5,168 matches
-
mai scriu versuri de loc, dar ego-ul mi-a zis: mai așteaptă și mi-a pus o proteză în loc. nu ai nevoie de foarte multe ca să minți că ai fost fericit. pe planetă cu vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
căci pot recita și acum, ceea ce și fac plimbându-mă pe malul mării, sute de versuri. Însă terorizat de a nu începe să vorbesc singur, semnul senilității, recit în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta am să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
referentului, personalizării lui, la scara de 1/1. Malignitatea istoriei se poate, astfel, condensa în conturul memorabil al unui personaj prea bine cunoscut, umblând bezmetic cu polonicul prin satele, bisericile și viețile noastre: "Vine Haplea dă cu lingura-n sate/ soarbe clopote pe nerăsuflate/ ară biserici, seamănă panică/ și-apoi o seceră cu limba mecanică./ Știa ce spune grecul săracu':/ nu-ți lua turcoaică - îl iei pe dracu',/ nici casă-n Vlahia - ferește Doamne/ că-i cad ferestrele după trei toamne
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
de înfăptuiri. L-am cunoscut din copilăria mea, l-am admirat și l-am iubit din tot sufletul. Tristețea și regretul că nu mi-am găsit timp să mă duc mai des și mai pe îndelete la Cluj pentru a "sorbi" vorbele înțelepte ale marelui cărturar oltean și mai ales consătean, mă vor urmări toată viața. Am auzit vorbindu-se de Valeriu Anania de cum am deschis ochii și am inceput sa inteleg lumea iată cum, ce, si de ce: Mama mea, Elisabeta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Prin însingurarea mea trece iarnă, plimbându-și gleznele, scârțâind a îngheț. Din volumul de versuri „ÎN VESTIARUL INIMII” (Editură Tiparg, 2011) Stelele, crăpate pe buzele cerului înzăpezit de dimineți neîncepute, îmi aruncă-n vertebre guturaiuri, de parcă zilele mele s-ar soarbe în însetarea pământului, ca într-un cimitir obosit. Poate că sunt un om de zăpadă în care iarna-și taie venele, sinucigându-se. PREZENT a. între noi faptele și pleoapa căzută a istoriei peste mâinile întinse căutând drumul b. sufletul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. printre silabe mă proptesc pe dreapta. cu stânga dinspre inima stau paj, că nu se știe cât de-naltă-i treaptă pe care șui și nu-mi stă nimeni gaj. până mai ieri sorbeam tuberculoză din țigarete cu bacilul Koch și-n pajiștele de metempsihoza târziu mă spovedeam la vreun paroh. mai bine sorb un vin, ca vinu-i sânge, pe care-l pune-n predici chiar Iisus. vinul e bun și nimeni nu se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu se știe cât de-naltă-i treaptă pe care șui și nu-mi stă nimeni gaj. până mai ieri sorbeam tuberculoză din țigarete cu bacilul Koch și-n pajiștele de metempsihoza târziu mă spovedeam la vreun paroh. mai bine sorb un vin, ca vinu-i sânge, pe care-l pune-n predici chiar Iisus. vinul e bun și nimeni nu se plânge, v-o spun poeții dacă nu v-au spus. Omar Khayyam s-a dus la Dromihete și fiindc-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-n predici chiar Iisus. vinul e bun și nimeni nu se plânge, v-o spun poeții dacă nu v-au spus. Omar Khayyam s-a dus la Dromihete și fiindc-a scos butașii, l-a certat: sunteți creștini și vin sorbiți cu sete la fiece HRISTOS A ÎNVIAT. priviți și voi ce rânduri are via. parcă sunt versuri dintr-un manuscris. poetul ce va cânta bucuria n-a fost în vecii-vecilor proscris. eu simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai scriu versuri de loc, dar ego-ul mi-a zis: mai așteaptă și mi-a pus o proteză în loc. nu ai nevoie de foarte multe ca să minți că ai fost fericit. pe planetă cu vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
căci pot recita și acum, ceea ce și fac plimbându-mă pe malul mării, sute de versuri. Însă terorizat de a nu începe să vorbesc singur, semnul senilității, recit în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta am să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
depărtat strămoș acvatic, e pus într-o poezie care combină rime și ritmuri eminesciene cu armonii matematice: Cît mai fi-vei, în sodomul/ apei, neam cu omul,/ dulfe,/ pește glasnic și neorb, - / dă, tu, curs chemărilor/ noastre, cînd afund ne sorb/ ochiurile mărilor!" La fel, de citit - și de citat integral, de-aș mai avea loc... - e blestemul șăgalnic pentru "cine-o supăra o barză", atenționare care, în popor, se poartă, adusă în volum cu diferența, marca Foarță, a unui refren
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
zîmbetul pe buze. Cartea lui Karl-Markus Gauss, Europeni care se sting, pare un reportaj făcut la fața locului pe seama sfîrșitului etnic al cîtorva minorități europene: sefarzii din Sarajevo, germanii din Gotschee (regiune din Slovenia), arbăreșii din Calabria (albanezii din Italia), sorbii din Germania (un fel de slavi de origine ceho-poloneză formînd de secole o mică enclavă înlăuntrul Germaniei) și aromânii din Macedonia. Dacă ar fi însă un simplu reportaj, am trece-o repede în categoria cărților de duzină aparținînd tiparului multiculturalist
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
Mougel - Marea Britanie în secolul al XX-lea (Ed. Corint, 99 000 lei). Țara magiei Ramses al II-lea al Egiptului, ziditor de temple și piramide, îndrăgit de popor, părinte al multor fii și fiice, care a domnit 64 de ani, sorbind din elixirul pregătit de o preoteasă hitită, devine Ramses cel Blestemat, osândit pe veșnicie să pribegească prin lume, singurul muritor care a căpătat nemurirea. Trezit la viață în opulenta Londră edwardiană, după ce petrecuse mult timp în British Museum, Ramses se
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]
-
Aici trebuie spus că există programe de predicție a apariției satelitului care îți desenează pe un planiglob traiectoria „sputnik“-ului (de exemplu InstantTrack ori HalloSat) și programe care decodifică, prelucrează, analizează imaginile (gen WxSat ori WxtoImg). Stai în fotoliu, îți sorbi liniștit cafeaua în timp ce calculatorul procesează, iar în câteva minute ai la dispoziție imaginea normală, cea care are contrast mărit, în spectru vizibil, infraroșu, alb-negru, color, cu granițele desenate ș.a.m.d. Unii amatori din diverse colțuri ale lumii au mers
Agenda2003-45-03-45-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281694_a_283023]
-
paște iezii aproape de turmele tale ! Se făcea că un car de aur, trimis de un faraon, a luat-o. Caii își scuturau în coamă șiruri de perle și zale de aur. Zânei i-au rămas numai boabele roșii ca de sorb și căușele cu stropituri de aramă și argint. 2. F L U I E R E De ce nu-mi vii iar iubite ? Fluiere se aud peste munți; Amuțesc prin văi... Căprioarele neliniștite își ridică atent urechile, întorc botul spre soare
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
o atmosferă adesea carnavalesca, de piață publică, surpat în succesiunea halucinanta a duratelor ("Ce năpraznic îi crește barbă copilului bătrîn/ îi iese din obraji că iarbă printr-un mormînt/ primăvară un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile"), interogînd lumea și "adevărurile" ei, manifestîndu-se că un eretic, ca un Meister Eckhart, poetul scrie despre "ziua de azi" ca si cum ar fi "prima zi de după moarte", pentru că - nu-i asa? - "timpul lăsat trecerii noastre prin lume e/ prea scurt
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
de azi, într-un triumf al "eternei reîntoarceri": "Într-o zi de vară, campestra/ mușc din mărul angelic,/ epuizat de exercițiile de peste an, la palestra// Rețină a manuscriselor oarbe,/ văd printre zabrele, în penumbra/ cum ziua de mîine, gravidă, mă soarbe// Aici, în curtea Casei cu turn din Copou/ voi reciti versurile poeților morți,/ pînă mă voi naște din nou" (Casă memoriala). Relicvele istoriei constituie alibiuri ale palingeneziei: În jurul statuii lui Anastasie Fătu -/ parcă am fi la rozalii,/ lipsesc doar morții
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
și subterane paralele// Va scriu din lumi extraterestre:/ că luna are lăzi de zestre/ și sîni de ceară./ Aleluia,/ dinspre Pogor spre Cetățuia..." (Misiva po(d)goreană). Alteori e fantomatic dionisiaca: "Prietenii vin și se duc./ Unul bea vin, altul soarbe ceai alpin,/ celălalt gusta din toate cîte puțin// Umbrele se ridică în zori din țarina/ mîna de mînă -/una respira, alta inspiră, cealaltă îngheață/ cu mască mortuara a zilei de mîine pe fata// Toți sînt prietenii noștri/ și fiecare al
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
onorific de la facultate umplea amfiteatrul cu verbul lui original, cu știința lui de a stîrni emulație, cu extravagantele și snobismele lui care ne aduceau în pragul revoluției intelectuale. Nu auzisem nimic asemănător de la nimeni. Acest lucru nu trebuie uitat. Îi sorbeam fiecare cuvînt. Cu toții, cînd am început să scriem, i-am copiat pînă și ticurile. Nu știam nimic din trecutul lui? Pentru noi, trecutul care conta, al lui Călinescu, era acela din anii ^50, cînd fusese eliminat de la catedră, exilat la
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
dintre ei fiind anexați, în calitate de "frați de idee", cursului "socialist" al evoluției literaturii: ""Literatura clasică moldovenească" se înjgheba astfel după principiul "mintosului" caporal care ordona soldatului să sape de la gard pînă la prînz: ea se vedea condiționată - geografic - de Milcovul sorbit pentru noi doar alegoric și - politic - de anul 1859, limită temporală oricum nejustificată: de ce nu atît de dragul pentru ei 1812?". Și nu avem a face doar cu interpretări din anii stalinismului. Pînă deunăzi, școala basarabeană a predat Junimea (poate, pe
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
oare alteritatea un avantaj al creației? Nu împrospătează oare ea imaginea, n-o înavuțește cu accepții și nuanțe noi, în jocul capricios, infatigabil, al elementelor? Celălalt beneficiază de un unghi de vedere inedit, la intersecția vieții exterioare cu cea interioară: "sorbit de nori în trecere/ de solzii unui pește imaginar/ ca ploaia/ tu vezi seninul altfel// trup dar din darul apei/ fînul călcînd ținutul pudic/ dintre genunchii umbrei// vîntul halou/ strîns împrejurul frunții/ urmează-n puls pupila/ și tu vezi adormirea
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]