205 matches
-
vezi, greșești când Îi bănuiești pe cei din Como. Dante Își imagină fața răvășită a lui Giannetto, În mâinile soldaților. Milogul acela nu avea nimic de a face cu crima. Cel mult, putea să fi prădat prăvălia profitând de moartea spițerului. Se pregătea să Îi ordone lui Bargello să Îl elibereze pe nenorocit când un gând Îi curmă vorba. Era just ca Giannetto să petreacă un sfert de ceas neplăcut, pentru viața lui imorală. Apoi, avea să intervină pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ai afirmat că un cerc poate fi parcurs În ambele sensuri. Ambrogio și Teofilo se aflau pe același drum lipsit de speranță, și numai printr-o Întâmplare unul a murit Înaintea celuilalt. Asta voiai să spui, atunci când ai afirmat că spițerul a fost ucis al doilea numai pentru că moartea alesese calea cealaltă. Dar eu am fost orb, până când În seara asta mintea mi s-a luminat, la taverna celui de Al Treilea Cer, când ai comparat curenții marini cu vânturile năvalnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
gest de bravură, fără un ropot de aplauze la adresa ingeniozității lui. — Și nimeni din Cerul al Treilea nu te-a bănuit vreodată. Și nici pe Antilia, ascunsă Între zidurile Paradisului precum ultima prostituată. Dar de ce Teofilo? Cum a fost prins spițerul În plasa morții? Întrebă Dante. Ai fost cu adevărat abil. Să caute să-l măgulească putea fi singurul mod de a câștiga timp. — Cunoștea secretele metalelor. Ale pietrelor. Și bănuia ceva despre originea Antiliei. Văzuse cuprul pur În minele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
limbă de foc care se ridica spre cerul negru, aidoma unui drapel funebru. Atunci Își aminti. Mai văzuse albeața aceea care Îți răpea vederea cu ani În urmă, pe vremea studiilor sale de alchimie, spre a fi admis În Arta spițerilor. O substanță care se aprinde și arde cu o scânteiere albă, dezvoltând o căldură cumplită, la fel ca gura iadului. Continuă să privească Îngrozit corabia: În doar câteva clipe, structura se mistuise și acum se scufunda, În timp ce mici flăcări de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Rusia. — Petre? — Da, Betre, Betre, a țipat el, de parcă aș fi fost surd. Aștepta reciprocitate. Plictisit de tăcerea mea, a trecut la interogatoriul direct. — Matale din ce familie ești? De unde? Am răspuns fără tragere de inimă: — Bucureștean. Crețu. — Rudă cu spițerul Kretzu, ăla cu mustăți roșcovane? Da’ matale cine ți-a ras mustățile? N-am mai răspuns. Nimic nu se potrivea cu nimic. Petre îmi mai arunca din când în când o căutătură, tot mai piezișă. Vedeam că face eforturi mari
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Fiindcă altfel n avea rost să se mai ostenească. — Cum te cheamă? întrebă Nicu, deși știa, dar străinul nu știa că el știe. — Dan Crețu. — Pe mine Nicu, adică domnu’ îmi zice, la școală, Niculae, Stanciu Niculae. Îl știi pe spițerul Kretzu, ăla roșcovan? Nu-i creț deloc. Mă trimite uneori să duc tot felul de alifii, plămade, buline și prafuri care te vindecă. Io sunt comisionar, zise băiatul, încercând să pară modest, deși era foarte mândru. — Ce cauți aici? Nicu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la operă, se gândi Peppin, care tânjea mereu după muzică. — Bună ziua, dumneavoastră trebuie să fiți... apucă să spună primul redactor, apoi rămase cu ochii pironiți la pălăria de pe capul străinului. — Dânsul e domnul Dan Kretzu. Sunteți cumva rudă cu Kretzu spițerul? întrebă Peppin. Văzând privirea primului redactor al gazetei îi veni nu se știe de unde formularea căutată mai devreme, așa cum i se întâmpla uneori la o traducere, când cuvântul potrivit îi apărea din senin: — Un om care stă îmbrăcat într-o
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să ducă nicăieri, se înfundau unul mai rău ca altul, pe zi ce trece. Între timp multe gazete au început să se agite, iar asta strică. Tânărul Rareș Ochiu-Zănoagă, găsit împușcat, și un anume Dan Crețu - nu e rudă cu spițerul roșcovan -, cazuri între care s-au produs tot soiul de coincidențe. Generalul citea zilnic vreo patru-cinci gazete, așa că era la curent. Știa și relatarea din Universul, care părea cea mai informată. — Crezi că-i vreo legătură între cei doi? Amândoi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
duci, Aici nu-i pomană multă!... Și pentru că în loc s o primească în spital, doctorul îi dă o rețetă, baba întreabă și o face și pentru noi cei din anul 2008: - Vă întreb încă odată... nu vă fie cu bănat Spițerul cere parale pentru leacul ce mi ai dat?... La 31 octombrie 1893, Paloda la rubrica „Core spon dențe” răspundea Mariei N. de la Banca; nici caracterul scrisului, nici grațiozitatea și eleganța scrierii dv. nu seamănă cu scrierea Mariei N. de la Banca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
apartamente, Iași, str. Păcurari 11; str. Florilor 1. 7243. Savu Ilie și Frida, 2 apartamente, București, str. Berzei 24. 7244. Stavrescu Grigore, 9 apartamente, București, str. Precupeții Vechi 27 7245. Segall Victoria, 9 apartamente, Iași, str. Dobrogeanu Gherea 6. 7246. Spițer Eugen, 2 apartamente, București, Bul. 6 Martie 89; str. Bruxelles 14. 7247. Sturzu Alexandru și Maria, 19 apartamente, București, str. Ion Maiorscu 8; sos. Colentina 16, str. Mașină de Pâine 130. 7248. Staicovici Olga, 9 apartamente, București, str. Mendelejev 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
sau să răscumpere cu bani ocara adusă tinerei persoane. Așa a pățit, povestește marchiza de San Carlos, un milionar din America de Sud, care a fost nevoit să plătească 200 000 de franci unei domnișoare zglobii care sucise capul fiului său. Un spițer, care fusese și el prins în capcana flirtului, a fost silit să-și vândă drogheria pentru a putea plăti daunele stabilite de tribunal, ceea ce i-a atras ruina... Când este exploatată de literatură, această schemă devine și mai caricaturală. De
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de la calea lui și nu te-ngrijora. În ceea ce privește clevetirile..., diavolul are alte alea de pus la cale. Cei patru ce-au dat în mintea copiilor răspândesc tot felul de palavre cât e ziua de mare la croitor, la frizer, la spițer, așa, să se afle și ei în treabă. Nici mie nu-mi convine să plece din sat, fiindcă n-o să mai am cu cine sta de vorbă, cui să-i citesc din cărți. Voi pierde un prieten, dar și ajutorul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dublat de afecțiune? Fără de tine n-aș fi fost decât un câine hoinar. Te rugasem să te odihnești, să întrerupi truda măcar câteva ore pe zi; mi s-a spus că te vaieți în somn. Ai nevoie cumva de un spițer? E vorba de sciatica mea, de-aia mă vaiet, iar încheieturile nu prea sunt în regulă și nu mă mai ascultă. Ar trebui să mă mișc oleacă, să-mi dezmorțesc oasele, dar n-o să fac asta înainte de a duce la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe acesta. O amintire îl răscoli ca imaginea unui tablou viu: verișoara sa Emilia. Vorbea cu umbrele, sărmana, atunci când o luau amețelile și cădea jos rămânând în starea aceea și trei, patru zile, în tăcerea cea mai întunecată, la recomandarea spițerului. Cât de frumoasă era Emilia; copil fiind, o privise în părțile ei intime, nu uitase nici acum: avea pielea netedă, pântecul plat, sânii tari, picioarele perfecte și șoldurile la fel. Își amintea cât de excitat fusese și felul în care
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Un timp, hotelierii, crîșmarii, chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii, zugravii de case și de trăsuri. Posedă capitalul, „tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a lemnului și a metalelor. Ei dau cei mai mulți stoleri, butnari, lăcătuși, tinichigii. Mai rar, dar îi găsești și printre zidari. La începutul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să dea medicamente fără plată la oamenii săraci. După patru ani, la 21 septembrie 1844, tot Mihail Sturza voievodul Moldovei transferă printr-un hrisov, dreptul lui Iacov Verujinschi de a ține o spițerie în târgul Vaslui, cumnatului său Ioan Baiarde, spițer. Statisticile diverselor publicații demografice ne au lăsat date din care reiese că populația României între 1850 - 1874, varia între 4-5 milioane de locuitori, dintre care în cele 63 de orașe se stabiliseră 950.000. În ordinea aceasta Vasluiul este menționat
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și județul Vaslui, care avea 5 plăși, 189 comune rurale și una urbană, totalizând 104 106 cetățeni. Dintr-un recensământ din 1851, rezultă că în cele 13 ținuturi ale Moldovei cu 1.325.406 locuitori, funționau 120 medici și 41 spițeri, revenind un medic la 11.045 locuitori. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea și, în mod deosebit, după domnia lui Cuza Vodă, printre problemele majore privind modernizarea orașului se înscriu înființarea așezămintelor publice de învățământ și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
unei litere, a două sau trei litere deodată, cum se vede în exemplul de mai jos, încercînd să ajungi de la Baruch la Spinoza (schimbând două litere deodată, după următorul parcurs): Baruch - Baracă - Sarică - Săliță - Splină - Spiona - Spilcă - Spancă - Spația - Spătar - Spițer - Spinel - Spinoza (13 cuvinte). O replică performantă spune domnia sa, a primit din partea doctorului Nicolae Andronescu, din Timișoara, doar în 8 cuvinte: Baruch - Baracă - Cazacă - Casată - Căință - Câinos - Spinos - Spinoza. Golful de cuvinte al lui George Topârceanu rămâne o capodoperă enigmistică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fictivă, a numelui, fiind providențialist cu privire la familie, ca mazziniștii în privința nației: "Dumnezeu vrea ca neamul Bujoreștilor să nu se stingă". Lui Cărbuneanu i se cere să-și schimbe numele în acela de Bujorescu, și cum tânărul refuză, e găsit un spițer cu acest nume. Spițerul, rugat de fată, care dăduse bunurile sale lui Cărbuneanu, consimte la o căsătorie-formalitate. Copilul nu e al lui și el suferă, căci își iubește nevasta. În sfârșit lucrurile se află, nobleța de suflet a spițerului e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
providențialist cu privire la familie, ca mazziniștii în privința nației: "Dumnezeu vrea ca neamul Bujoreștilor să nu se stingă". Lui Cărbuneanu i se cere să-și schimbe numele în acela de Bujorescu, și cum tânărul refuză, e găsit un spițer cu acest nume. Spițerul, rugat de fată, care dăduse bunurile sale lui Cărbuneanu, consimte la o căsătorie-formalitate. Copilul nu e al lui și el suferă, căci își iubește nevasta. În sfârșit lucrurile se află, nobleța de suflet a spițerului e lăudată și căsătoria devine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un spițer cu acest nume. Spițerul, rugat de fată, care dăduse bunurile sale lui Cărbuneanu, consimte la o căsătorie-formalitate. Copilul nu e al lui și el suferă, căci își iubește nevasta. În sfârșit lucrurile se află, nobleța de suflet a spițerului e lăudată și căsătoria devine efectivă. Prezența lui Amos Bujorescu, spițerul, care sub aerele lui sasistite ascunde un spirit fin și o inimă neprihănită, trezește un râs cordial. Pentru întîia oară Galuscus și Chicoș Rostogan sunt reabilitați și interpretați cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bunurile sale lui Cărbuneanu, consimte la o căsătorie-formalitate. Copilul nu e al lui și el suferă, căci își iubește nevasta. În sfârșit lucrurile se află, nobleța de suflet a spițerului e lăudată și căsătoria devine efectivă. Prezența lui Amos Bujorescu, spițerul, care sub aerele lui sasistite ascunde un spirit fin și o inimă neprihănită, trezește un râs cordial. Pentru întîia oară Galuscus și Chicoș Rostogan sunt reabilitați și interpretați cu omenie. Deși dialogul e presărat cu banalități și dulcegării poetice, piesa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Căci nouă ni se pare că oricât de identică ar fi expresia, nimărui nu-i va veni în gând de a confunda pe un maestru care fabrică sticle pentru telescopuri cu cel care fabrică sticle de vin, nici pe un spițer, care-n zilele noastre trebuie să posedeze studii solide din științele naturale, cu vraciul evului mediu, a cărui arte consista mai cu samă în scoatere de măsele și punere de bleasture. Natura acestei munci a devenit alta și e mai
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
uiți în cana asta? Miroase-o te rog, domnule! Apoi, privind mutra secundului, mai spuse: Ă Domnule Starbuck, intendentul are neobrăzarea să-i ofere acest calomel lui Queequeg, care abia a venit de pe balenă! Dar ce, domnule, este oare intendentul spițer? și cu un foaie ea ăsta vrea să sufle viața înapoi în trupul unui om pe jumătate înecat? Ă Sper că nu, domnule, răspunse Starbuck. E o băutură cam slabă. Ă Da, intendentule! exclamă Stubb. O să te-nvățăm noi cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trupul unui om pe jumătate înecat? Ă Sper că nu, domnule, răspunse Starbuck. E o băutură cam slabă. Ă Da, intendentule! exclamă Stubb. O să te-nvățăm noi cum se tratează un harponist! Cară-te de-aici, cu hapurile tale de spițer! Vrei să ne otrăvești, ai? Ne-ați asigurat pe viață și vreți acum să ne omorîți pe toți și să încasați primele de asigurare? Ă Nu eu, ci mătușa Charity a adus ghimberul ăsta pe corabie! se dezvinovăți intendentul. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]