313 matches
-
trăiți, Întru mulți ani fericiți Ș i ca pomii s ă-nflori ți Și ca ei să-mbătrâniți Și ca toamna cea bogată; Fie casa-ndestulată. Tot cu mesele întinse, Cu făcliile aprinse, Să petreceți împreună, Până-n veci cu voie bună. Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, ca un măr, Ca un păr, Ca un fir de trandafir! Tare ca piatra iute ca săgeata; tare ca fieru' iute ca oțelu'. Peste vară Primăvară, Capul să nu te mai doară! La nul și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dintotdeauna iarna, la solstițiu, nu cum cred alții. Adică toamna - Întruchipată de seara Ajunului - se ară, iarna - odihna de noapte a gospodarului care nu știa nici de Revelion, nici de artificii și alte alea - solul se reface pentru ca primăvara - dimineața Sorcovei - să fie semănat. Dar, pe vremea În care au fost instituite aceste obiceiuri, nicăieri nu existau culturi de toamnă. Cam așa ceva. Și mă gândesc la ce fac nepoții prietenilor tăi egipteni acum, după ce, prin barajul de la Assuan, au mântuit cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asigurat pe rege că tineretul și străjerii cinstesc și practică tradițiile creștinești ale strămoșilor și l-au rugat să urmărească programul lor cu datini de Crăciun și Anul Nou. Programul, prezentat în cadru străjeresc, a cuprins: Moș Ajun, Colindele, Steaua, Sorcova, Plugușorul, Moș Crăciun. „Serbarea datinelor strămoșești de către grupa de străjeri a MS Marelui Voevod Mihai s-a sfârșit cu un duios cuvânt de mulțumire al Suveranului pentru străduința colaboratorilor săi la opera de educare a tânărului Prinț”. A urmat ceremonialul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
foarte tare și puțin ,,pe nas''... De altfel un personaj pitoresc ,, piticu’ ’’, după cum îi spuneau în batjocură și niciodată în față, unii dintre pacienții ce avuseseră ,,de ceartă cu el’’. După mulți,,un director cam pe arătură’’ sau ,,plecat cu sorcova...’’ Mie mi se părea a fi chiar amuzant, un om trecut de 50 de ani și cu simțul umorului. Unii îl lăudau ca fiind un medic bun, alții din contră..., spunând că ,,nu se vor da pe mâna lui, nici
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
exact.[da da A: [și cafeluța o ții aici. B: mai jos. A: aici? ((rîde)) B: exact A: ((oftează)) CE faci horia. acuma tu ești horia. CE faci horia. B: bine sofia. A: da’ de CE ești așa dus rău cu sorcova, măi horia? B: păi.. sunt emoționat. A: ești emoționat, horia? Horia, tu ești ândrăgostit? B: puțin. A: de CINE horihahaha: B: ((rîde)) vreau să spun că ești un SUPERtip. A: stai că se schimbă placa. B: [extraordinar. A: ((își drege
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sobei, piciorul scaunului, brațul fotoliului, fața de masă, gâtul sticlei, buza paharului, ochiul plitei. Comparațiile cu un termen concret sunt frecvente, învestite cu forță persuasivă: trage ca un cal, se uită ca mâța-n calendar, s-a gătit ca o sorcovă, arată ca o sperietoare, vorbește ca prostu’, e mare cât o zi de post, e greu ca plumbul, vorbește ca o moară stricată, e alb ca varul, e rece ca gheața, e tare ca piatra etc. O interesantă expresie concretă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
român, adunate din comuna Țepu (jud. Tecuci), București, 1911; ed. îngr. Petre Florea, București, 1999; Firișoare de aur. Povestiri și legende din popor, București, 1911; Sfârșitul lumii. După credințele poporului român, Bârlad, 1911; Culegere de colinde, cântece de stea, vicleime, sorcove și plugușoare, întocmite pentru folosul tineretului ce urează la Crăciun și Anul Nou, București, 1912; Culegere de ghicitori românești (cimilituri), București, 1912; Cântece de țară, București, 1913; ed. îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1960; Povestea lumii de demult. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
și G. Racoveanu). Este evidentă predilecția pentru scrierile cu pronunțat caracter patriotic și pentru cele referitoare la teritoriile ocupate (Gr. Nandriș, Despre viață culturală a Bucovinei, D. Mărgineanu, Dobrogea, pământ străbun ș.a.). Rubrica „Datini străbune” este destinată creației populare (Plugușorul, Sorcova etc.), precum și poeziei originale, cu vădită tentă tradiționalistă (Al. Gregorian, Colind fără țară, Teofil Lianu, Colind). Cei mai importanți colaboratori sunt Mircea Eliade (Solo o signo de Zamolxis, 1959), Aron Cotruș (Rapsodie dacă - text în limba spaniolă), Vintilă Horia (Rugăciune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
că deocamdată nu pot scrie mai bine... 364 Cred că până la urmă am reușit să obțin un ultim volum de la Emil Satco - Muzica în Bucovina, pe care l-am trimis lui Alger. 302 ANISESCU, Ilie365 1 Fălticeni, 23.12.’88 „Sorcova” și „Plugușorul” de Anul Nou - 1989 - să vă aducă, la toată familia, daruri bogate: sănătate, bucurii, tihnă sufletească și bogate împliniri. La mulți ani! Familia Pr. Ilie Anisescu P.S. Mulțămim din inimă pentru darurile trimise 366, care ne sunt scumpe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Capidan”. Din seara de ajun și până în ziua de Sf. Vasile copii merg din casă în casă pentru a colinda. Fetele poartă în mână un țăpug iar băieții o țimigă, pentru ca, în dimineața de Sf. Vasile, să colinde cu surva (sorcova). Din păcate o mare parte din obiceiuri s-au pierdut. La meglenoromâni este obiceiul ca în fiecare dimineață de lăsatul secului, tinerii căsătoriți să se ducă la nași iar nașul la rândul lui are obligația să dea un ban de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a laicizat, devenind un alai popular. Principalele tipuri de măști specifice acestui obicei sunt cele arhaice, confecționate din „traistele de cai” sau din piele („chieile” - simple obrăzare), și cele de dată mai recentă - „tigvele” și „chipurile” (măști montante, ca niște sorcove imense). De la formele cele mai simple, cu două-trei personaje, jocurile cu măști au evoluat spre forme mai complexe, cu cete de colindători (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Simion C. Mândrescu, Literatură și obiceiuri populare din comuna Râpa de Jos, București, 1892, 207-225; P. Gheorghiasa, Obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou. Colinde, Cântece de stea, Irozii, Păpușile, Plugul, Semănatul, Sorcova, Vasilca etc., București, 1939; Mihail Vulpescu, Irozii, Păpușile, teatrul țărănesc al Vicleimului, Scaloianul și Paparudele, București, 1941; Teatru folcloric din județele Bacău și Neamț, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Bacău, 1968; Bună dimineața, lină fântână, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
spatele babei, adică doamnei, dacă ar mai fi fost lîngă mine. Merg apăsat și, din cînd în cînd, repet: "Pentru 800 $, care nu-i aparțin de drept, profesoara să se preteze la jigniri atît de nedrepte!". Poate este dusă cu sorcova, caut un motiv cu disperare. Învățat cu respectul ieșenilor, acum total dezinte resat, incidentul acesta mă frămînta excesiv de mult. Strada se sfîrșește și ies pe un cîmp mare cu iarbă verde. Respir adînc și privesc zona Păcurari, intrarea în Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
decît despre acele locuri cu lunga și bogata lor istorie. Pe acolo s-a strecurat acel cavaler pentru o răpire, acolo a murit în duel acel nefericit cavaler fără prihană, de acea creangă s-a spînzurat ăla dus puțin cu sorcova. Ce mai, peste tot istorie veche și contemporană. Cu barca aceea Georges a plimbat-o pe actuala soție și acolo a fost smuls primul sărut. Cu certitudine că multe povești s-au transmis în timp cu adăugiri, cu romanțări și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
știu profanii? Întotdeauna am avut o deosebită stimă pentru oamenii de știință, pentru cei care au împins lumea asta nenorocită spre înainte. Invenții, inovații, descoperiri epocale, toate au fost făcute de oameni pe care mulți i-au considerat duși cu sorcova. Realitatea este însă alta. Oamenii aceștia sînt cu toată mintea axată pe problema care îi preocupă, care îi obsedează. Un amic, profesor, după o reuniune cu savanți, ne invită acasă. Acolo nu găsește cheile de la ușă. După cercetări, se constată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din Rio de Janeiro (cumpărasem din țară mai multe sute de timbre, dintre care câteva serii cu "Obiceiuri de iarnă", cu care am făcut câteva panouri; cu ajutorul tehnicianului policalificat Neluțu, am fabricat o "Stea" frumos colorată și împodobită și câteva sorcove; ca fundal sonor am avut colinde în superba interpretare a Corului Madrigal); Concert de Crăciun organizat la Teatrul "Cecilia Meireles" din Rio, susținut de formația "Rio Camerata", avându-l ca solist pe violonistul româno-brazilian Petrică Popa; vernisajul la Sao Paulo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
noi. Frumosul, simplul și românescul “La mulți ani!” să vă Întâlnească deopotrivă, pe domniile voastre, iubiți ascultători, pe voi, prietenii mei știuți și neștiuți de la Radio Iași. “Radiosfera”, 25 decembrie 1995, ora 9,30 CARTEA A TREIA 62. Un fel de sorcovă Suntem un vechi popor agrar, motiv pentru care noaptea dintre ani e Încadrată de două simboluri agrare: plugușorul și sorcova, aratul din toamnă și semănatul din primăvară, ce Încadrează iarna, adică odihna solului. Dar, mai mult, plugușorul consemnează un tip
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
știuți și neștiuți de la Radio Iași. “Radiosfera”, 25 decembrie 1995, ora 9,30 CARTEA A TREIA 62. Un fel de sorcovă Suntem un vechi popor agrar, motiv pentru care noaptea dintre ani e Încadrată de două simboluri agrare: plugușorul și sorcova, aratul din toamnă și semănatul din primăvară, ce Încadrează iarna, adică odihna solului. Dar, mai mult, plugușorul consemnează un tip de agricultură pe care-l discutam nu demult ca nepoluant: agricultura itinerantă, adică cultivarea și apoi abandonarea spre refacere a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ia acum forma colacului, adică a Soarelui, și conține grâu din primul snop, adică din acela care, amestecat cu sămânța viitorului semănat obligă la cultivarea aceluiași soi, adaptat și În același timp adaptabil În continuare locului; ecologic deci. Cât despre sorcovă, ascultați-o pe a mea; e unică, pentru că, dacă voi ajunge și la anul, va fi desigur alta. Oricum, cele două datini amintite acum sunt, prin adânca lor semnificație, neînțeleasă de alogeni, poate singurele care au scăpat nepoluate de unii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mult de două săptămâni de vacanță, cu sărbători multe, cu obiceiuri și datini, atât de fermecătoare și frumoase! Răsunau ulițele satului de glasurile copiilor și chiar și ale maturilor care, pe echipe, mergeau cu colindul, cu steaua, cu plugușorul, cu sorcova, cu Jieni și haiduci și cu hora cu scrânciob din centrul satului. Curat prin case, cu suflete și inimi curate, satul meu natal petrecea de minune și se bucura intens de aceste sărbători și de datinile sfinte și frumoase care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și opiniunilor emise prin articolele publicate“. Articolul prim, publicat în no. 1 al ziarului este intitulat Steagul nostru, în care sunt multe declarațiuni de principii, dar nimic precis. În acest număr, ziarul publica și o nuvelă de Barbu Delavrancea intitulată Sorcova. Printre știri găsim următoarele notițe, știri și informațiuni pe care le reproducem cu titlul de documentar: „Aflăm că d-nul prefect al poliției Radu Mihai, a cerut suma de 150 000 lei pentru siguranța publică. D. I.C. Brătianu însă, convins
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
iubesc părinții mai mult pe el, au dorit să-l omoare. Numai că a fost salvat de călători. Acest cântec, parcă și azi aud cum îl cântau flăcăii în noaptea de revelion pe la ferestrele noastre, atât de frumos. Și cu sorcova, de răsuna satul. Toate acestea se petreceau prin anii 1924-28, iar acum nu știu dacă mai e atât de frumos. Dar eu nu pot uita frumusețile copilăriei, ale frumoșilor noștri copii și tineri. Nici cântecele: O lacrimă pe față Îmi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
să-i ceară s-o servească. Ce naiba ați cumpărat atâtea flori?a întrebat-o soțul luându-le. Vreți să le treceți și pe ale mele, că am sacoșele pline cu ce am cumpărat. Dă-mi-le! Arăt ca mergând cu sorcova cu atâția trandafiri de plastic de toate culorile. Ha! Ha! Ha! Ce-or să zică vameșii când mă vor vedea? Nu zic nimic, că dumneavoastră n-ați cumpărat multe lucruri cum am cumpărat noi, îl încurajau femeile. Același lucru pățise
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Capidan”. Din seara de ajun și până În ziua de Sf. Vasile copii merg din casă În casă pentru a colinda. Fetele poartă În mână un țăpug iar băieții o țimigă, pentru ca, În dimineața de Sf. Vasile, să colinde cu surva (sorcova). Din păcate o mare parte din obiceiuri s-au pierdut. La meglenoromâni este obiceiul ca În fiecare dimineață de lăsatul secului, tinerii căsătoriți să se ducă la nași iar nașul la rândul lui are obligația să dea un ban de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
puțin însă în satul ei, mai mult rătăcește, o mai strigau oamenii și Florița, adevăratul ei nume nimeni nu-l știe, Floarea din Drăgosteni se oprește în iarba înaltă, în mijlocul poienei și soarele bate în capul ei împodobit ca o sorcovă, eu nehotărât cu iarba aproape cât mine, clopoțeii și-au oprit clinchetul, aș vrea numai să-i ating cu mânuțele mele, ea îmi zâmbește cu toată fața, chipul ei e alb ca laptele, ca laptele de alb e chipul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]