395 matches
-
profilul inferior al marcajului (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.44. Profilul inferior al șanțului realizat de către fasciculul laser prin topirea materialului paletei pe o adâncime de circa 40 50μm. Mărire X 1.000 După textura obținută în urma solidificării aliajului, se poate observa care a fost direcția de avans a fasciculului și respectiv a gradientului termic. Nu s-au evidențiat fisuri pe niciuna din suprafețele marcajului analizat în secțiune. Fig. 5.45. Imagine SEM de detaliu pentru vizualizarea profilului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
respectiv a gradientului termic. Nu s-au evidențiat fisuri pe niciuna din suprafețele marcajului analizat în secțiune. Fig. 5.45. Imagine SEM de detaliu pentru vizualizarea profilului inferior al șanțului de marcaj precum și al pereților laterali. Se observă profilurile de solidificare ca urmare a gradienților termici formați după impactul fasciculului cu suprafața paletei. Mărire X 2.000 Pe baza figurii 5.45, se poate concluziona că nu apar zone cu microfisuri sau alte tipuri de defecte ca urmare a tensiunilor termice
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a gradienților termici formați după impactul fasciculului cu suprafața paletei. Mărire X 2.000 Pe baza figurii 5.45, se poate concluziona că nu apar zone cu microfisuri sau alte tipuri de defecte ca urmare a tensiunilor termice formate la solidificarea aliajului. Prin urmare, nu apar defecte de material ca urmare a realizării marcajului prin fascicul laser. 151 Rezultatele experimentale obținute pe paleta fabricată din aliaj de titan În Fig. 5.46 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei din
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
au evidențiat fisuri pe niciuna din suprafețele marcajului analizat în secțiune. Mărire X 1.000 Fig. 5.58. Detaliu SEM al suprafeței de fund al marcajului realizat. Mărire X 8.000 În figura 5.58 se observă textura rezultată în urma solidificării aliajului, fără a se evidenția defecte de tip fisuri sau microretasuri pe suprafața parcursă de fasciculul laser. Se observă o trecere graduală de la materialul topit și resolidificat la materialul de bază al paletei pe zona inferioară a profilului marcajului obținut
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Se observă o trecere graduală de la materialul topit și resolidificat la materialul de bază al paletei pe zona inferioară a profilului marcajului obținut. Nu apar zone cu microfisuri sau alte tipuri de defecte ca urmare a tensiunilor termice formate la solidificarea aliajului. Nu apar deci defecte de material ca urmare a realizării marcajului prin fascicul laser. 5.2. Analiza prin microscopie electronică SEM și EDAX a marcajelor realizate cu laser femtosecundă Rezultatele experimentale obținute pe paleta din aliaj de aluminiu Pornindu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
marcajului realizat cu femtolaserul pune în evidență inclusiv adâncimea pe care s-a realizat topirea aliajului. Mărire X 2.000 Analiza de detaliu a zonei topite indică o topire de adâncime, cu divizare pe zone de topire, urmată de o solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu o creștere pe verticală, care s-au dezvoltat în „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pune în evidență inclusiv adâncimea pe care s-a realizat topirea aliajului. Mărire X 2.000 Analiza de detaliu a zonei topite indică o topire de adâncime, cu divizare pe zone de topire, urmată de o solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu o creștere pe verticală, care s-au dezvoltat în „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.63. Vizualizarea structurii
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
000 Analiza de detaliu a zonei topite indică o topire de adâncime, cu divizare pe zone de topire, urmată de o solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu o creștere pe verticală, care s-au dezvoltat în „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.63. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 4.000 Fig
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu o creștere pe verticală, care s-au dezvoltat în „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.63. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 4.000 Fig. 5.64. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 8.000 157 Detaliile din imaginile de mai sus evidențiază în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
verticală, care s-au dezvoltat în „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.63. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 4.000 Fig. 5.64. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 8.000 157 Detaliile din imaginile de mai sus evidențiază în mod clar structura amorfă de solidificare ultrarapidă realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de marcare femtolaser. Mărire X 4.000 Fig. 5.64. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 8.000 157 Detaliile din imaginile de mai sus evidențiază în mod clar structura amorfă de solidificare ultrarapidă realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu dezvoltare pe verticală, a unor depuneri de particule sferoidale solidificate ultrarapid, cu dimensiuni ale diametrului situate între 0,5-2,5 μm. Fig. 5.65. Imagine SEM
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și pe paleta din aliaj de aluminiu. Fig. 5.72. Imagine SEM ce redă continuitatea marcajului, cu evidențierea topirii în adâncime a aliajului.Mărire X 2.000 Fig. 5.73. Profilul în adâncime al zonei topite, cu structuri specifice de solidificare rapidă și care nu păstrează în totalitate forma globulară. Mărire X 8.000 Se constată o mai mare uniformitate și continuitate a aliajului topit și solidificat ultrarapid, în special pe pereții marcajului, apărând și aici, în zona de iradiere, unele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
X 20.000 160 În cazul de supra-inscripționare, pentru care imaginile au fost obținute după trecerea de două ori a fasciculului și încercarea de suprapunere cât mai exactă a celor două treceri, se constată o anumită direcționalitate pe orizontală în solidificarea aliajului de pe pereții zonei ce a fost re expusă (dublu expusă) fasciculului femtolaser. Fig. 5.75. Imaginea zonei cu dublă expunere la trecerea fasciculului femtolaser. Mărire X 2.000 Fig. 5.76. Imaginea zonei cu dublă expunere la trecerea fasciculului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
5.82. La baza craterului de topire nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Mărire X 4.000 162 Rezultatele experimentale obținute pe paleta din superaliaj baza nichel de tip NIMONIC 86 Viteza mare de topire și solidificare a materialului, fenomen rezultat ca urmare a expunerii la fasciculul de tip femtolaser, poate asigura un mai mare grad de uniformitate a marcajului, în condițiile inducerii unei modificări minime a microstructurii paletei, adâncimea maximă de pătrundere putând fi de peste 20
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ce reprezintă topirea propriu-zisă, valorile se situează la circa jumătate din cele obținute la inscripționarea cu un laser cu impulsuri de ordinul nanosecundelor. În zona pe care s-a realizat topirea apar o multitudine de formațiuni globulare ca rezultat al solidificării în urma trecerii fasciculului. Pereții profilului, obținuți după topire, sunt mult mai bine delimitați și relativ uniformi structural și morfologic. Structurile de formă globulară rezultate în urma solidificării topiturii au diametre de circa 2-5 μm. Fig. 5.87. Profilul în adâncime a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
care s-a realizat topirea apar o multitudine de formațiuni globulare ca rezultat al solidificării în urma trecerii fasciculului. Pereții profilului, obținuți după topire, sunt mult mai bine delimitați și relativ uniformi structural și morfologic. Structurile de formă globulară rezultate în urma solidificării topiturii au diametre de circa 2-5 μm. Fig. 5.87. Profilul în adâncime a zonei topite, cu structuri specifice de solidificare rapidă, de formă cvasiglobulară. Mărire X 2.000 Fig. 5.88. Se evidențiază caracterul de topitură solidificată amorf, pe
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
după topire, sunt mult mai bine delimitați și relativ uniformi structural și morfologic. Structurile de formă globulară rezultate în urma solidificării topiturii au diametre de circa 2-5 μm. Fig. 5.87. Profilul în adâncime a zonei topite, cu structuri specifice de solidificare rapidă, de formă cvasiglobulară. Mărire X 2.000 Fig. 5.88. Se evidențiază caracterul de topitură solidificată amorf, pe întreaga adâncime a marcajului. Pentru cazurile de supra-inscripționare, Figurile 5.89 - 5.93, valorile au fost obținute prin trecerea de două
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Imagine SEM ce redă un detaliu din inscripționarea cu fascicule suprapuse. Mărire X 2.000 Se constată că lățimea benzii afectate de inscripționare este de până la 100μm. Zonele de topire copiază geometria spotului și păstrează caracterul secvențial și proprietatea de solidificare rapidă la trecerea spotului peste suprafața aliajului. În zona de suprapunere a inscripționării în fascicul femtolaser, apar structuri amorfe ce nu se pot diferenția semnificativ față de zonele supuse unei singure treceri de marcare. Se remarcă o structură amorfă globulizată, însoțită
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a zonei de inscripționare, cu vizualizarea unor depuneri de material rezultate la topirea în fascicul. Mărire X 2.000 Fig. 5.97. Detaliu din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului: microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri. Mărire X 4.000 Se pot observa microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. În Figura 6.98, se observă întreaga zonă de degajare a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
5.97. Detaliu din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului: microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri. Mărire X 4.000 Se pot observa microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. În Figura 6.98, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser precum și micro-craterele create. La baza craterului de topire
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
masive de oxizi. Mărire X 200 Fig. 5.101. Vizualizarea SEM a pereților marcajului realizat cu femtolaserul, ce pune în evidență inclusiv adâncimea pe care s-a realizat topirea aliajului. Mărire X 1.000 Fig. 5.102. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 2.000 168 Analiza de detaliu a zonei topite indică și în acest caz o pătrundere a fasciculului laser în adâncime, cu divizare clară pe zone de topire și solidificare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 2.000 168 Analiza de detaliu a zonei topite indică și în acest caz o pătrundere a fasciculului laser în adâncime, cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 2.000 168 Analiza de detaliu a zonei topite indică și în acest caz o pătrundere a fasciculului laser în adâncime, cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de particule sferoidale și cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
topite indică și în acest caz o pătrundere a fasciculului laser în adâncime, cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.103. Detaliu al structurii de solidificare, sub forma unor „coloane
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.103. Detaliu al structurii de solidificare, sub forma unor „coloane” crescute în zona pereților ce limitează linia de marcaj cu femtolaserul. Mărire X 4.000 Fig. 5.104. Vizualizarea structurii amorfe de solidificare și a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 4.000
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]