația inițială pe care Socrate (469-399 Î.Hr.) o atribuia dialogului folosit la timpul lui pentru a-și conduce discipolii și adepții la descoperirea unor lucruri de mare adâncime și Înțelepciune. (De aici și numele de metodă socratică.) Socrate pretindea că dialogul este adevărata artă de a „moși” spiritul (maieutica), de a face să iasă la lumină adevărul, ideile (Înnăscute, după opinia sa) printr-un efort de adâncă meditație. În cursul timpului, de la Socrate și până În prezent, conversația
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
durează de la începuturi până la mijlocul secolului al XVII-lea Și gândirea economică din perioada Științifică, începând cu mijlocul secolului al XVII-lea Și până în zilele noastre” (Sută-Selejan, 1994). Aceste periodizări sunt importante pentru a putea fi „contemporani” cu sofiștii Și socraticii, cu mercantiliștii, fiziocrații, liberalii Și neoliberalii; am abuzat intenționat de ultimele două curente, în încercarea de a evidenția că, pe cât sunt de actuale unele „învățături ale primelor”, pe atât pot fi de depărtate adevărurile astăzi acceptate în raport de năzuințele
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
raport de năzuințele umane. Progresul este alimentat istoric, este condiționat de prezent, dar este produs de vizionari Și certificat de viitor. Sofiștii erau individualiști Și cosmopoliți, atacau sclavia Și statul, militau pentru emanciparea individului Și dezvoltarea comerțului cu alte popoare. Socraticii erau tradiționaliști, conservatori Și adepți ai intervenției statului în reglementarea unor probleme controversate Și puneau accentul pe latura universală a problemelor economice abordate. Sofiștii Și Socrate au pus bazele teoriei noțiunilor, deducției Și inducției, iar Platon (427-347 î.H.), un
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
erau tradiționaliști, conservatori Și adepți ai intervenției statului în reglementarea unor probleme controversate Și puneau accentul pe latura universală a problemelor economice abordate. Sofiștii Și Socrate au pus bazele teoriei noțiunilor, deducției Și inducției, iar Platon (427-347 î.H.), un socratic, a dus lucrurile ceva mai departe în teoria deducției Și demonstrației, dar nu atât de departe precum un alt mare socratic, Aristotel (384-322 î.H.), creditat cu rolul de părinte al logicii ca Știință a demonstrației. Sunt binecunoscute abordările sale
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
economice abordate. Sofiștii Și Socrate au pus bazele teoriei noțiunilor, deducției Și inducției, iar Platon (427-347 î.H.), un socratic, a dus lucrurile ceva mai departe în teoria deducției Și demonstrației, dar nu atât de departe precum un alt mare socratic, Aristotel (384-322 î.H.), creditat cu rolul de părinte al logicii ca Știință a demonstrației. Sunt binecunoscute abordările sale privitoare la deducție - pe baza metodei deductive, din propoziții adevărate se deduc, după anumite reguli ale logicii, alte propoziții adevărate, dar
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pare a sta cert la dispoziția naturii umane. Ultima soluție este, probabil, una deloc definitivă și ea se reconstituie ori de câte ori ultima traumă istorică a abuzului totalitar este uitată într-o societate, și ea este tocmai intervalul ocupat de sporadicul dar socratic de a-l face pe celălalt să gândească solitar. Un exercițiu logic și politic în Platon, Omul politic Mihai Maga În Omul politic (sau Politicul) Platon, cu o dialectică rafinată de vârstă, caută să identifice conceptul de conducător ideal, modelul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
data aceasta, nu mai e obiectivată în persoana unui conducător, ci e diseminată democratic la scara adunării care dă verdictul). În fine, e și acesta un lucru știut, întreaga tradiție a interpretării platonice consideră Republica drept textul cel mai puțin socratic și cel mai personal platonic. Astfel că ne găsim, dintru început, în fața unei mulțimi de întrebări: ce rol (la propriu) joacă Socrate în marea reprezentație pe care o pune în scenă Platon? Care e raportul dintre nomos-ul tradițional (al mitului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o manieră inedită: „imensul paradox al lui Socrate constă în aceea că el luptă cu mijloacele prezentului împotriva unui alt prezent, că (...) încearcă să demonstreze teze paradoxale, nicicând formulate până atunci, cu toate că erau implicate în viața tradițională”(p. 95). Investigația socratică nu e nimic altceva decât grija față de suflet; tentativa de a îndepărta informul pasiunilor pentru a da sufletului o formă și a face astfel din el un reper în haosul lumii din jur. Asta înseamnă implicit a proceda altfel decât
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vedem și cum. Agathon vorbește de iubirea în sine și Socrate îl ia peste picior făcându-l să recunoască faptul că Eros este iubirea pentru cineva, de ceva, nu iubire de ea însăși. Este foarte important de spus că poziția socratică e afirmată înainte de a fi prezentată poziția Diotimei. Urmează că, spațial, cel puțin, în economia dialogului, descoperirea frumosului în sine - poziția Diotimei - succede opțiunea socratică pentru iubirea ca relație, ca intermediar și ca posesie (dorință). Iar dorința e carență și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cineva, de ceva, nu iubire de ea însăși. Este foarte important de spus că poziția socratică e afirmată înainte de a fi prezentată poziția Diotimei. Urmează că, spațial, cel puțin, în economia dialogului, descoperirea frumosului în sine - poziția Diotimei - succede opțiunea socratică pentru iubirea ca relație, ca intermediar și ca posesie (dorință). Iar dorința e carență și expresie a imanenței. Cum este înlăturată? (și dorința, și carența, imanența deopotrivă)? Plecând chiar de la mersul speculației în platonism și de la poziția lui Socrate față de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o moralitate servilă și curajoși din lașitate. Socrate, spun, nu ignora relația, și nici intermediaritatea entității iubirii, e mai lax fără să fie și mai imprecis. Cât îl privește pe Platon, el era mult prea aristocrat pentru a fi excesiv socratic, deși Socrate nu era un admirator al celor care aveau puțin timp! În fine, Socrate și Platon sunt de acord (și poate că aici Platon este „mai de acord” cu el însuși decât cu Socrate!) că: - Formele sunt inaccesibile simțurilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
risipitor. Dovadă că este riscat în Republica fără ca Platon să se riște pe sine în Nomoi. Așa rămâne Platon un fiu risipitor, măcar că e unul incomplet (ceea ce, la o adică, nu e chiar deloc puțin lucru)! 4. Politica seducției. Erosul socratic și erosul platonician (sau despre cum nu are dreptate cel sedus) Subtitlul Banchetului este peri érotos. Iubirea despre care se vorbește în dialog este iubirea homosexuală, mai exact o subspecie a acesteia: paid-erastia. Amintesc că relația paid-erastică era dublată de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Și într-un caz, și în celălalt este vorba de o fenomenologie a iubirii, de o homoerotică fenomenologică în care sunt descrise experiențe (una empirică la Alcibiade, alta metafizică la Diotima). Ajung astfel la ceea ce numesc „ironie erotică” de tip socratic. O lungă - prea lungă! - prejudecată ne tot vorbește despre ironia socratică și bunele ei lucrări, ca să nu mai spun de rezultate. E un tic profesoral greu de anulat. În Dicționarul său, A. Bailly pomenește în al doilea rând sensul inițial
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fenomenologie a iubirii, de o homoerotică fenomenologică în care sunt descrise experiențe (una empirică la Alcibiade, alta metafizică la Diotima). Ajung astfel la ceea ce numesc „ironie erotică” de tip socratic. O lungă - prea lungă! - prejudecată ne tot vorbește despre ironia socratică și bunele ei lucrări, ca să nu mai spun de rezultate. E un tic profesoral greu de anulat. În Dicționarul său, A. Bailly pomenește în al doilea rând sensul inițial al termenului. Astfel eirōn, eirōneia, eirōneuomai însemna la început „prefăcătorie”, „simulare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]