11,582 matches
-
în Amadeus, mai 2006, reprodus în România literară nr. 22, 2 iunie 2006). Până la 40 de ani (adică până în 1947!) Eliade publicase peste 20 de volume: beletristică, memorialistică și orientalistică. Nuvelistica și eseistica (în română, franceză, engleză, italiană, portugheză și spaniolă) poate fi consultată în orice Bibliografie. Sunt peste o mie de titluri. în 1934 un publicist obscur, Ilariu Dobridor a scris un articol intitulat Un foarte oarecare: Mircea Eliade. Se referea însă la o singură carte - considerată de marii noștri
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Nichifor Cainic “Acest volum de versuri culese de pe ogorul însângerat al închisorilor românești, dau socoteală de realitatea cea mai cumplită pe care ființă omenesca a trăit-o vreodată”, după cum precizează în prefață scriitorul Vintilă Horia. Referitor la această perioadă, cercetătoarea spaniolă de origine română Silvia Marcu a scris că este “Cel mai trist și mai sumbru capitol al istoriei contemporane române”. Cartea a fost tradusă și în limba engleză și publicată în Statele Unite de Prințesa Ileana a României. În anul 1989
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
sala teatrului „Modern”. Acompaniat la pian de Nicolae Caravia, marele nostru muzician a interpretat atunci pentru ploieștenii care, ca iubitorii de muzică din toate orașele și târgurile țării, se îmbulzeau să-l asculte, Sonata în mi minor de Veracini, Simfonia spaniolă de Lalo, la Preghiera de Martini-Kreisler, Moment muzical de Schubert-Kreisler, un Scherzo tot de Kreisler, pentru a sfârși cu Poloneză de Wieniawski. Atunci am simțit pătrunzându-mi în suflet fiorul nedeslușit al muzicii și cred că tot atunci în inima
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
ca să pregătească pentru un mic turneu în provincie și un program variat, cu piese de muzică din trei secole. Acompaniat de Nicolae Caravia a cântat:F. Veracini, Sonata în Mi, G. Martini- F. Kreisler, Andantino și Preghiera; E. Lalo, Simfonia spaniolă; F. Kreisler, Rondino, variații pe o temă de Beethoven; H. Wieniavski, Poloneză în La. La cererea entuziasta și insistența a publicului Maestrul a mai cântat: F. Schubert, Moment muzical și F. Kreisler, Caprice vienois. În sala plină nu s-au
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
pe de o parte, teoria textului infinit a lui Borges, la care s-ar adăuga sfera scriitorilor sud-americani, și apoi o formă radicală pe baza elementelor grupului Tel-Quel din Franța sau al grupului '60 în Italia. În ceea ce privește contextualizarea fenomenului, literatura spaniolă consideră că metaromanul poate fi regăsit chiar si în anii 1960 când începe procesul de inovare a literaturii, având ca principală caracteristică transformarea actului de a scrie în tema principală a romanului. În ceea ce privește literatura română, putem spune că inovarea literaturii
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
grupările Noii sau Desant 83, ale căror opere se încadrau în sfera textelor scurte și deosebit de tehnicizate. Opacitatea se considera în acest caz mai aproape de un joc cu limbajul decât cu planurile și perspectivele narative așa cum se întâmpla în romanul spaniol al acestei perioade. Abia spre sfârșitul deceniului al optulea, în literatura română încep să se scrie romane complexe, care să nu mai fie doar simple experimente literare, ci structuri ficționale multiperspectiviste. Și în cazul literaturii române, putem să suprindem mutații
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
în vedere pierderea ideii de metafizic, de vreme ce autorul optzecist nu va avea ca prim scop crearea lumii, ci ordonarea ei; în același timp, verbalizarea lumii, incursiunile teoretice, declarațiile despre roman sunt mult mai prezente decât romanul în sine. Spațiul literar spaniol dispune de asemenea de lucrări teoretice care abordează trecerea de la literatura tradițională la cea în care experimentul și accentul pus pe strategia narativă devin tematica centrală a romanului. Criticul J.M. Marfinez consideră că volumul lui Jose Maria Castellet, La hora
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
metaficțiunea un fenomen literar autonom care să fi dat naștere unor romane cu o structură diferite de alte epoci literare. Dacă s-a utilizat termenul de „metaficțiune", s-a făcut sub forma sintagmei „romane metaficționale", „tehnici" sau „strategii metaficționale". CRITICA SPANIOLĂ A VORBIT DE METAROMAN SI DE EXPERIMENT LITERAR, IAR CEA ROMÂNEASCĂ DE TEXTUALISM SI POSTMODERNISM ÎN ACELAȘI TIMP, ÎN UNELE STUDII TERMENUL METAFICTIUNE A FOST RESPINS DIN CAUZA ARIEI PREA LARGI PE CARE O PRESUPUNE. Astfel că în unul din cele
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
din cele mai noi studii ale literaturii metaficționale în Spania, Catalina Quesada Gomez preferă termenul „metanovela" în locul „metaficcion", susținându-și alegerea pe motivul preluării și traducerii din engleză a termenului, care nu s-ar plia pe realitatea desemnată de echivalentul spaniol. Incluzând romanul metaficțional în categoria mai largă a romanului poematic, pe care îl vede ca o nouă tendință romanescă, criticul Francisco Orejas exclude limitarea romanului contemporan la formele experimentaliste; subliniază astfel caracteristica centrală a ficțiunii de astăzi, și anume reîntoarcerea
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
frecvent în romanele metaficționale, între textele în care naratorul declară drept reale evenimentele narate („voluntad mimetica"), respectiv inventate („voluntad inventiva"). Pe de altă parte, de vreme ce nu s-a luat în considerare în niciunul dintre cele două spații literare, românesc și spaniol, mesajul pe care îl transmit scrierile metaficționale, s-a ajuns la concluzia că singurul obiectiv al noii literaturi este de a anula vechile teme și de a închide lumea ficțională în text prin autoreflectare. De aici și sinonimia pe care
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
adaug, pentru că așa o vor de fapt toți ceilalți. În fine, îmi imaginam că venise profesorul și făcea prezența. Colegii s-au uitat cam ciudat la mine când am spus că ar trebui să facă liniște. Era profesor de limba spaniolă. Mă bucur. N-aveam chef de oră. I-am spus că greșise sala și că noi nu aveam așa ceva în orar, nu doar azi,ci tot anul. Lui i s-a părut amuzant. A râs, și-a cerut scuze și
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
în 1909, tot la Dresda premiera Elektrei sale. Un an mai târziu, la New York, G.Puccini prezintă Fata vestului sălbatec (1905). Același Richard Strauss, propune capodopera creației sale lirice, Cavalerul rozelor (Dresda, 1911). Franța revine în prim plan cu Ora spaniolă a lui Ravel (Paris, 1911). Apoi din nou Richard Strauss cu Ariadna la Naxos (Stuttgart, 1912). Următoarea partitură lirică competitivă este Castelul prințului Barbă-Albastră de Bartok (Budapesta 1918). În același an, 1918, tot la New York se joacă operele într-un
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
demn de remarcat este faptul că literații arabi au introdus noțiunea de rimă în cadrul poeziei, tradiția poetică europeană antică fiind lipsită de acest element. O idee fundamentală se desprinde în urma analizei întregului fenomen socio-cultural al prezenței arabe pe teritoriul spaniol : o societate multietnică și multiculturală bazată pe toleranță și pe respect reciproc este capabilă în orice epocă să construiască o civilizație extraordinară, cu realizări deosebite în toate domeniile, ale cărei valori sunt transmise și valorizate de către multe alte societăți, de-
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
improvizatorică continuă să fie conceptul generator al tuturor creațiilor specifice acestui fenomen muzical. Context istoric Odată cu sec. V d.Hr., Imperiul Roman începe să sufere din ce în ce mai mult atacurile populațiilor barbare migratoare. În ceea ce privește provincia romană spaniolă, aceasta a fost la rândul ei atacată și invadată, vizigoții ajungând în scurt timp să ocupe toată Peninsula Iberică, regatul lor întinzându-se în perioada de maximă expansiune de la strâmtoarea Gibraltar până în Valea Loirei, în nordul Franței. Durata totală a
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
nomadă. Acești berberi nomazi, amestecați și metisați cu arabii invadatori, dar și cu negrii veniți din sudul Saharei, au fost denumiți mauri și au format marea masă a armatei care, fiind condusă de către arabi, a trecut strâmtoarea Gibraltar, cucerind teritoriul spaniol în anul 711. Cu excepția câtorva zone din nord, toată Peninsula Iberică va cădea rapid sub dominație arabă. Prezența arabă în Spania va fi una de durată, ultimul oraș-stat recucerit de Spanioli fiind Granada, în anul 1492. În timpul lui Christos
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
și arabe pre- islamice. În timpul sec. X, comunitatea evreiască din Babilon lua din nou drumul migrației, deplasându-se de data aceasta spre vest, către Spania Califatului de Cordoba. Aici ei s-au alăturat unor comunități evreiești deja existente pe teritoriul spaniol încă dinaintea dominației romane. Coabitarea dintre arabi și evrei pe teritoriul Spaniei musulmane va avea la bază aceleași principii de toleranță și bună înțelegere, cele două comunități fiind deschise și interacționând în cele mai diverse feluri. Din anul 711 d.
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
deținut funcții importante pe lângă curțile diferiților monarhi, moare în exil, în Maroc, renegat de lumea musumlană, în special datorită convingerilor sale filozofice. footnote>) și filozoful evreu Maimonide<footnote Moshe ben Maymon sau Maimonide (1135-1204) - medic, literat și filozof evreu spaniol, considerat cel mai mare gânditor de limbă ebraică din Evul Mediu. Născut la Cordoba, și-a scris opera în limba ebraică, dar și în arabă. Este nevoit să ia calea exilului, stabilindu-se în Maroc, apoi în Palestina, ajungând să
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
între cele trei comunități : musulmană, evreiască și creștină. A început o epocă de persecuții și de marginalizare a arabilor și evreilor, aceștia fiind obligați să aleagă între convertirea la creștinism sau părăsirea Spaniei. Astfel a început exodul arabilor și evreilor spanioli către Africa de Nord, unde religia dominantă era islamul și unde coabitarea cu populațiile locale, de origine berberă, nu punea nici un fel de probleme. Această migrație nu s-a realizat într-un singur val, comunitățile vizate părăsind orașele Spaniei pe măsură ce ele erau
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
anumită regiune, unde se instalau, încercând în acest fel să își păstreze identitatea ca și comunitate. Astfel, fiecărui mare centru urban din Spania musulmană îi va corespunde o nouă așezare pe malul sudic al Mediteranei. Nu toți musulmanii și evreii spanioli au ales calea exilului. Mulți au preferat convertirea la creștinism, pe care îl practicau de cele mai multe ori numai de fațadă, continuând în secret tradițiile și riturile religiei lor anterioare. După o perioadă mai lungă de timp, acești convertiți
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
la creștinism, pe care îl practicau de cele mai multe ori numai de fațadă, continuând în secret tradițiile și riturile religiei lor anterioare. După o perioadă mai lungă de timp, acești convertiți au sfârșit prin a fi exilați de pe teritoriul spaniol de către Inchiziție. Populațiile de origine evreiască au preferat migrația către America de Sud, instalându-se în special în Brazilia, în vreme ce membrii fostelor comunități arabo-musulmane s-au îndreptat spre nordul Africii, alăturându-se valurilor anterioare de exilați. Arta muzicală arabo-andaluză Deși există încă
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
venită din Orient. Să nu uităm că arabii au adus cu ei în Al-Andalus o întreagă armată de mauri, în egală măsură deținători ai unui patrimoniu muzical propriu, diferit de cel oriental, dar și de cel al populațiilor de pe teritoriul spaniol. Muzica acestor reprezentanți ai triburilor maure a avut de asemenea o influență asupra contextului muzical din Al-Andalus. Influențele cele mai puternice pe care le-a suportat muzica venită din Orient au fost cele provenite din muzica de factură vizigotă, creștino-gregoriană
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
triburilor maure a avut de asemenea o influență asupra contextului muzical din Al-Andalus. Influențele cele mai puternice pe care le-a suportat muzica venită din Orient au fost cele provenite din muzica de factură vizigotă, creștino-gregoriană, precum și din muzica evreilor spanioli. O altă sursă majoră de influențe muzicale a constituit-o în sec. X migrarea comunității evreiești din Babilon către Al-Andalus. Această structurii fenomenului muzical din Spania musulmană a fost extrem de mare. Odată cu trecerea timpului, în muzica arabă din Al-Andalus se
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
singure comunități, devine muzica specifică unei regiuni întregi sau a unui oraș. Există totuși enclave în care s-au conservat cât de cât caracteristicile muzicii originare din Orient. Odată cu sec. XII, orașele din Al-Andalus încep să cedeze în fața Reconquistei spaniole și populația musulmană se exilează în diferite regiuni din sudul Mediteranei. Așa după cum am arătat mai sus, acest exil s-a produs în valuri, pe măsură ce orașele au fost recucerite de coaliția creștină. Intervalele de timp între diferitele valuri de exilați
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
în anul 1118, cea a orașului Cordoba în 1236, ultimul oraș recuperat fiind Granada, în 1492. Exista o oarecare varietate și diversitate între diferitele orașe din Al-Andalus, în ceea ce privește arta muzicală. Aceste diferențe s- au păstrat și după migrația de pe teritoriul spaniol, având în vedere faptul că fiecărui oraș din Al-Andalus îi va corespunde un nou oraș sau așezare din nordul Africii. Mai mult, aceste diferențe se vor accentua cu timpul, ca o consecință firească a intervalelor temporale foarte lungi ce au
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
înainte din Palestina prin sudul Mediteranei - precum și cu populația de origine arabă. Muzica adusă din Al-Andalus începe să sufere influențele diverselor culturi, adaptându-se treptat noilor cerințe impuse de condițiile acestei societăți diferite. Astfel, când un nou val de exilați spanioli debarcă pe teritoriul african, aceștia nu mai aduc cu ei muzica andaluză pe care exilații anteriori o cunoșteau - dat fiind faptul că dezvoltarea și transformarea genului muzical arabo-andaluz a continuat pe teritoriul spaniol. În plus, muzica comunităților deja instalate în
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]