266 matches
-
mai bine de o oră, după care o invitară pe Doina Avram, asistenta șefă. În timp ce puneau la punct ultimele detalii, soneria puternică a telefonului de pe birou le-a făcut pe toate trei să tresară puternic. Au început să râdă de sperietura ce le învăluise pe Marian Malciu toate. Doina Avram a fost cea care s-a liniștit prima și a răspuns la telefon: Alo, da! Da..., dar sunt... Înțeleg, desigur... Un moment, vă rog, să văd dacă este disponibilă...! Imediat. Pe
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
nefericitului, nefastele linii ale Soarelui și ale Inelului lui Venus din podul palmei, acum sub bunele oficii ale fermecătoarei se pregăteau să-i pirograveze cooperatorului alte linii de destin, îmbunătățite, pe pieile ferfelițite ale labei și ale degetelor spatulate. Din sperietura glisării bruște a ușii, tendoanele țărănoiului se scuturară, eliberând în ceșcuța de cafea a aristocratei casei un cocoloș baban de furnici. Tipa tresări. Cu un gest nobil și imperativ, dădu de înțeles cooperatorului să dispară din Cabinet. Cooperatorul se evaporă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
apoi deveni serios și întinse, brusc, palma spre ea. Fata țipă, scăpă geanta și ridică brațul. Petrache se înveseli și îi ridică geanta. — Ești stângace, spuse. Când tragi, trebuie să închizi ochiul drept. Merseră în tăcere, ea încă nedezmeticită după sperietură, el cu ochii în sus. — O să fie o noapte senină, spuse. Au început să răsară stelele... Ea vru să-l ia de braț, însă rămase cu gestul la jumătate când el nu deschise cotul, să-i facă loc. Dar avusese
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îl însoțise până la poartă spre a-i mai extrage oarecare preciziuni și pronosticuri, și spuse: G. Călinescu - Fii liniștit! Totul merge bine. Copii!... Natura lucrează din plin. Natura are tainele ei. La te uită la Conțescu! Voinic, sănătos. Cu toată sperietura sa, Gonzalv, auzind de Conțescu, redeveni implacabil și-și arătă o îndoială malignă în remisiunea lui: - De, domnule, zise el, crezi c-o să dureze? Gonzalv Ionescu nu-și concedie fostele soții decât când fu absolut încredințat că copiii nu mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
este recrutată din mediul mahalagesc bucureștean. Faptul nu este întâmplător pentru că, se va vedea îndată, când vom face cunoștință și cu celelalte ,,victime’’, naratorul propune o adevărată secțiune pe verticala socială. ,,Îndrăcirea’’fetei lui Ilie Bogasierul din Colentina se datorește sperieturii pricinuite de hotărârea părinților de a o mărita pentru avere, cu un bărbat pe care nu-l cunoștea, și, firește, nu-l plăcea. Modul în care se manifestă ,,boala’’ este acelea al bârfei dezlănțuite. Eroinei i se dezleagă limba, dând
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
că ridică în fața eroului pavăza refuzului ei. El este atunci disperat, gestul sfâșietor cu brațele care se avântă plecând din dreptul inimii se repetă, iar de partea cealaltă, palma întoarsă în dreptul frunții și a ochilor se agită sugerând o teribilă sperietură, subliniată de faptul că eroina face mulți pași mărunți când în dreapta, când în stânga, lăsîndu-ne să înțelegem că ar vrea să fugă, să scape de sub șuvoiul declarațiilor prințului, care o înspăimîntă și, deopotrivă, îi fac plăcere. Tot acest balans dreapta-stînga, precum și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că farmecul de la primul descântec de dragoste îl iau la dânșii i-l poartă, astfel ca ajunși la horă, ei petrec împreună, joacă și se distrează. Descântec „de lichitură” (cules de la Catinca Tofan) Când copiii sau tinerii trăgeau câte o sperietură, se spunea că trebuie descântați. Simptomele acestei boli erau dureri de cap și tresăriri prin somn. Toate acestea provin din spaimă, frică sau amenințări. Pentru acest descântec, Catinca Tofan folosea următoarele ingrediente: vin roșu, tămâie,un ghici (bici) de găsit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Păcală; păcat; păcătui; păgîn; periculos; persoană; pierdut; politic; politicieni; polițai; poliția; polițist; și polițist; portmoneu; portofel; precauție; preot; primejdie; fără principii; prinde; profesional; puradel; răpitor; răutate; relativ; roată; Robin Hood; Românii; sac; satan; său; fără scrupule; slab; soț; sparge; spargere; sperietură; spion; străin; străzi; tablă; thier; ticălos; tîlhari; tristețe; tulburare; țeapă; țigani; țop; ucigaș; urăsc; vinovat; vis urît; vrăjmaș; zîmbet; Zorro (1); 767/275/91/184/0 iarbă: verde (398); verdeață (36); natură (28); fîn (14); viață (11); cîmp (10); primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prieteni; proces; prost; putere; foarte puțin; a rata; ratare; ratat; rănit; rătăcire; recupera; refuz; a regăsi; regăsi; regret; remușcare; renunța; resemnare; ridică; risipă; rudă; rupere; sărac; a scăpa; scăpa; scăpare; schimbare; scîrbă; scump; sentimente; sfîrșeală; singur; slăbi; somn; soț; spaimă; sperietură; suferă; a suferi; supărat; superficial; șansa; șirul; tatăl; teamă; telefonul; temelie; totdeauna; totul se transformă; trăiește; trece; trenul; uitat; uituc; umiditate; urma; ușor; a nu vedea; vedere; vită; voință; vreme; zar; zăpăcit; ziua(1); 797/343/105/238/0 pîine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sclavă; serios; sfînt; sfîntă; sinceritate; sortită; soție; spînzurătoare; stafie; stres; suflet, supunere; supusă; șorț; telefon; totdeauna; tovarășă; unică; unitate; urît; vatră; vecie; verigă; veșnicie; viață dublă; vorbăreață; zgîrcită; zîmbet (1); 799/204/71/133/0 spaimă: frică(399); teamă(85); sperietură(28); întuneric(15); mare(14); groază (11); speriat(9); coșmar(7); teroare(7); durere(6); păianjen(6); șoc(6); fantomă(5); înfricoșare(4); noapte(4); pericol (4); speria(4); temere(4); adrenalină(3); blocaj(3); emoții(3); fantome(3); fricos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
niciodată; nimic; nocturnă; noutate; obsesie; oribil; păianjen; de păianjen; de a pierde; de pierdere; plictiseală; podul unei case; preconceput; premier; primejdie; probleme; rar; răspuns; de rău; reacție; restanțe; retrăire; rîs; rușine; sare; sănătate; scrisă; sfios; simț; de singurătate; slab; speria; sperietură; stare; strașnică; strategie; școală; șoareci; terifia; terminat; teroare; tigru; timiditate; trac; tunet; țipăt; umbră; vara; vechi; viitor; violență; vulnerabilitate; xerox (1); 808/198/51/147/0 temelie: casă (262); bază (162); fundație (35); început (27); piatră (23); fundament (22); zid
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
66/152/0 tunet: fulger (177); ploaie (104); zgomot (74); frică (72); furtună (54); sunet (41); trăsnet (19); teamă (16); puternic (15); spaimă (13); lumină (11); fenomen (9); gălăgie (9); tare (9); cer (8); întuneric (8); putere (8); natură (5); sperietură (5); groază (4); neliniște (4); vreme (4); înfricoșător (3); scînteie (3); strașnic (3); alb (2); bubuitură (2); Dumnezeu (2); frumos (2); furie (2); grozav (2); înspăimîntător (2); mare (2); noapte (2); nor (2); pește (2); răsună (2); speriat (2); vara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu spatele în sus, că e rău de ceartă. Spălat Se crede că-i păcat a spăla rufele în cele două săptămîni după Bobotează, iar dacă trebuie să se spele numaidecît, apoi aceasta să nu se facă înainte de răsăritul soarelui. Sperietură Cine vorbește pe întuneric sufere de spăriete; fă-i cu păr de urs ori cu liliac, că scapă. Spin Cînd ți-a da un spin de porumbel* ori măceș și-l scoți, să-l pui în păr, ca să nu-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai circulă; spre exemplu, este considerat că doar acea parte a rădăcinii mătrăgunei care seamănă cu o ,mână de om are efect magico-terapeutic asupra tulburărilor psihice. Planta este folosită ca antidot al unei afecțiuni neuropsihice numite În termeni populari „amețeală”, „sperietură” În urma unei emoții foarte puternice sau „Îndrăcitură” , alienare mintală . În această medicină naturistă se are mare grijă, avându-se În vedere că, luate În doze mari, mătrăguna nu vindecă afecțiunile psihice, ci le produce sau amplifică pe cele existente. Această
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
au auzit un scrâșnet de roți. Toți și-au îndreptat privirile spre strada din apropierea școlii. Au observat o mașină care oprise brusc chiar lângă cei doi băieți care se jucau pe stradă. Fuseseră la un pas de un accident. Pe lângă sperietură au mai fost și certați de către șoferul nervos. Să râdem cu Mia! Mamă, cine este domnul acela din intersecție, îmbrăcat în uniformă? Este domnul polițist, puiule. Dar de ce dă din mâini, când în dreapta când în stânga? Arată șoferilor unde să meargă
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
palidă bolborosind rugăciuni și privindu-l ca pe un copil mic. Îi luă mâna lui între mâinile ei, i-o mângâie și i-o sărută. — Constandine, măria ta, știu, te-ai speriat. O să pun muta să-ți stingă tăciuni... De sperietură. Ce-i ăla orbalț? — Brâncă, adică. Da’ ce-ți veni cu orbalțul? Marica înțelese că vodă nu auzise ce spusese doctorul și tăcu, suspinând. — M-am speriat, Marico. Mi-e frică cum nu mi-a fost în viața mea. Cum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prostii: acum doi ani m-am urcat Într-un tei să culeg flori și s-a rupt creanga cu mine. Noroc că am căzut pe acoperișul unui coteț de porci, pe moale, fiind acoperit cu paie. Am rămas cu o sperietură zdravănă și cu dureri de coloană. Am zâmbit. Mi-aduc aminte când veneam În vacanțe și mai auzeam de una, de alta; cine a murit, cine are nuntă sau botez. De Nae auzisem că făcuse un copil din flori, destul de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
hrănit Caragiani” , după cum îl alinta Vasile Pogor pe acest junimist, dar nici ca un țânțar gata să-l ia vântul. Numai să nu auzi ce muzică îmi cântă stomacul, că te sperii! Ca să nu am nevoie de vreun descântec de sperietură, hai s-o pornim spre casă, până nu-i prea târziu. Urcăm poteca ce taie pieziș dealul pieptiș din spatele mănăstirii Hlincea. Sus ne oprim să răsuflăm. Privim în jos spre mănăstire și o întâmplare îmi vine în minte: Imaginează-ți
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un fel de șerpișori înfometați... Mi s-a făcut rău deodată, iar remediul a fost, firește, obișnuita injecție. Două săptămâni n-am mai suferit să văd ceva scris. Mi-am revenit apoi cu încetul, încercînd mai întîi (ca leac de sperietură) să țin în palme, ca pe niște tarantule hidoase, literele unui vechi alfabetar. Nu le puteam privi 51 fără oroare. "A" devenea cu o iuțeală de viperă "B", "B" devenea "C", "C" se schimba în "W"... Le-au trebuit zile
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
motiv... să nu rezolve crima. — Cum se termină... Întreb eu cam prea precipitat. — O, Îi potcovim pe niște bandiți cu crima. O poveste cu sfârșit fericit. Încuviințez din cap. Genul de sfârșit care le place oamenilor. — Da, am tras o sperietură când documentul a fost furat, iar fișierele șterse. Mai Întâi i-am bănuit... pe unii. Dar știam că persoana ar fi trebuit să-l citească și atunci aș fi putut să-mi dau seama cine era. Bineînțeles, mai aveam o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
la flacăra focului magic și inițiatic încă de la fabricarea lor. De cele mai multe ori, ele sunt modelate de către un tânăr fecior țigan și după un ritual extrem de precis), care au trecut și ele proba focului, sunt socotite remedii sigure împotriva deochiului, sperieturii sau a unor boli. Rolul lor curativ se bazează, în primul rând, pe forța purificatoare a focului care poate arde și distruge răul sub toate chipurile sale. În această situație "focul se asociază cu principiul său antagonic, apa. Astfel, purificarea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
adineaori / Le-am rânduit pe toate“, „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!) îi răspunde ducele, admirativ. 191 Acestor zgomote brutale (care, în cazul de mai sus, sunt o replică malițioasă la zgomotele furtunii, tot iluzorie, organizată de el, un fel de sperietură glumeață care să-i facă pe marinari să se bucure și mai tare de mândra stare a corăbiei lor) Ariel le consacră toată priceperea lui, dar marea lui vocație regizorală se vede mai ales din alte două împrejurări. În prima
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Mai adineaori / Le-am rânduit pe toate“, „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!) îi răspunde ducele, admirativ. Acestor zgomote brutale (care, în cazul de mai sus, sunt o replică malițioasă la zgomotele furtunii, tot iluzorie, organizată de el, un fel de sperietură glumeață care să-i facă pe marinari să se bucure și mai tare de mândra stare a corăbiei lor) Ariel le consacră toată priceperea lui, dar marea lui vocație regizorală se vede mai ales din alte două împrejurări. În prima
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ea părea să se fi bătut cu unul din ei. Mai erau și pisici străine, motani periculoși. Dar se pare că nici ea nu a fost mai prejos. A fost o experiență neplăcută, urâtă din care s-a ales cu sperietura evenimentelor dure prin care a trebuit să treacă. Pisa când a văzut-o s-a bucurat foarte mult, nu a certat-o și a spălat-o toată seara și a mângâiat-o. Înconjurată cu iubire și bucurie și-a revenit
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]