1,049 matches
-
să descopere frumusețea orașului când se plimba prin Hagaparken și pe potecile cimitirului Norra din Solna. Bicicleta devenise un ritual sacru pentru el, cum fusese altădată pentru cavaleri calul, detronat în timpul modern. Le vorbea roților de nichel și cauciuc, cu spițe ca razele unui fel de soare inventat de oameni, după cum îi vorbea vântului care-i intra prin piele și prin orificiile corpului, purificând tot ce mai rămăsese încordat de frica de oameni și de pretențiile lor absurde. Dar într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
se curma brusc la cărămidărie, de unde Începea un drum de țară, vara prăfos, iar toamna băltit și noroios, dacă nu era total desfundat. Dar și ploaia preface praful Într-o noroială aurie vîrtoasă, care se lipea de roți și de spițe, iar caii se Înglodau În lut ca-n aluat. Chiar și șaretele ușoare, și pînă și trăsura domnului subprefect lăsau urme adînci În glod, darămite o căruță greoaie la care erau Înhămați doi cai povarnici și silnici. Pe locul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din satele românești au rămas unele relicte etnografice și reminiscențe folclorice în organizarea internă a satului (obștea sătească și moșia sătească pe strămoși și moși, pe bătrâni și spițe de neam.” Această formă de organizare a continuat să existe și după cucerirea Daciei de către romani. Continuitatea obștilor pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci până la întemeierea statelor feudale românești - spune P.P. Panaitescu - înseamnă continuitatea poporului român în Dacia ca popor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au pierdut, ajungând în starea de dependență, obștea Frunteștilor s-a ținut tare, ajungând, prin urmași, pân la noi. Familiile Ciuchi, Corniță, Bârgu, Vârlan, Oprișan, Ciută, Huțu, Perju au o vechime de câteva sute de ani, au dat naștere la spițe de neam „s-au lățit” prin căsătorii și încuscriri, urmașii lor păstrând conștiința că se trag din neam nare, boieresc. în lista vadurilor de iaz din 4 ianuarie 1817, distribuite grupurilor (cete) de răzeși pe de apa Dunavățului, după analogia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sticla, de exemplu. Altfel, țăranul s-a învățat săi facă singur unelte din lemn (furca, țăpoiul), grebla, toate elementele din lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de roate, care impunea mersul la rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de ceap peste scrântitură, fractură, locul se umfla și vâna se zbârcea dând dureri mari. Dar meșterul-meșter în trasul oaselor era fratele Drițulesei, Gheorghe Drăgan care, de meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții și doagele la poloboace și putini, tot așa punea cap în cap oasele și le lega cu lopățele. El are multe reușite și vindecări: Bădăluță Floarea a avut legătura ruptă dintre claviculă și omoplat. Gheorghe Drăgan, meșterul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că s-o schimba. — Ce mojic mai ești și dumneata uneori, Daniel. Tomás moștenise Înfățișarea de dur de la taică-său, un prosper administrator de terenuri care avea un birou pe strada Pelayo, lîngă magazinele El Siglo. Domnul Aguilar aparținea acelei spițe de minți privilegiate care au Întotdeauna dreptate. Bărbat cu convingeri profunde, era sigur, printre altele, că fiul său era sărac cu duhul și handicapat mintal. Pentru a compensa aceste rușinoase tare, angaja tot soiul de profesori particulari, cu obiectivul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
termini. Mă uit la el cu admirație. Un cozeur desăvârșit, o enciclopedie ambulantă de povești despre și cu actorii Naționalului în care a crescut, s-a afirmat și s-a stins. Elegant până la cochetărie, darnic, vesel, era, ca regizor, din spița celor care, ca și Moni Ghelerter, știa să facă o distribuție care să joace singură. Nu era curajos, deși, când a distribuit-o pe Coca Andronescu, destul de grăsuță și nu tocmai tinerică, în rolul Caterinei din Scorpia îmblânzită, și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
zăcăminte sună filoanele-i de aur. MĂCEL Înghemuiți sub brâul acestui dâmb de cridă Am ascultat o noapte și-o zi, pe vânt adus, Roitul săgetării, cu zbârnâiri de fus, De-acolo, din câmpia văroasă și aridă. Un soare fără spițe de raze, spre apus, Părea un ochi cu fiere umplut și cu obidă; O brâncă înnorată luptă să ni-l închidă. Apoi, tihnita noapte a muls opal de sus. În trânta pătimașe, în strângerea virilă, S-au frământat oțeluri ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
militar de Hanovra.) Tatăl și bunicul lui Gauss au fost oameni de rând, de meserie nedefinită, muncind cu ziua pe la negustorii din piață; în acte sunt trecuți ca "Gassenschlächter", măcelari, prin tradiție, ai uliței în care locuiau. Mai sus, în spiță, dăm numai de țărani din ținutul Braunschweig. Mamă-sa era chiar venită de la țară și înainte de măritiș fusese slujnică de un tăbăcar din Braunschweig. Avea însă câțiva pastori în linia ei suitoare. Băiatul, Johann Carl Friedrich (acasă era numit Johann
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tare credincios, mai ales că-l pâra una-două la împărăteasă. - Dă-te dreacu' sânje! Îi răspunse conform protocolului și aruncă după el cu o roșie răscoaptă, aflată la îndemână. Ieși, se urcă în aeroglisorul blindat având marca cercului cu trei spițe și porni spre palatul ducelui. În urma lui veneau aeroglisoarele împărătesei ale prinților și ale celorlalți curteni. Femeile erau și ele la mare ținută pline de aur până-n în albul ochilor, însă prinții, mai nonconformiști, erau îmbrăcați casual. Adică aveau maieuri
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
hramul sfântului Gheorghe unde prin lucrare dumnezeiască s-a găsit icoana hramului cu chipul marelui purtător de biruință, nefăcută de mână de om! A fost căsătorit cu Evdochia, fiica cneazului Kievului Simion Olelcovici, apoi cu Maria de Mangop descendentă din spița Asan a Paleologilor și cu Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș. A încercat să formeze o coaliție, un bloc al țărilor române, idee patriotică anticipând Unirea dar nu a beneficiat de condiții favorabile. Înaintea bătăliilor
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
și noi. Îi atribuie și îl încarcă cu toate bogățiile sale de percepții, de gânduri, de reflexii, de meditații, de visuri, de nostalgii și speranțe. Toate acestea dezvăluie fondul esențialmente liric al lui Roni Căciularu. Este un reporter -poet din spița lui Geo Bogza. E un om de idei și imagini. Are ceva și dintr-un pictor-muzician. Pe lângă toate acestea, e un om căruia nimic din ce se numește spiritualitate nu îi este străin. Tel Aviv-ul, pentru el, nu e un
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
îi lipsea ceva, o rotiță nu funcționa. Și ce mult s-a bucurat acest truditor al satului când gropile și bolovanii străzii au fost acoperite cu asfalt în 1968. Putea să manevreze altfel roaba sa, înlocuind roata din fier cu spițe cu o roată pe care un binevoitor a aplicat un cerc din cauciuc masiv. Se mândrea cu obiectul muncii lui, îl îngrijea, ungea rulmenții, spăla bena din tablă, mereu gata să meargă la moară să macine azi pentru unul, mâine
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
îi lipsea ceva, o rotiță nu funcționa. Și ce mult s-a bucurat acest truditor al satului când gropile și bolovanii străzii au fost acoperite cu asfalt în 1968. Putea să manevreze altfel roaba sa, înlocuind roata din fier cu spițe cu o roată pe care un binevoitor a aplicat un cerc din cauciuc masiv. Se mândrea cu obiectul muncii lui, îl îngrijea, ungea rulmenții, spăla bena din tablă, mereu gata să meargă la moară să macine azi pentru unul, mâine
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
from my word” (The chains), the words are thirsty: “into the tear [...] thirsty syllables” (Exercise), they love: “come, word/ and draw for me/ my long hand and the scent of autumn/ come/ love thyself” (Verse), thus receiving humane attributes. În spițe of these “profane” attributes, they still retain their divine dimension: “I kneel/ with the tear's knees on the word” (Nichita, always), symbolising the dual nature of a Jesus “în which I believe”: “white flight în the leaf of hereafter
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
colț de pătură,/../ Iubita mea cu liceu terminat,/ moralmente m-a maltratat,/ O vedeam aievea și-n vis,/ O pierdeam mereu în abis...” Uneori Boris Marian-Mehr se dovedește un urmaș de soi al lui Urmuz. Alteori este când ermetic din spița lui Ion Barbu, când metaforist al abstracțiilor, amintind de Nichita. Unele poeme tind spre dicteul automat suprarealist. Dominantă este totuși năzuința de a comunica. Multe dintre poeme clocotesc de energie comunicativă și reflexiv-interogativă: „De unde să încep ?/.../ Prea multe am de
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
semețită în capul denumirii în coadă cu „colectivă”. De două mii de ani, de printre „dealuri mari și sărăntoace foc”, tânjim spre libertatea dacă și vorbele curg printre suspine, pentru că nu vom înceta vreodată să „ne unim prin lacrimi cu fiecare spiță din roata lui Horea și Cloșca”, să „ne unim prin lacrimi cu bucuria săvârșirii Unirii celei Mari, devenită apoi, din nou, Dor”. Iar dorul este și pecete, și jug, și scăpare, și cântec. Simțământ național. Nobilă tulburare interioară imperceptibilă din
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
pricepere mama sa și el îi era chiar recunoscător pentru această dăruire care îl scutea de plictisitoarele întâlniri cu miniștri, ambasadori sau alte iscoade. Și tot buna sa mamă s-a ocupat și de găsirea unei soții care să perpetueze spița imperială, una din marile griji ale oricărei domnii. A fost găsită imediat o vară bună, fiica surorii ei, o mânzoacă de șaisprezece ani frumoasă și vioaie pe care împăratul chiar a iubit-o de la început. Ce putea fi mai frumos
GLORIOASA DOMNIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367070_a_368399]
-
ani. Clasa politică actuală este cvasi compromisă. Javrele, ocupante ale unor funcții politice și decizionale, care au distrus țara în acești ani, trebuie judecate și lustrate pentru minimum opt ani de zile, împreună cu rudele și consilierii lor. Până la a patra spiță. Regele s-a întors din lungul drum al pribegiei. Cei care l-au alungat sunt pământ. Regele este aici, printre noi, pentru noi și pentru țară! Se apropie clipa!? Doar așa România își va reveni! Pe cine mai interesează Revoluția
SERGIU GĂBUREAC -NOUA TABLETA DE WEEKEND (50): PUNCTUL 8 DE LA TIMIŞOARA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363619_a_364948]
-
boierii pribegi din Transilvania, printre aceștia fiind și tatăl lui Matei Vodă, boierul oltean Danciu din Brâncoveni, care îl naște pe domn în anul 1599, la revenirea în Oltenia. Gavrileștii își ziceau așa fiind și ei legați de boierii din spița Gavrilă din Strehaia, participanți cu oștenii din munții din vestul Olteniei atât la răscoala din anul 1617 condusă de Lupu din Mehedinți contra abuzurilor domnitorului și fiscalității excesive, cât și la revolta boierilor din anul 1630 condusă de Matei Vodă
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
alb-negru cu Leonard Bernstein Limes Maria-Gabriela Constantin, Laura celor o sută de cuvinte Horia Gârbea, Fratele mai deștept al lui Kalașnikov Tatiana Dragomir, Cara aurită Mariana Gorczyca,Cadență pentru marș erotic Radu Mareș, Când ne vom întoarce Horea Porumb, Ca spițele unei roți. Povestiri aproape adevărate Lumina Liviu Popescu, Universul ca teatru - romanesc Marineasa Aquilina Birăescu, Tovarăși, cultura Ștefan Ehling, Profesor Hübner Cornelia Fodor, Scrisoare fără răspuns Doina Megheți, Căpitan Lili, prizonier de lux Dan Negrescu, Mehala din ceruri. O mitologie
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
Domnului. Credința lui e amiază de duh brodată cu fir de ninsoare, ce se-nalță ecou într-o plămadă de îngeri, ca mărturie a veșniciei noastre. Ruga lui e primenită-n cununa de psalmi, cununată cu limpezirea heruvimă, ce mistuie spița proorocească a lui Zamolxe întru dăinuirea divină. Curajul lui răsunet de Înviere, revărsat în smaradul de strune zglobii, desface corola îmbobocită a gândurilor albe, în fulgerele cupelor rubinii de-nflăcărare. Răbdarea lui brodată din echinoxul veșniciei, din clarul Chemării dintâi
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
ar veni la „de-a gata”. Nu-ți pare rău după munca dumitale? - Ba da, dar trebuie să mă mărit și eu odată, să-mi întemeiez o familie. Aici nu mai am pe nimeni. Nici măcar niște rude de a șaptea spiță, unde să merg, să mai stau de vorbă, să cer un sfat... - Da, așa este. Ai dreptate. Este greu când nu ai pe nimeni alături. Bine, domnișoară. Mai vedem cum vor evolua lucrurile. La revedere și mai gândește-te la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349133_a_350462]
-
de vestimentație din lada de zestre poartă cu sine o poveste, în fiecare floare cusută se află destinul unei fete tinere și copiii sunt dorinici să le afle tainele, istorisite de bunici. Cu un îndreptățit orgoliu, autorul declară sentențios: „În spița noastră nu-s bătrâni, / Ci numai oameni care-s vechi, / Rămași sămânță din străbuni, / Ca stele-n noapte, de priveghi. Ori candele ce încă-mi ard, / Să-mi țină calea-n potrivire, / La număr dacă încă-mi scad, / Vin alți
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]