764 matches
-
sosesc numai în zori Când ajung în fața porții Glasul lor prin ziduri sapă Ăștia sunt hăitașii morții De ei nimeni nu te scapă! După datini dă-mi popas Dulce ca un armistițiu Până prind goarnele glas Și ne cheamă la solstițiu Că ne sunt zaruri zvârlite Zodiile de prigoană Și mă dor oase trudite, Și mă dor oase de goană Nu cer vin din damigeană În obraji să-mi dreg culoarea Geană vreau să dau de geană Că mă cere vânătoarea
RUGA VÂNĂTORULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ruga_vanatorului_ion_untaru_1361509945.html [Corola-blog/BlogPost/352025_a_353354]
-
și-a revizuit părerea despre poezie și a publicat două volume în care își grupează o parte din creația lirică, rod al selecției printre manuscrisele restante: Adorabila fiară. Poeme de ieri și de azi (Editura Crigarux, 2009) și Echinox sau solstițiu (Timpul, 2010), motiv de a reveni asupra virtuților și ticurilor optzeciste, consolidate mai bine în scriitura „însoțitorilor”, decît în aceea a „fruntașilor” din linia întîi, astăzi unii dintre ei istoricizați, alții uitați. Pe de altă parte, tarele unei mișcări literare
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409485409.html [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
făscist! Ai vinit arma la mâna pacinic narod savietic, ucis și jefuit la el și acum faci aici complot...>> ”(Capitolul 5, Înapoi la Oranki, p. 202-203) La Mihailovo era un fel de lagăr-filtru, unde se triau și se expediau între solstiții și echinoxuri prizonierii sovieticilor. Dintre toate gările cu rănile de război încă necicatrizate prin care mișunau umbre și stafii, încadrate între garnituri de soldați balșoi-ceasovoi, Voronejul se deosebea prin numărul excesiv de mutilați și invalizi. Garniturile de bou-vagoane nu pridideau să
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1453701336.html [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
anumită dispunere a desenelor pe o traiectorie circulară relevă un fapt surprinzător. Și anume, posibilitatea ca, la anumite intervale de timp, atunci când soarele se afla într-unul din punctele sale vernale, cel mai probabil, echinocțiul de primăvară, sau poate un solstițiu, evenimente oricum remarcabile în viața unei comunității, razele de soare revelau scenele într-o anumită ordine, fără îndoială cu mare semnificație, ducând la o puternică impresia asupra celor prezenți, așa cum, mult mai târziu, cinematograful a făcut-o cu spectatorii lui
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
fără îndoială - poetul Lucian Blaga, căruia îi dedică în prezenta carte două analize, sugestiv intitulate: „Lucian Blaga - completări documentare” (la cartea profesorului clujean Mircea Popa: „Lucian Blaga și contemporanii săi” - Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007) și „Lucian Blaga în solstițiul Sânzienelor” (la cartea lui Zenovie Cârlugea: „Lucian Blaga - Solstițiul Sânzienelor”, Ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2010). Se poate spune despre „Lecturi în oglindă” că este o carte ale cărei atuuri sunt: stilul minuțios și atent elaborat, nivelul calitativ ridicat al exegezei, concretețea
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Monica_grosu_lecturi_in_oglinda_sau_despre_necesitatea_si_valoarea_unei_exegeze_constructive_ca_punct_de_sprijin.html [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
prezenta carte două analize, sugestiv intitulate: „Lucian Blaga - completări documentare” (la cartea profesorului clujean Mircea Popa: „Lucian Blaga și contemporanii săi” - Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007) și „Lucian Blaga în solstițiul Sânzienelor” (la cartea lui Zenovie Cârlugea: „Lucian Blaga - Solstițiul Sânzienelor”, Ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2010). Se poate spune despre „Lecturi în oglindă” că este o carte ale cărei atuuri sunt: stilul minuțios și atent elaborat, nivelul calitativ ridicat al exegezei, concretețea și profunda investigare în documentarea actului critic. Monica Grosu
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Monica_grosu_lecturi_in_oglinda_sau_despre_necesitatea_si_valoarea_unei_exegeze_constructive_ca_punct_de_sprijin.html [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
sau mai mare, în funcție de gradul de educație, cultură, caracter, conștiință, al fiecăruia dintre noi.Totuși, TOȚI românii au, cel puțin un strop de credință în Eminescu. Nu cred în existența vreunui român-ateu eminescian. În ce mă privește, acum, la sosirea solstițiului de iarnă al Luceafărului Eminescu, voi evoca unele momente care mi-au marcat existența și credința în El. Eram în clasa a șasea, la sfârșit de aprilie, când, într-o pauză dintre ore, un coleg ne-a spus că are
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
sau mai mare, în funcție de gradul de educație, cultură, caracter, conștiință, al fiecăruia dintre noi.Totuși, TOȚI românii au, cel puțin un strop de credință în Eminescu. Nu cred în existența vreunui român-ateu eminescian.În ce mă privește, acum, la sosirea solstițiului de iarnă al Luceafărului Eminescu, voi evoca unele momente care mi-au marcat existența și credința în El.Eram în clasa a șasea, la sfârșit de aprilie, când, într-o pauză dintre ore, un coleg ne-a spus că are
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
îngeri, plâns de mare, sorți ferecate-n scoici de sare, Parfum de clipe, tu și eu, în răsărit de curcubeu! Pășind spre-nalt, relicve vise, pastel de gânduri interzise. Vor înflori petale oare în roșu mac de sărbătoare? Tăcere, dor, solstiții scrise, de zodii ninse, compromise, Eu nu mai sunt, nu ești în stare să alungam din inserare! Un timp oprit în alte vremi, din care mai mereu mă chemi, Suspini adânc în ochii mei, cu flori din lacrima de tei
DEPARTE TU, DEPARTE EU de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1415202640.html [Corola-blog/BlogPost/379407_a_380736]
-
Transilvania în secolul al XVII-lea”, Vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Păcurariu, Mircea, ,,Istoria bisericii ortodoxe române”, Editura Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992. Ulmeanu, Matei, „Pagini memoriale”, vol. I, Editura Solstițiu, Satu-Mare, 2000. Arhivele Statului Baia Mare, Fondul Consiliului Popular Ulmeni, „Istoricul Comunei Ulmeni”. Prof.Mircea Botiș Pr.Radu Botiș Lucrare prezentata in cadrul Sesiunii de Comunicari a Cercului de Istorie si Socio-Umane a Colegiului National `Samuel von Brukenthal` din Sibiu(23
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 458 din 02 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu În căutarea sensului pierdut. Cuvânt despre poezia lui George Drumur Poezia lui George Drumur (1911 - 1992) (Solstiții, 1936; Suflete de azur, 1940; Vatra cu stele, 1946; Însemnele anilor, 1973; Neodihna cuvintelor, 1986) izvorăște și se hrănește dintr-un neostoit și nevindecabil simțământ al pierderii. Din pierderea a ceva greu definibil, tocmai fiindcă e profund și decisiv, din
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_cautarea_sensului_pierdut_cuvant_eugen_dorcescu_1333376369.html [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
doar un Bildungsroman: ani, fapte, devenire etc. Lectura ne ferește de orice tip de încadrări/absolutizări dogmatice. Înclinăm spre definiția blagiană de „Hronic și cîntec al vîrstelor”. E un punct de vedere... Prof. dr. George Mirea , București, 21.VI.2011 (Solstițiu de vară) Referință Bibliografică: VOLUMUL DE NUVELE„CIREȘE AMARE” AUTOR ION C GOCIU - NOTE DE LECTURĂ / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul VII, 03 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion C. Gociu : Toate
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496513687.html [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
desigur! Regula ritualului prevede ca fiecare să aibă la îndemână trei fructe diferite („ala, bala, portocala?”), trei flori și trei monede. După ce memorează bine cele trei dorințe și ordinea în care ține obiectele de „cult” în mână, la bătaia ceasului solstițiului care vestește începerea verii, fiecare strigă o dorință și aruncă peste umăr, în trei serii consecutive, fructul, floarea și moneda. Trei dorințe sunt permise, așadar. Apoi toți se aruncă în valuri, îmbrăcați, scufundându-ne cu cap cu tot. De 7
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1435121399.html [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
a primit Premiul Nobel Alternativ pentru Pace și premiul Gandi și ... a ales să trăiască în Spania, pe litoralul Mediteranei. Poate a făcut-o și pentru că aici lumea are suficientă fantezie pentru a ieși pe plajă chiar și noaptea, la solstițiul de vară, ca să se spele în mare de necazuri și să-și testeze dorințele de fericire, trecându-le prin foc și pară, dar mai ales ca să fie laolaltă, bucurându-se în mijlocul celor dragi de miracolul acestei feerice naturi însorite, la
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1435121399.html [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
azi, căci mâine e prea departe , mai avem încă destul timp o zi și o noapte. Iubește-mă azi, căci mâine e poate prea târziu, ceva se poate întâmplă și n-am să mai fiu ! Iubește-mă azi, căci e solstițiu și ziua mai lungă, iubește-mă noaptea când nu e nimeni să ne audă. Iubește-mă luni, să ne meargă așa toată săptămâna , ține-mă în brațe așa strâns, până apare plină luna. Iubește- mă și marți rogu-te într-
INCANTAŢIE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1469552937.html [Corola-blog/BlogPost/370817_a_372146]
-
din ce în ce mai tare, din ce în ce mai tare! PACTUL EȘECULUI Gânduri, Și cerul se răscoală aproape De prăpastie, Nimeni nu-și acceptă sfârșitul De smoală topită Și eu pe pragul disperării... Cu încetineală Încheind acel pact de supraviețuire Trăgând diferite lacăte după mine, Murmurând recomandările Solstițiului. Și încă o silabă de adormire a simțurilor "eu am avut destulă răbdare cu tine", îmi spun. acum stai singur mâncându-ți unghiile (viciu de familie) și cauta-mă în ochiul amintirii. Lună rouă și îngemănare Piciorul îmi alunecă în
DIN POVESTIRILE LEVANEI (POEME) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/bianca_marcovici_1458204644.html [Corola-blog/BlogPost/381698_a_383027]
-
Ulmeni, dosar nr 3-1904-1912, nr 4-1917 5. Aspecte ale dezvoltării învățământului din Sălaj, Zalău, 1971, p.84 6. Micaș, Lucia, „Istoria localității Ulmeni”, lucrare pentru obținerea gradului didactic I, 1994, p.64 7. Ulmeanu, Matei, “Pagini memoriale” vol.I, Editura Solstițiu, Satu Mare, 2000, p.59. Prof.Botiș Mircea / Pr.Botiș Radu
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ by http://uzp.org.ro/cultura-si-spiritualitate-la-ulmeni-maramures/ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Dume: “cel ce ocolește suferința moare încet pentru că nimeni și nimic nu poate înlocui atingerea asta e tot...”" (Mioara Băluță) Nu odată am “intrat” în poeziile lui Teodor Dume ca în niște tablouri. În fragmentul din poezia “un fel de solstițiu. în lumea cu multe lucruri”, cuvintele din versuri devin imagini: “lăsând într-o parte / lucrurile prin care nu /am trecut niciodată/ și-n cealaltă / patul /măsuța de scris /(cu o lumânare în sertar)/veioza/ bloc notess-ul”. Ele mi-au adus
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437490154.html [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
al cultului morților . Se pare că de la pelasgii / străvechii valachi ai ținutului carpatic, crucea s-a răspândit la popoarele antichității. Crucea înscrisă într-un cerc, devenită roată solară a fost cunoscută la popoarele euro-indiene în cultul solar ce ținea de solstiții și echinocții. În nopțile solstițiale, roți de car îmbrăcate în paie și aprinse se dau de-a dura de pe înălțimi la vale, însoțite de tineret, care aleargă chiuind, țipând și bătând tălăngi ... În Banat, la echinocțiul de primăvară se purta
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
de singurătate Sămânța în psalmi efemeri Poemul citit de-un scamator Pui de cuc în cuib străin să afle Mireasma contenită, fructe coapte; Să nu mai fie loc de veghe Zi de pomană, planuri tăcute Pluteau îndărăt - lumea era la Solstițiu La Bâlci venise Potcovarul cel Magic De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Prinzătorul de vise plutea dinspre codri spre șesuri sterile, peste faleze, către nisipuri albastre, dincolo de noroiuri rigide, peste munți ca de șarpe, între albii de
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
atunci când a venit la Iordan să Se boteze, Mântuitorul avea ca la 30 ani (Luca III, 23). De fapt însă, atât în Orient cât și în Occident Nașterea Domnului a fost serbată de la început la aceeași dată, în legătură cu aceea a solstițiului de iarnă, numai că orientalii au fixat-o, după vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care cădea atunci solstițiul, adică la 25 decembrie. Se consideră
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
la aceeași dată, în legătură cu aceea a solstițiului de iarnă, numai că orientalii au fixat-o, după vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care cădea atunci solstițiul, adică la 25 decembrie. Se consideră că sărbătoarea Nașterii s-a despărțit pentru prima dată de cea a Botezului, serbându-se la 25 decembrie, în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375 apoi la Constantinopol în anul 379. Peste câțiva ani
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Ierusalimului, generalizându-se astfel în creștinătatea răsăriteană. La fixarea zilei de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22—23 decembrie), ea fiind privită ca zi de naștere a zeului Soare, învingător în lupta contra frigului și a întunericului,(Ziua de naștere a Soarelui nebiruit), pentru că de aici înainte zilele încep să crească, iar nopțile să
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Vincențiu MĂLĂESCU ∎ Călător prin suflet - Mariana MIHAI ∎ Dincolo de tăcere - Andreea Monica MUNTEAN ∎ Mărțișor - Năstase MARIN ∎ Suflet la ofertă - Angelina NĂDEJDE ∎ O clipă cât o eternitate - Irina NOVAC ∎ Armonia contrariilor - Mihaela OANCEA ∎ Motanul IOACHIM - Mihaela OANCEA ∎ Țărăncuța de la Londra - LICUȚA PÂNTIA ∎ Solstițiul de vară - Lucia Silvia PODEANU ∎ Tărâmul durerii - Lucia Silvia PODEANU ∎ Pas de Ștrengar pe Strada Copilăriei - Aura POPA ∎ Tradiție și legendă la poalele Vlădesei - Coordonator: Georgeta Minodora RESTEMAN ∎ Pe strunele Gorjului - Florian SAIOC ∎ Sunt AICI... - Alexandru SANDU ∎ Adaptări de zbor
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 12 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1426185833.html [Corola-blog/BlogPost/365643_a_366972]