225 matches
-
ca o lovitură de cârpă umedă. „Gata, gata, am obosit!” își zise samuraiul în sinea lui. Încăpățânați nu erau Ichisuke și Daisuke, ci el însuși. — Yozō, strigă el încet. Trei umbre cenușii se întoarseră înspre el și își plecară capetele spășite. De ajuns cu mustrările! E de înțeles că lui Ichisuke și Daisuke le e dor de casă. La fel de dor îmi e și mie. În ultima vreme nu visez decât valea noastră... Yozō, să știi că și eu, și senior Tanaka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
masă, apoi am deschis ușa. La ușă era călugărul nostru, care a vrut să se asigure că nu am adormit și a venit să ne invite în biserică, la slujbă. Toți am devenit dintr-o dată foarte serioși și cu figuri spășite, am luat-o după călugăr spre biserică. Dintre toți, Dragoș Bucescu Dumnezeu să-l ocrotească acolo unde este avea mutra cea mai serioasă, nu scotea nici un cuvânt, părea dus pe gânduri, devenise alt om. Parcă trăia mustrările de conștiință, pentru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
prețioase pe care contemporanii le-au spus de-a lungul timpului despre el. În schimb, cine e preocupat cu precădere de ecouri critice, adunîndu-le cu migală într-un opis de bilanț valoric, nu se poate lăuda cu virtutea modestiei. Umilul spășit care-și înalță, cu grijă de filatelist, o antologie de verdicte plastice pare să fie ros de o ascunsă vanitate artistică, de aceea partea a doua e în contrast flagrant cu prima: de la tonul recules și tihnit al artistului înduhovnicit
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
categoric solicitarea ta, zise inspectorul sanitar șef. — Da, spuse și perceptorul districtual, care continua să se gândească la zicale. Numai că, la finalul zilei, când își dădură seama a că nu elaboraseră nici un plan funcțional, coduseră înapoi spre casă oarecum spășiți. Șeful poliției îi aduse Colectorului Districtual vestea că maimuțele fuseseră în altă expediție și făcuseră un raid prin dulapurile fostului Judecător Districtual. Luaseră cinci sticle de whisky și dispăruseră înainte ca servitorii să-și dea măcar seama ce se petrecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
mai mult nervii. Iar plecarea ta a răvășit-o cu totul. Nu poate accepta că ar avea vreo vină În tot ce s-a Întâmplat cu viața ei. Pentru ea continui să fii vinovat și, fără Îndoială, te vei Întoarce, spășit, căci tatăl tău nu poate să-ți ofere altceva decât aventură, lupte, pericole, și, firește, o avere inferioară celei deținută de familia Frassetti. Aceasta este viziunea ei, iar deocamdată n-am Încercat să i-o schimb. Bănuiesc că n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Sângele albastru al leșilor a devenit vâscos, încât nici nu se mai scurgea din leșurile rămase pe câmpul de bătaie... Și tocmai când cei câțiva plăieși rămași în viață se pregăteau să înalțe la vedere ștergarul alb, Sobieski, mai mult spășit decât mândru, a ordonat încetarea asaltului și începerea pregătirii de retragere către țara leșească. Iarna era pe aproape și urmașii lui Kopernik de la Torun au anunțat-o deosebit de aspră... Pericolul împotmolirii prin Moldova, cu cetele lui Constantin-hicleanul în spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de la Crasna care, cu cărbunii și cu bobii ei, îți aduce huțănelul acasă chiar și de la celălalt capăt al Huțuliei, numai să fie în viață, că de-o fi mort, atunci adio, mamă!.. Și să-l vezi dumneata pe huțulică spășit, cu sfărcurile mustății pleoștite și cu coada între picioare, ca un câine hămesit și hăituit, dând târcoale gospodăriei abandonate și rugându-o pe huțulcă să-l ierte și să-l reprimească la cuibul fericirii lor. Dar pe unde mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
om ajunge cumva la o înțelegere, că doar ești fata noastră! Și, până una-alta, încă mai răspundem de tine! De viața ta de azi și de mâine! Hai acasă!.. Și fătuca l-a urmat cu supușenie ca o cățelușă spășită, dar pregătindu-se de o nouă confruntare cu mamă-sa: Că doar n-am să-i rabd toate apucăturile de modă veche... N-are decât să și le păstreze pentru dânsa, dacă-i plac așa de mult! Că, la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Dat afară din cârciumă odată cu ora închiderii și obligat să plătească o amendă usturătoare pentru tulburarea liniștii publice și ultraj, precum și pentru câteva stricăciuni că a greșit ușa de la ieșire și a dat cu capu-ntr-o vitrină, Giovan Gătej, obosit și spășit, cu fruntea crestată și nasul umflat, a ajuns acasă târziu în noapte, cu chimirul aproape gol. Unde-ai fost, țigane?! Că-aiștia mi-au luat traista și-au înghițit tot ce se afla într-însa... Să-l fi văzut pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
simt la fel... Între Mașa-ou și Mașa-tu și Mașa-eu nu-i acum nici o deosebire. Întreabă-le și ai să te convingi..., râse Extraterestrul. Privește la această Mașă, crezi că n-a simțit nimic? Întrebă el, făcând semne spre capul spășit al celei de-a treia Mașe ce foia sub coada Evlampiei... Acum cred c-ai să Înțelegi mai bine ce Înseamnă trinitatea“, adăugă el, pufnind din nou În râs. „Există o Mașă-tu?“, exclamă femeia. „Păi, jubilă Extraterestrul, tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ca să-i șocheze pe tovarășii săi de beție, Își Întrebă consoarta: „Ai putea să-mi spui, drăguță (Ippolit accentuă cuvântul «drăguță», care sună destul de fals În gura lui), cui aparține acest praf?“ „E un praf cosmic“, răspunse cu un aer spășit consoarta. „Praf cosmic, praf cosmic, repetă Subotin, dar al cui a fost? Presupun că a fost al cuiva, zise el, abordând o figură meditativă. Că doar n-a apărut din nicăieri...“ „Al tău, al cui altuia să fie, drăguțule, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să zicem, mi-aș schimba numele...” „Da”, făcu Bikinski. „Dacă mi-aș schimba numele, ați accepta?” Pictorul stătu În cumpănă. „Poate că aș accepta”, zise el. „Vedeți că putem să ne Înțelegem”, spuse Satanovski. Și apoi inginerul, luând o figură spășită, Începu să le povestească tuturor celor de la masă câte probleme Îi creează numele. „Am parte numai de belele din pricina lui. Chiar și la slujbă am fost avansat destul de greu, tocmai din cauza asta. Toți mă privesc cu suspiciune. Aa, Satanovski, ziceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Îl atenționă: „O femeie este o femelă plus o rochie... Dă-i rochia jos și Își va da și pielea peste cap, numai ca să se simtă cât mai În largul ei...”. Noimann-penitentul, ridicându-și capul din podea, cu o figură spășită, spuse: „Totul până la piele...”. „Și totuși, femeile Își imaginează propria piele ca pe o a doua fustă... De aceea au tendința de a o scoate-n grabă și a o arunca sub pat... Aruncă o privire acolo și vei găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
categoric solicitarea ta, zise inspectorul sanitar șef. — Da, spuse și perceptorul districtual, care continua să se gândească la zicale. Numai că, la finalul zilei, când își dădură seama a că nu elaboraseră nici un plan funcțional, coduseră înapoi spre casă oarecum spășiți. Șeful poliției îi aduse Colectorului Districtual vestea că maimuțele fuseseră în altă expediție și făcuseră un raid prin dulapurile fostului Judecător Districtual. Luaseră cinci sticle de whisky și dispăruseră înainte ca servitorii să-și dea măcar seama ce se petrecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
o scăpare, un hop, un lucru total lipsit de sens care în primul rând n-ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Noi doi suntem făcuți unul pentru celălalt. Știm amândoi lucrul ăsta. Deci, ce zici? Iată-mă în fața ta spășit — moment în care mimă că își scoate o căciulă de pe cap și o întinde spre ea — implorându-te să te întorci la mine. Se îndreptă spre ea, îi înconjură umerii cu brațele și o sărută foarte ușor pe buze. Emmy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pac cu ștampila. Nu te-ntreb cu cine-ai fi votat, că te-am văzut În dilema veche, nouă și viitoare. Da’ Îți făceai datoria de cetățean. Veniși la cârciumă, da’ nu te duseși la vot. Gore ia o mutră spășită și ridică un deget. Tocmai se aude melodia În noaptea de Moș Ajun, una dintre preferatele sale... Murmură versurile odată cu Ploieșteanu, apoi mai ia o gură din halbă. Iar face aaaaaaa, În vreme ce Gicu Încearcă să-l potolească. Și el se
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
asta mai lipsea. Femeia divorțase de un stricat și, după ce mai avusese tot felul de legături, nici una pe măsura pretențiilor ei, dăduse peste Thomas, altă poamă, dar de alt soi decît bărbatul dintîi. Avea parte, de data aceasta, de un spășit, așa i se păruse ei la Început; trebuia Înțeles, Își consumase aventurile, Încerca să fie om de casă, arăta și grozav, preda morala, asta chiar dovedea multe, ce mai, ar fi putut să fie omul potrivit! Dar, după o vreme
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
biroul administratorului, un bătrânel care abia își târâia picioarele, dar cu o nevastă trăsnet de frumoasă, de care noi ne bucuram sincer totdeauna când o vedeam, nu ca alții mai puțin simțitori, numai atunci când o și atingeau... Ne-am prezentat spășiți, sperând într-o minune și după ce s-a dat telefon tovarășei directoare, s-a dovedit că minunea într-adevăr durează doar trei zile, exact cât avea să dureze și eliminarea noastră, la care se adăuga ca bonus eliberarea capului nostru
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
ajut, n-am ce-ți face! Mi-ai făcut cel mai mare deserviciu și mi ai umplut cu noroi puturos imaginea și munca mea În folosul partidului comunist. Să-ți fie rușine! Apoi apăsă butonul roșu al interfonului și spuse spășit: Vă rog să poftiți, tov director! Peste câteva zeci de secunde În care Ștefan Începu și el să creadă că ceva nu este curat, intră directorul Mirel Stânescu și când Ștefan Încercă să rostească un „să trăiți dom’ Mirel”, așa cum
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
norocul de a nu fi surprins de nimeni din cei de care se ferea. Într-o zi de vară frumoasă, ușa se deschise brusc și o tânără se Îndrepta direct spre cel care sărise În picioare și cu o figură spășită se pregătea să ofere o explicație. Tânăra era o studentă, așa cum avea să afle mai târziu, aceasta se grăbi săi facă un semn cu mâna să se așeze și analizându-l din mers, Întrebă: Îți place muzica?! Pusese Întrebarea din
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
năvalnice, o sărută așa cum credea că nu o mai făcuse niciodată, când o bombă explodă În universul său de băiat rămas oarecum În urmă, În fața sa apărură Liza și Aneta cu concluziile nefaste ale relațiilor cu „fetele rele”! Se ridică spășit, Îi privi nedumerirea și spuse: Regret nespus, nu pot! Realizez perfect nivelul la care am ajuns noi acum și aici și-mi vine foarte greu să-ți explic dar am să Încerc. Nu mai avu timp pentru că la ușă se
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
trei ani mi-ai ascuns poate cel mai mare adevăr de care aveam nevoie! Rică sosi direct de la serviciu, Își Îmbrățișă tatăl, o sărută pe Sorina și privi Întrebător. Asistenta medicală Îl privi direct și neobservând nici un semn de om spășit, Îl Întrebă: Și cu scuzele față de mine cum rămâne, nene Rik?! Acesta o privi nedumerit, iar Victor Olaru simți nevoia să spună lămuritor: Domnișoară Sorina, numai tu ai știut și cu mine, cu Maria și cu Ștefan! Nici fiului meu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
să arunce pământ peste mine la o margine de cimitir. Ți-am mai spus, știu că sunt un nemernic, un necredincios lăsat de Dumnezeu pe pământ să-i Încurce pe alții. -De aproape cinci ani, te-ai cumințit totuși, pari spășit. -Ei, pe dracu par spășit! Sunt obosit, nu mai am forță. Când strâng În pumn un bănuț, mă doare carnea. Înainte Îndoiam un ban de metal dintr-o singură mușcătură, iar pumnul meu când pornea spre mutra celui care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la o margine de cimitir. Ți-am mai spus, știu că sunt un nemernic, un necredincios lăsat de Dumnezeu pe pământ să-i Încurce pe alții. -De aproape cinci ani, te-ai cumințit totuși, pari spășit. -Ei, pe dracu par spășit! Sunt obosit, nu mai am forță. Când strâng În pumn un bănuț, mă doare carnea. Înainte Îndoiam un ban de metal dintr-o singură mușcătură, iar pumnul meu când pornea spre mutra celui care mă enerva era ca ghiuleaua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la programul de pregătire și nici nu vei binecuvântată cu „sfânta Împărtășanie”. Am Încremenit! În mintea mea gândurile se derulau cu repeziciune, văzând cu ochii minții catastrofa ce avea să urmeze după această Întâmplare nefericită. M-am ridicat din bancă, spășită, cu capul plecat În pământ, am luat-o de mână pe sora mea și am pornit spre casă. Eram consternată de cele auzite. Nu puteam să cred că mi se Întâmplă mie așa ceva. Din acel moment l-am considerat pe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]