592 matches
-
Opinions of the Economic and Social Committee on Organized Civil Society and European Governance: The Committee’s Contribution to the Drafting of the White Paper, Comitetul European Economic și Social, Bruxelles, 2001. 9. Prodi, Romano, „Towards a European Civil Society”, speech la cea de-a doua Săptămână Socială Eutopeană, Bad Honnef, 6 aprilie 2000. 10. Ibidem. 11. Murphy, C., International Organization and International Change: Global Governance Since 1850, Polity Press, Cambridge, 1994, pp. 47-48. 12. Ruberti, Antonio, „Science in European Culture
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Options”, International Organization for Migration, iulie 2002. 15. Fidler, Stephen și Marsh, Virginia, „Sense of Crisis as Migrants Keep Moving”, Financial Times, 25 iulie 2002. 16. Vitorino, Antonio, „Migratory Flows and the European Labor Market: Towards a Community Immigration Policy”, speech susținut la 9 iulie 2001. 17. „The Social Situation in the European Union, 2002”, HYPERLINK "http://www.europa.eu.int"www.europa.eu.int, Comisia Europeană, 22 mai 2002, pp. 11 c l, 61 c l, 63 c l, c
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Journal, primăvara 2003, p. 2; Tyler, Patrick E., „U.S. Strategy Plan Calls for Insuring No Rivals Develop”, The New York Times, 8 martie 1992. 17. Ibidem. 18. Chace, James, „Present at the Destruction: The Death of American Internationalism”. 19. „President Bush Delivers Graduation Speech at West Point”, HYPERLINK "http://www.whitehouse.gov"www.whitehouse.gov, Casa Albă, 1 iunie 2002. 20. Ibidem. 21. „Secretary Rumsfeld Media Availability”, HYPERLINK "http://www.globalsecurity"www.globalsecurity.org, discurs susținut de Donald Rumsfeld, 22 mai 2002. 22. Glennon
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
2000), Tirania comunicării, Editura Doina, București. Rășcanu, R. (2002), Psihologie și comunicare, Editura Universității din București. Roberts, K.; Hunt, D. (1991), Organizational Behavior, PWS-Kent Publishing Company, New York. Roco, M. (2004), Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași. Ross, R. (1986), Speech communication, Prentice-Hall, New Jersey. Rubin, J.Z.; Pruitt, D.G.; Kim, S.H. (1994), Social Conflict. Escalation, Stalemate and Settlement, McGraw-Hill, Inc., New York. Rudică, T. (2006), Psihologie umană și paradoxuri ale existenței, Editura Polirom, Iași. Rybacki, K.; Rybacki, D. (2004), O introducere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Social Européen, 2004, L’avenir de la politique de cohésion - contributions du CESE au débat. Deacon, Bob, 2000, „Eastern European welfare states: The impact of the politics of globalization”, Journal of European Social Policy, vol. 10 (2). Diamantopoulou, Anna, 2003a, Discurs (SPEECH/03/419) în calitate de comisar european responsabil pentru ocuparea forței de muncă și politică socială în cadrul seminarului Future Perspectives for the European Social Model, Bologna, Italia, 17 septembrie, HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/"www.europa.eu.int. Diamantopoulou, Anna, 2003b
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ghid de recuperare funcțională, Editura Sport‑Turism, București. Emery A.; Rimoin D.; Sofaer J. et al. (1990), Principles and Practice of Medical Genetics. Mental retardation, Churchill Livingstone. Farran, D.; Ramey, C.; Campbell, F. (1980), „Mental terms in mothers’ and childrens’ speech”, in Journal of Child Language. Freud, Anna, (2002), Normal și patologic la copil. Evaluări ale dezvoltării, Editura Fundației Generația, București. Frith, Uta (1991), Autism and Asperger syndrome, Cambridge University Press. Fulcher, G. (1989), Disabling Policies? A Comparative Approach to Education
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
după cum afirmau Christopher I. Eckhardt și Melanie L. Dye (2000, 141-142), este de ordin cognitiv și ,,privește gândurile elementare, de bază, pe care oamenii le au despre ei și despre ceilalți. Aceste elemente cognitive sunt reprezentări mentale, discuții cu sinele, speech-uri private etc. care apar În timpul unei situații particulare (de exemplu, «Ea mă cicăleșteă, «Simt furieă, «Vreau ca ea să se opreascăă, «Vreau să o lovescă)”. Ca o a doua problemă, autorii mai sus citați menționează: „Cu cât aceste conexiunui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adevăratei fraternități, realizată în orizontul teologic al universalității. Reforma învățământului teologictc "Reforma învățământului teologic" There is no real teacher who in practice does not believe in the existence of the soul, or in a magic that acts on it through speech. Allan Bloom Principiile teologice ale educațieitc "Principiile teologice ale educației" Care este ecuația pedagogică a teologiei ortodoxe la începutul mileniului III? Cum anume își pregătește Biserica noastră viitorii preoți, învățători și mărturisitori laici ai credinței creștine, în condițiile tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reeditând superba carieră a unui alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele discursului definesc o trăsătură esențială: emisie verbală adresată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și viziuni comune. În același timp, ei evidențiază cât de mult afectează limbajul concepțiile despre securitate și perpetuarea anumitor imagini și elemente narative. Reprezentanții Școlii de la Copenhaga sunt cei care au studiat pe larg securitatea ca un act de limbaj (speech act), ca o practică discursivă prin care politicul este reprezentat. De asemenea, analiza lor urmărește să stabilească cine sunt actorii și interlocutorii acestor acte pentru a stabili locus-ul dezbaterii despre securitate. Școala de la Copenhaga este cea care promovează ideea securizării
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
doctrină și practică sunt interesante pentru studiu, tocmai pentru că evidențiază o transformare sau, dimpotrivă, un refuz de a răspunde unei realități În evoluție constantă. Perspectiva detaliată de Wæver și Buzan cu referire la securitate ca act declarativ, ca practică discursivă (speech act), constituie o manieră potrivită de a porni un studiu al securității la acest nivel. Cu toate acestea, o analiză completă a securității Într-un context particular cere, de asemenea, o examinare istorică, de lungă durată, pentru că, Într-un astfel
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
adductorii brațelor să fie sănătoși (Sbenghe, 1987). LOGONEVROZĂ (< fr. logonévrose; engl. logoneurosis) - Tulburare a vorbirii de natură nervoasă, manifestată prin modificări de tonus ale musculaturii logomotoare, fonației și respirației. LOGOPEDIE (< fr. logopédie, cf. gr. logos - cuvânt, paideia - educare; engl. logopedics, speech therapy) - Disciplină psihopedagogică ce studiază și tratează tulburările de vorbire. Sunt utilizate o serie de metode specifice care corespund cel mai bine tulburării de limbaj asupra căreia se aplică programul de corectare. LOGOREE (< fr. logorrhée, cf. gr. logos - cuvânt, rhein
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Pitești University to attend the International Seminar on "Stability and Security, for European Lasting Developement", held on May 21, 2010, with the participation of groups of university students from Austria, Bulgaria, Latvia, Poland, Portugal and, of course, Romania. In his speech, the author delt with some remarcable contributions, made by Romania to the extremly complex process of European stability and security. Proving high professional skils the author writes the Romanian diplomats helpt the events on the Old Continent to take better
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mai radem pe noi ca altfel e abureala pe aici... altfel doar X mai tine steagu sus cand ii tine lumanarea lui Baselu si ne mai radem de excremarile lui ! Concluzia mea ? Chiar nu știu... Nu am inventat noi hate speech-ul, evident, și cu atît mai puțin vorbele grele la supărare. Comentariile publice pot fi - și sînt - pretutindeni acide sau chiar agresive. Dar de cele mai multe ori au legătură cu subiectul, vehiculează un argument, cît de cît - și oricît ar fi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mulțime de hârtii, și la plecare, Sen m-a invitat să mănânc cu el la "Rotary Club". Toate scuzele mele ― că nu sunt bine îmbrăcat, că mă simt obosit etc. ― nu l-au putut convinge. A trebuit să accept, și speech-ul pe care l-a ținut în acea zi inginerul, în fața unei săli selecte și entuziaste, m-a mulțumit și m-a flatat oarecum, căci îmi dovedea încă o dată că mă aflam la masa unui om remarcabil. În acea noapte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
conducerile sistemului se axează pe o anumită temă, care să fie de actualitate și îi informează pe membrii sistemului cu privire la diferite părți, aspecte sau nuanțe ale acesteia. Cei care informează trebuie să aibă discursuri bine ancorate și să cuprindă, în speech-urile lor, cît mai multe din elementele temei dorite a fi dezbătută. O deosebită importanță pe parcursul derulării unor asemenea ma-nifestări, o are ordinea în care se ia cuvîntul. Această ordine depinde și de scopul pentru care au loc asemenea manifestări
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
discurs care să fie urmat, ulterior, de întrebări ale membrilor prezenți în sală. Dacă, în schimb, există o listă lungă de discursuri, per-soana cea mai importantă ar trebui să vorbească undeva pe la mijloc, iar discursurile ulterioare ar trebui să susțină speech-ul acestei persoane. Se recomandă un asemenea mod de derulare deoarece, undeva pe la mijloc, atenția celor prezenți atinge cote maxime, iar tot ce urmează după speech-ul cel mai important, are rolul de a întări anumite aspecte promovate de acesta
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
ar trebui să vorbească undeva pe la mijloc, iar discursurile ulterioare ar trebui să susțină speech-ul acestei persoane. Se recomandă un asemenea mod de derulare deoarece, undeva pe la mijloc, atenția celor prezenți atinge cote maxime, iar tot ce urmează după speech-ul cel mai important, are rolul de a întări anumite aspecte promovate de acesta. Dacă am lăsa persoana cea mai importantă prezentă să vorbească în urma unei lungi liste de discursuri, riscăm ca oamenii prezenți să se plictisească și să nu
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
care se vor simți bine la asemenea manifestări, vor promova mai departe, în alte medii, o imagine pozitivă a sistemului. Nici în aceste cazuri, comportamentul conducerii nu are voie să depășească anumite limite. Aceste manifestări vor începe cu un scurt speech, al celei mai impor-tante persoane prezente, în care aceasta va argumenta motivul manifestării, după care deviza va fi: joc și voie bună. Se recomandă ca membrii din conducerea sistemului să stea cît mai mult, nu pînă la sfîrșit, ci pînă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
care pot să apară și, bineînțeles, pentru a le putea remedia: Plan Tema conferinței ...................................................................... Data și locul desfășurării ............................................................... Participanți din partea propriului sistem .......................................... Invitați din afara sistemului ............................................................. Angrenajul necesar bunei desfășurări a conferinței ............................. Luni: Verificarea sălii ............................ D-na X ..................... ora 8 Pregătirea speech-urilor ............... D-nul Y ............... ora 10 Faxuri pentru toate filialele sistemului ..... " ............... ora 12 Pregătirea mapelor ...................... D-nul Z ................. ora 10 INVITAȚII la participanți ............ D-nul H ............... toată ziua Marți: Verificarea mapelor .................... Z ........................ ora 10 Verificarea funcționării tehnice ....... Y ....................... ora 10
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
mi-nute. În baza discursului de zece minute, din partea sistemului pot vorbi trei persoane, restul de 30 de minute fiind lăsat pentru întrebări. În cazul în care vor vorbi două persoane din partea sistemului, cea mai impor-tantă dintre acestea va ține un speech de maximum 20 de minute, o altă persoană va completa acest speech principal cu unul de 10 minute, ur-mînd ca cele 30 de minute rămase să fie lăsate pentru întrebări sau dialoguri cu oamenii de presă. În ceea ce privește locul de desfășurare
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
persoane, restul de 30 de minute fiind lăsat pentru întrebări. În cazul în care vor vorbi două persoane din partea sistemului, cea mai impor-tantă dintre acestea va ține un speech de maximum 20 de minute, o altă persoană va completa acest speech principal cu unul de 10 minute, ur-mînd ca cele 30 de minute rămase să fie lăsate pentru întrebări sau dialoguri cu oamenii de presă. În ceea ce privește locul de desfășurare a unei conferințe de presă, așa cum am arătat pe parcursul acestei lucrări, se
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
mai sus amintită trebuie să facă adnotările și corecturile de rigoare, pînă cel tîrziu, înainte cu cinci zile de desfășurarea conferinței de presă. C) Textul astfel formatat este transmis înainte cu cinci zile per-soanei care va trebui să țină respectivul speech. Intonațiile, inflexiunile sau alte automatisme și stereotipii, trebuie fixate de către persoana care vorbește. Ea este cea care, în primul rînd trebuie să simtă textul și să-l adapteze la propria structură și la propriile modalități de exprimare. Speech-ul trebuie
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
țină respectivul speech. Intonațiile, inflexiunile sau alte automatisme și stereotipii, trebuie fixate de către persoana care vorbește. Ea este cea care, în primul rînd trebuie să simtă textul și să-l adapteze la propria structură și la propriile modalități de exprimare. Speech-ul trebuie să vină dinspre persoana care vorbește și trebuie să lase impresia că este al ei. Cu două zile înainte de conferința de presă, consilierul PR va trebui să audieze persoana care va ține speech-ul și să aducă ultimele
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
la propriile modalități de exprimare. Speech-ul trebuie să vină dinspre persoana care vorbește și trebuie să lase impresia că este al ei. Cu două zile înainte de conferința de presă, consilierul PR va trebui să audieze persoana care va ține speech-ul și să aducă ultimele corecturi, atît în ceea ce privește limbajul verbal, cît și cel nonverbal. Din acest moment, textul trebuie repetat de mai multe ori, pentru sedimentare, și nu sînt recomandate modificări ulterioare, deoarece acestea pot provoca blocaje din partea celui care
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]