284 matches
-
pare că ar fi trebuit să vorbească fiecare despre cele ce îi stăteau în față”). Tucidide este considerat a fi întemeietor al strategiei care rezuma gândirea politică și militară a Atenei.El a afirmat superioritatea sistemului politic atenian, față de cel spartan, superioritatea războiului maritim asupra celui terestru, superioritatea resurselor bănești asupra resurselor omenești, superioritatea tehnologiilor militare ateniene, fiind adept al războiului economic și blocadei economice. Susținea că războiul trebuie purtat pe mare și uscat, la mare distanță de metropole, în plan
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
înlătura orice semn de statut și bogăție. Militau pentru o viață austeră, autodisciplină și dezinteresul pentru materialism. Se apropiau foarte mult de idealurile lui Aristotel ce susținea că fiecare cetate trebuia să-și procure doar cele necesare, iar atingerea idealului spartan de ordine și autonomie avea un preț pe care aveau să-l plătească vecinii. Spartanii nu doreau să cultive pământurile, de aceea au cucerit populațiile locale invecinnate, obținând o populație de "iloți". Nu erau sclavi, dar erau lipsiți de drepturi
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
pentru materialism. Se apropiau foarte mult de idealurile lui Aristotel ce susținea că fiecare cetate trebuia să-și procure doar cele necesare, iar atingerea idealului spartan de ordine și autonomie avea un preț pe care aveau să-l plătească vecinii. Spartanii nu doreau să cultive pământurile, de aceea au cucerit populațiile locale invecinnate, obținând o populație de "iloți". Nu erau sclavi, dar erau lipsiți de drepturi civile, având datoria de a furniza hrană și mijloace de trăi pentru familiile spartane. Orașul-stat
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
antreneze pentru lupta. Înainte să plece la lupta, războinicii spartani primeau de la mamele sau nevestele lor scuturile, spunându-le: să vină înapoi cu scutul sau pe scut, adică învingător sau mort. Scutul era cel mai apropiat însoțitor din viață unui spartan și încă de mici copii, erau legănați în scuturi și dormeau în aceștia, ba chiar era folosit și că targă pe câmpul de lupta. Bărbații se antrenau și luptau împreună, iar relațiile homosexuale erau o necesitate. Femeile aveau o libertate
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
La începutul secolului V, tiranul din Milet, Aristagoras, a decis din motive personale să părăsească oraele din vestul Asiei Mici, rasculandu-se împotriva imperiului. A recrutat câteva orașe ioniene. Fiind conștient că avea nevoie de ajutor, a cerut sprijin de la spartanii care l-au refuzat și de la atenienii care i-au triis câteva trupe.Au cucerit Sardesul și l-au incendiat. Dar distrugerea templului zeiței Cybele i-a mâniat pe perși. Atenienii s-au temut și s-au retras, lăsându-i
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Grecia, la Marathon, că să-i infunte pe hopliții atenieni. Atenienii i-au atacat și învins pe perși. A survenit un al doilea val de atac persan condus de succesorul lui Darius, Xerxes. La Termopile s-au sacrificat 300 de spartani și 1500 de hopliți că să îi țină pe loc pe perși. Atena a fost incendiată de perși. Dar în golul Salamina, flota ateniană a învins decisiv flota persană. În 479 i.en., spartanii i-au învins pe perși la
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Termopile s-au sacrificat 300 de spartani și 1500 de hopliți că să îi țină pe loc pe perși. Atena a fost incendiată de perși. Dar în golul Salamina, flota ateniană a învins decisiv flota persană. În 479 i.en., spartanii i-au învins pe perși la Plateea. Orașele-state greci și-au menținut libertatea și autonomia și au rezistat unui mare imperiu prin consolidarea relațiilor. Au lăsat ruinele templelor distruse de perși că un memorial al războiului. Atena, plină de adrelanina
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
formând-se Liga de la Delos. Deși în teorie, cetățile erau egale în cadrul alianței, doar unele orașe-state erau privilegiate, iar Atena impunea un monopol, punând bazele unui imperiu ce evita să poarte denumirea de imperiu, considerându-se o confederație de state. Spartanii au urmărit cu neliniște extinderea influenție ateniene. Atenienii chiar deplângeau situația iloților lipsiți de drepturi politice. Revoltă iloților și intervenția eșuată a atenienilor a destrămat relația cu Spartă. În 431 i.en. a început un lung război de 27 de
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
atacul atenian și a trimis pradă Spartei, el a păstrat o mare parte din ea, îmbogățindu-se, fiind găsit vinovat de corupție. În războiul peloponesiac, corupția, imoralitatea și tirania germinau în inima polisurilor. Războiul s-a încheiat în Dardanele, generalul spartan Lisandru blocând și distrugând flota ateniană. Acesta a câștigat cu sprijinul perșilor, vechiul inamic. Atena a capitulat. Zidurile orașului au fost dărâmate, oligarhii au preluat puterea, iar democrații au fost executați. Epoca de Aur se sfârșise cu sinuciderea filosofului Socrate
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
mai tarziu, si a reușit în capturarea Atenei și incendierea ei, dar fiind învins pe teren mai tarziu, la Plataea. În ultima parte a secolului al grecilor a început Războiul Peleponesiac dintre orașele Atena și Spartă, concurând pentru dominația absolută. Spartanii au ieșit victorioși în această bătălie.
Secolul al V-lea î.Hr. () [Corola-website/Science/303546_a_304875]
-
Pyrrhus s-a văzut obligat să se retragă în patrie, renunțând la posesiunile sale italiene cucerite. Deși campania sa din vest s-a soldat cu pierderi grele pentru Epir, acesta atacă pe Antigonus II Gonatas, ocupând ușor tronul Macedoniei. Un spartan cu sânge nobil,Cleonymus, l-a rugat pe Pyrrhus să-l ajute în ocuparea tronului Spartei, surâzându-i ocuparea Peloponezului. Dar rezistența uimitoare a spartanilor a făcut imposibil acest lucru. Intrând pe furiș cu armata sa în Argos, care era
Pyrrhus din Epirus () [Corola-website/Science/311223_a_312552]
-
pierderi grele pentru Epir, acesta atacă pe Antigonus II Gonatas, ocupând ușor tronul Macedoniei. Un spartan cu sânge nobil,Cleonymus, l-a rugat pe Pyrrhus să-l ajute în ocuparea tronului Spartei, surâzându-i ocuparea Peloponezului. Dar rezistența uimitoare a spartanilor a făcut imposibil acest lucru. Intrând pe furiș cu armata sa în Argos, care era în război civil, Pyrrhus este ucis în timpul luptelor de stradă. În 272 î.Hr., anul morții regelui Pyrrhus, orașul Tarent se predă romanilor.
Pyrrhus din Epirus () [Corola-website/Science/311223_a_312552]
-
î.Hr. să cucerească ținuturile de pe coasta sudică a Traciei, însă oștirile ateniene au fost înfrânte atunci de tribul tracic al edonilor, în bătălia din Dabrescos. s-a predat în anul 424 î.Hr., în cursul războiul peloponeziac, fără a opune rezistență spartanului Brasidas, deoarece strategul și istoricul Tucidide ajunsese prea târziu cu o flotă pentru a mai putea salva orașul. Tucidide a trebuit să ia calea exilului în urma înfrângerii. Eliberat de hegemonia Atenei, orașul a devenit independent. În anul 422 î.Hr. generalul
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
lui înlocuindu-l pe cel al întemeietorului atenian Hagnon. Prin "Pacea lui Nichias" Sparta se obligase să cedeze Amfipolisul Atenei, dar comandantul Clearidas a refuzat acest lucru. Schimbul de prizonieri s-a derulat foarte anevoios în regiunea Stirmonului, tocmai deoarece spartanii nu erau de acord cu cedarea ținuturilor. Amfipolis a refuzat hegemonia ateniană chiar și după retragerea spartanilor. Într-o campanie purtată între anii 365 și 363 î.Hr. strategul atenian Timoteos a încercat din nou să cucerească cetatea, dar nu a
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
cedeze Amfipolisul Atenei, dar comandantul Clearidas a refuzat acest lucru. Schimbul de prizonieri s-a derulat foarte anevoios în regiunea Stirmonului, tocmai deoarece spartanii nu erau de acord cu cedarea ținuturilor. Amfipolis a refuzat hegemonia ateniană chiar și după retragerea spartanilor. Într-o campanie purtată între anii 365 și 363 î.Hr. strategul atenian Timoteos a încercat din nou să cucerească cetatea, dar nu a reușit, în pofida ajutorului macedonean. Ulterior regele macedonean Perdiccas al III-lea a susținut orașul împotriva Atenei. Polisul
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
pentru a vota deciziile. Între anii 508-507 î.en., Clistene desființează împărțirea pe baza censului și impune o nouă reformă administrativă și creează ostracismul pentru apărarea regimului politic democratic , fiind exilați din Atena toți cei care erau considerați potențiali tirani. Spartanii, care erau antrenați de la vârste fragede, erau considerați ca fiind cei mai feroci și disciplinați soldați ai antichității. Se opuneau luxului și se dedicau antrenamentelor grele și pedespelor dure.Hopliții spartani erau înarmați cu săbii, scuturi grele și sulițe din
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
spre nord pentru a bloca trecătoarea Termopile ținând piept timp de 3 zile armatei masive invadatoare, până când au fost încercuiți. Generalul spartan, Leonidas, a ordonat retragerea contingentului grec spre sud. Rămas cu o forță redusă numeric, formată din 300 de spartani, 700 de thespieni și 400 de thebani, toți au fost răpuși eroic.În septembrie 480 î.e.n., în bătălia navală de la strâmbtoare Salamina, flota grecească, inferioară numeric (300-400 de trieme) învinge flota persană de 700 de corăbii datorită sirleticului si ingeniozitătii
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
schimb, grecii care erau extenuați, inferiori numeric și expuși, aveau să deschida o noua cale în istoria războiului, o tactică ce presupunea ca soldații să lupte împreuna și să se protejeze reciproc- falanga, o formație de luptă a soldaților pedeștri spartani înarmați cu lănci lungi, care atacau într-o anumită formație în rânduri compacte. Compactându-se cu scuturile grele, hopliții deveneau o mașinărie umană de război, doar lucrând împreună. Îndatoririle hoplitului în antichitate erau: să ucidă inamicul, să se apere pentru
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
liderul atenian Pericle numărându-se și el printre victime. Conflictele interne din Atena, dar și gravele neînțelegeri ale acesteia cu aliațele sale din Liga de la Delos au amplificat dezastrul. După o ultimă înfrângere , Atena este obligată să-și predea flota spartanilor și să-și dărâme fortificațiile în anul următor. Imperiul atenian format în secolul al V-lea î.Hr. era definitiv distrus, toate posesiunile maritime ale atenienilor, fiind pierdute și instaurându-se regimului celor 30 de tirani la Atena. Înainte să formeze
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
-lea î.Hr. de dorieni în regiunea Laconia. Era organizată ca stat militar, având o armată terestră puternică. Societatea era alcătuită din: "perieci" (locuiau în jurul orașului Sparta și se ocupau cu agricultura, meșteșugurile, negustoria), "hiloți" (făceau parte din populațiile cucerite de spartani), "aristoi" („aristocrați”, cei care dețineau puterea și participau la conducerea statului), "spartani" (cetățenii originari din Sparta). Statul spartan era condus de doi regi (considerați șefi militari supremi și preoți), de „Sfatul bătrânilor” ("Gerusia") și de „Adunarea poporului” ("Apella"), formată din
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
având o armată terestră puternică. Societatea era alcătuită din: "perieci" (locuiau în jurul orașului Sparta și se ocupau cu agricultura, meșteșugurile, negustoria), "hiloți" (făceau parte din populațiile cucerite de spartani), "aristoi" („aristocrați”, cei care dețineau puterea și participau la conducerea statului), "spartani" (cetățenii originari din Sparta). Statul spartan era condus de doi regi (considerați șefi militari supremi și preoți), de „Sfatul bătrânilor” ("Gerusia") și de „Adunarea poporului” ("Apella"), formată din spartanii majori. Organul cel mai important al statului spartan era „Colegiul celor
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
aristoi" („aristocrați”, cei care dețineau puterea și participau la conducerea statului), "spartani" (cetățenii originari din Sparta). Statul spartan era condus de doi regi (considerați șefi militari supremi și preoți), de „Sfatul bătrânilor” ("Gerusia") și de „Adunarea poporului” ("Apella"), formată din spartanii majori. Organul cel mai important al statului spartan era „Colegiul celor cinci efori”, având drept de control asupra tuturor activităților. Sparta era caracterizată de o cultură războinică. Pământurile din Sparta erau cultivate de sclavi și periecii, supravegheați intens, de vreme ce erau
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
mai important al statului spartan era „Colegiul celor cinci efori”, având drept de control asupra tuturor activităților. Sparta era caracterizată de o cultură războinică. Pământurile din Sparta erau cultivate de sclavi și periecii, supravegheați intens, de vreme ce erau mai numeroși decât spartanii, cea ce a provocat diverse revolte. Spartanii erau caracterizați prin mantia roșie și barba stufoasă. Nou-născuții bolnavi sau cu diferite deficiențe erau asasinați într-un mod teribil, fiind acceptați numai copiii capabili de a face față războiului. O problemă a
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
celor cinci efori”, având drept de control asupra tuturor activităților. Sparta era caracterizată de o cultură războinică. Pământurile din Sparta erau cultivate de sclavi și periecii, supravegheați intens, de vreme ce erau mai numeroși decât spartanii, cea ce a provocat diverse revolte. Spartanii erau caracterizați prin mantia roșie și barba stufoasă. Nou-născuții bolnavi sau cu diferite deficiențe erau asasinați într-un mod teribil, fiind acceptați numai copiii capabili de a face față războiului. O problemă a Spartei era lipsa marinei, motiv pentru care
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
într-un mod teribil, fiind acceptați numai copiii capabili de a face față războiului. O problemă a Spartei era lipsa marinei, motiv pentru care în bătălia de la Termopile a fost nevoită să recurgă la inamicul său, Atena. Prima înfrângere a spartanilor a fost înregistrată în această bătălie contra Imperiul Persan. Sparta nu a trimis decât câteva sute de războinici sprijiniți de marina greacă. O legendă spune că 300 de spartani au reușit să țină în frâu mai mult de 1.000
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]