2,017 matches
-
Programul, îndeajuns de vizibil și de schematic, sărăcește puterea emoțională a unor versuri luate separat". Despre Marin Sorescu ni se arată: "Demitizarea de care s-a vorbit atîta sau, mai nou, deconstructivismul poetului din Bulzești trebuie că și-au avut sorgintea în această ușurință și obișnuință de a mima și parodia a țăranului isteț, cel ce scornește porecle întregului sat. (...) O gamă întreagă de nuanțe ale colocvialității transformă un volum de Sorescu într-o piață citadină (sau sătească) în care multitudinea
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
jertfă împăcat. Din pietre albe i-am durat altarul, Din lemne scumpe flăcări i-am ivit Și cerul nalt cum îmi primește darul, Urc rugul împlinirii, fericit.” Imensa producție poetică a autorului suferă de păcatul oricărei opere abundente și de sorginte clasică, executată în ritm de metronom: prea mare întindere acoperită de versuri anodine. Raportul dintre reușite și peisaj tern rămîne asemănător celui al lui Alecsandri, Coșbuc ori Tennyson. Capodoperele trebuie căutate atent, deoarece se află bine ascunse. Latura tennysoniană a
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
două volume rămase din nefericire nescrise), iar discursurile pe care le-a ținut pe parcursul vieții sunt adunate în ultima sa carte, N-am venit să țin un discurs (2010). Ilustrând în chip strălucit așa cum am menționat, cunoscutul curent literar de sorginte latinoamericană al „realismului magic” al cărui reprezentant emblematic este, García Márquez plăsmuiește miticul Macondo, un teritoriu prodigios, unde fantasticul, miraculosul, irealul, se insinuează adesea cu naturalețe, în realitatea înconjurătoare. Scriitorul folosește localitatea sa natală, Aracataca, drept referință geografică pentru acest
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
fără drept de apel, că Ioan Lascu se afirmă ca un mărturisitor al transferurilor existențialismului prin furcile caudine ale suprarealismului. Pledoaria prozatorului, prin întreg ansamblul, este pentru formularea concentrată, fiindcă doar atunci, crede autorul, se exprimă idei, gânduri nobile de sorginte filosofică. În cazul acela, descrierile de peisaje din preajma munților trebuie să fie sobre, demne cu măsură, nu languroase fără ținuta de gală a limbii române.
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
canavaua unei permanente maree sufletești. Actualitatea -decupată secvențial, cinematografic, dobândește forță emoțională tulburătoare. „Câtă viață, atâta literatură!” - o altă proză demnă de Nobelul pe care l-ar fi meritat, cu prisosință, și controversatul roman „Quo vadis, Domine?” Prozatorul de profundă sorginte ardelenească, dublat structural de un excepțional jurnalist de investigație, se inspiră, obsedant, din aspecte ale actualității urmărite până în consecințele ei ultime. Și aici, ca și în romanele anterioare, personajele lui Mihai Sin traversează aceeași acută criză de identitate, nu se
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
clătinatul” vodă Dabija ajunge serios (sobru), fiind vorba nu despre oricine, ci despre „domnul sfânt”. În vreme ce în proză principele preferat este Alexandru cel Bun (scriitorul afirmă își poate dovedi până la acest domn ascendența!), în lirica eminesciană, deopotrivă în cea de sorginte populară și în cea de factură cultă, Ștefan cel Mare este de departe monarhul dominant. De la vagi rememorări sau pomeniri doar de nume până la adevărate portrete, voievodul tutelar se bucură de o atenție constantă. „Când Ștefan se suie călare pe
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
din ceruri: „Dar printre fum și lupte în cercul de lumină/ Se văd cerești casteluri de-a lui Hristos tării,/ Și între ele-i Putna, în care-adânc se-nchină/ Lui Ștefan-vodă astăzi ai României fii.” Și în alte poezii de sorginte populară, tot Ștefan cel Mare domină scena, așa cum se întâmplă în „Mușatin și codrul”: „Ștefan-vodă, tinerel,/ Trece puntea singurel,/ Cu pieptarul de oțel,/ Cu cușma neagră de miel, / Drag i-e codrului de el” („Închinare lui Ștefan Vodă”)[33]. Domnii
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
și unul dintre cele mai culte ale acelui ev de mijloc[35]. 4. Voievozi-țărani sau voievozi-cavaleri? Evul Mediu evocat de Eminescu este și cult și popular, în același timp. Apar figuri mărețe de împărați, regi, prinți, voievozi, cavaleri, deopotrivă de sorginte occidentală și orientală, înveșmântați în mantii împodobite cu pietre scumpe, îmbrăcați în zale, încoronați cu diademe de aur, locuitori ai unor castele de vis, în calești zburătoare, trase de cai de rasă, așa cum unii dintre aceștia, în ciuda titlurilor pompoase, au
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
pe vechiul cult al strămoșilor. În Marea Britanie, sărbătoarea s-a numit All Saints Day sau All Hallows Day, iar seara dinaintea ei, All Hallows Evening. În timp, prin prescurtare, a devenit Hallows’E’en și de aici Halloween, sărbătoarea de sorginte americană care, în ultimii ani, a fost adoptată într-o oarecare măsură și de către români. Halloween-ul - care înseamnă, în primul rând, costume cât mai ciudate și dovleci scobiți, cu lumânări aprinse, pe post de felinare -, sărbătorit în 31 octombrie, a
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
de păgâni, Le dă senin, iar nouă, gerul, Sărmanilor oșteni români. Desțelenește, Doamne, trupul, Că se chircește de durere Și se fărâmă fără scrupul, Fără voință ori putere. Desțelenește, Doamne, mintea, Că prea adesea se revoltă Și prea își blestemă sorgintea Și totul pe pământ și boltă. Desțelenește, Doamne, omul, Și să se-nalțe dă-i putere Cum către cer se-nalță pomul, Și dă-i putere să mai spere. Referință Bibliografică: Desțelenește, Doamne! Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DESȚELENEȘTE, DOAMNE! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381658_a_382987]
-
Și fă-Ne viața lină și fă-ne tot ce vrei, Să nu petrecem zile cu-amaruri și cu chin, Colindă, Împărate, cu florile de spin! Colindă-Ne, o, Doamne, cu fir de măr în mâini Și apără de rele sorgintea de români Că prea a fost ținută în lanțuri și în frâu, Colindă-Ne, o, Doamne, cu spic mănos de grâu! Colindă-Ne, Hristoase, cu firul alb de crin Să îndulcim cu miere pocalul de venin, Să rătăcim prin viață
COLINDĂ-NE! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381668_a_382997]
-
despre dulf, despre vidra, despre vânători rituale în care feciorul învinge leul, unele dintre ele necatalogate de culegerile de specialitate. Cu toate că, odată cu venirea creștinismului, unele colinde au asimilat elemente religioase, majoritatea textelor sunt străvechi, adevărate relicve ale ritualurilor solare de sorginte precreștina. Așa se explică faptul că atmosfera din timpul colindatului poate fi uneori ludica, excesivă, tumultuoasa, amintind de veselia Saturnaliilor și a sărbătorilor dionisiace. Acești colindători, veniți din Țară Lovistei, sunt trecuți prin vârstele anotimpurilor iar cântarea lor augurala, purtată
Un Crăciun cu Grigore Lese [Corola-blog/BlogPost/97871_a_99163]
-
Luceafărul De curând, pe strada Bastionului lângă Liceul „O. Goga” s-a deschis o unitate comercială cu o ofertă inedită în peisajul comercial sibian, Café Crêpes&Sandwiches Luceafărul, un loc în care poate fi savurat gustul rafinat al clătitelor de sorginte franțuzeasca. Având la bază ideea îmbinării diverselor bucătarii internaționale cu rafinatele preparate franțuzești, delicioasele clătite pot fi încercate în variante diferite : sub formă de aperitiv, fel principal sau deșert. “Așa cum arabii, indienii și africanii se mândresc cu lipia, mexicanii cu
Café Crêpes amp; Sandwiches Luceafărul [Corola-blog/BlogPost/98275_a_99567]
-
o fuziune cu adevarat inedită: doi muzicieni cu personalități și cariere diferite, pianistul Râul Kusak și violoncelistul Adrian Naidin, colaborează în premieră, secundați de Eugen Amarandei la contrabas și Gabriel Bălașa - percuție. Tradițional și de avangardă, “Cântice'n Cerc” are sorginte clară din filonul tradițional românesc, pe care-l explorează cu geniu, îmbogățindu-i vigoarea originală cu nuanțe și subtilități contemporane. Fundația Bravo, organizatorul „Freedom Jazz la Vamă Veche”, a anunțat lista artiștilor români invitați să concerteze în cele trei zile
Pregătiri frenetice pentru Freedom Jazz la Vama Veche [Corola-blog/BlogPost/97338_a_98630]
-
VIUL ȘI APROAPELE” Cunoscutul poet bănățean, Eugen D. Popin, ne-a oferit recent un nou volum de poezii intitulat „Viul și aproapele”, apărut la Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016, cu o prefață de Geo Vasile. Motivul central al cărții este de sorginte romantică: antinomia dintre artist și lumea mărginită în care e constrâns să trăiască. În această cheie trebuie interpretat titlul, „Viul și aproapele”, care ne sugerează oponența dintre cel ce trăiește cu adevărat, chemat să ofere lucrurilor un nume (precum se
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
Cândva, statele mari și puternice își asigurau dominația și întinderea prin atitudini de intimidare și acțiuni armate agresive. Astăzi, lumea s-a schimbat; mijloacele economice, dezvoltarea și controlul asupra resurselor „dau tonul” în relații a căror sorginte se află în negura timpului. Statul derivat din prăbușirea fostului Imperiu otoman folosește metodele mileniului trei pentru expansiune. Astfel, balansul Turciei între aderarea la Uniunea Europeană și interesele pentru strângerea legăturilor cu țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) are în
Vechile imperii şi noul imperialism [Corola-blog/BlogPost/94063_a_95355]
-
să facem o adâncă reverență celor ce, acum 140 de ani, au pus piatră de temelie presei în Argeș, respectiv celor ce au fondat „Argeșul”. Nu știu dacă doar acesta ne-a fost gândul când, înnodând firul presei argeșene de sorginte democratică, am botezat primul cotidian liber editat pentru județul nostru „Argeșul liber”, al cărui prim număr a apărut pe 23 decembrie 1989. Ce știu sigur este că ne-am consultat cu colegii de la „secția de presă” a bibliotecii județene, unde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
vă propunem trei epigrame de Ion Cuzuioc. Unui avocat-poet Cînd dai cu legea-n bară, Încerci să fii poet Și iarăși, cu regret, Ne-mbeți cu apă chioară. Replică Eu constat că mătăluță, Cum bei kilă după kilă, N-ai sorgintea în maimuță, Ci te tragi de la... cămilă. Unui politician pasager Prin partide călător, Cunoscutul boșorog Și-a făcut un viitor Numai bun de... necrolog. Nelu CHIPĂRUȘ, Chișinău
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94148_a_95440]
-
nașterii, dar eu sunt român prin liberă opțiune”. Monumentalii însoțitori Și iată că în pragul primei jumătăți de veac de la trecerea în eternitate, această neordinară personalitate, nobilă prin sânge și spirit, a revenit la Cernăuți cu opere ce-i mărturisesc sorgintea românească prin liberă opțiune și dragostea imensă pentru Bucovina. A venit, însoțit de o monumentală suită a țăranilor săi adorați, să ne amintească de noblețea rădăcinilor străbune, nouă, urmașilor slăbiți în vrednicie, celor ce se mai întâmplă să se rușineze
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
cititului constituie un act reflex, asemenea respirației sau bătăilor inimii (o sută de mii în 24 de ore), Mariana Didu se prezintă și de astă-dată ca un scriitor de inspirație livrescă, în sensul că ale sale creații nu sunt de sorginte hormonală, viscerală, ci stârnite de studierea unor cărți, a unor opere filosofice ori de artă plastică, fundamentale pentru cultura românească și europeană. Recentul volum de versuri: ,,Poemele ființei’’ ne trimite cu gândul, automat, prin chiar titlul său, la Martin Heidegger
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
obligativitate dreptului la replică sau la rectificare pentru cei ce se consideră nedreptățiți de o instituție de presă și care pot dovedi că dreptatea este de partea lor . Dar , este doar o recomandare . Nu are efectul legii . O recomandare de sorginte morală , un îndreptar etic pentru ziariști . Tot acolo se prevede „dreptul la propria imagine” a fiecărei persoane ; prin persoană înțelegându-se în egală măsură și politicianul și orice individ cu drepturi civile și ... desigur , orice ziarist . De adevărul celor publicate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93583_a_94875]
-
străine. A scrie poți orice, dar care Inimă-nțelege, tot ce spui... Și nu contează, căci cu al tau soare Umbrești păcatulstând în urma lui. A scrie poți orice, și câte cuvinte Se ascund să le găsești? Cu-adânci simțiri, devii sorginte, Din pătimi de-a iubi, nepământești... LILIA MANOLE Referință Bibliografica: POEME / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Avem un Dumnezeu! Cine-ar putea vreodată sublimul să-nțeleagă În zori, buchet de raze din soare să culeagă... Cine-ar putea descrie iubirea în cuvinte Și taina ce ascunde a omului sorginte? Atât de slab e omul și limitat în toate... Un călător vremelnic spre cerurile-nalte Ades căzând pe cale...tânjind să plece-acasă Să scape de povara și greul ce-l apasă... Cine-ar putea clipita să schimbe-n veșnicie, S-aducă
OMAGIU DIVIN 12 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377209_a_378538]
-
nu-i așa, în noi sălăsluiesc, laolaltă, ego-ul și demonul. Lumina poate veni, iată și din Septentrion. Aurorele boreale sunt fantastice, dar rămân iluzii. Nopțile nesfârșite adăpostesc har și lucruri frumoase, acolo e locul tainic al sensibilității. Sunt entuziasmat când sorgintea românească se păstrează, refuză alienarea și îndeamnă la reflecție. Tocmai acest aspect l-am urmărit. Scriitoarea Marta Bărbulescu este prezentă în volum cu destăinuiri mai vechi. La Bușteni poeta este prezentă și binevenită, alături de profesorul Simion Bărbulescu, soțul său. Lumea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
turnurilor înseși, al unora, desigur, în ruină, - ca unul care,-n felul lui Nerval, se vrea, și el, pesemne, un Prinț de Aquitania "a la tour abolie"! O spune, de altminteri, singur într-o Mărturisire de trei strofe, poemă de sorginte simbolistă, dar de croi preeminescian, anume: "Sufleu-mi e-un turn de piatră care cade în ruină,/ Iedera și mușchiul verde zidurile-i năpădesc,/ Strajă a singurătății, trist veghează pe colină,/ și în juru-i, seara, tainic, liliecii fâlfâiesc..." Or, cum
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]