613 matches
-
francez, enumerând câteva publicații simboliste românești și reținând, din „noianul de chemați și nechemați care practică literatura”, personalitatea „limpede și luminoasă” a lui Tudor Arghezi. Rubrici: „Revista revistelor”, „Reliefări-Mozaicuri”, ultima preschimbată în „Recenzii”, sub semnătura lui I. Ludo și G. Spina. Semnează versuri G. Bacovia (Plumb de iarnă, Nevroză), Tudor Arghezi și proză Emil Isac (Din brădetul lui Iancu). Traducerile din Victor Hugo și D’Annunzio sunt republicări după „Flacăra” și „Seara”. Alți colaboratori: Ion Alexis, Eugen Relgis, C. R. Ghiulea. D.B.
ABSOLUTIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285144_a_286473]
-
în celulele germinale ale unuia dintre părinți. Boli de creștere: rahitismul, picior plat, hipotrofie staturală, inegalitatea membrelor, deviații ale coloanei vertebrale. Sechele posttraumatice: deficiențe osteoarticulare și musculare. Tulburări preponderent neurologice: boli ale neuronului central, ale neuronului periferic, sechele de poliomielită, spina bifida, distrofii neuromusculare. BOBATH (nume propriu) - Metodă de lucru în recuperarea neuromotoare care a devenit cunoscută ca urmare a seriei de articole publicate în numeroase reviste medicale, în perioada 1950-1953, de către soții Karel Bobath (specialist în neuropsihiatrie infantilă) și Bertha
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
centromerului. Defect de retenție (în psihologie) - defect de memorie prin care detaliile, deși înregistrate, s-au pierdut din memorie. Defect septal - malformație a septului dintre camerele dreptre și stângi ale inimii, fiind de natură congenitală. Defecte de tub neural - în spina bifida, malformație localizată în special în zona lombo-sacrală, prin care arcurile vertebrale ale uneia sau mai multor vertebre sunt nesudate (Rusu, 1983). DEFICIENȚĂ (< fr. déficience, cf. lat. deficientia - slăbire, sleire, deficiere - a lipsi, a slăbi; engl. impairment) - Se referă la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a predominanței unor afecțiuni specifice unor perioade de vârstă. Nou-născuții pot prezenta numeroase malformații congenitale cum ar fi: luxații congenitale, malformații ale unuia sau mai multor segmente, hipertrofii sau hipotrofii scheletice, tulburări în segmentare și diferențiere de tipul sinartrozelor, sindactiliilor, spina bifida etc. Traumatismele obstetricale se pot solda cu fracturi dintre cele mai diverse, în prim-plan rămânând fracturile de claviculă, femur și humerus. Copilăria este însoțită de un lanț de afecțiuni caracteristice cum ar fi: rahitismul, apofizitele, epifizitele și osteocondritele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau a rădăcinilor nervoase; d) intraspongioasă, când platourile vertebrale cedează și nucleul pulpos pătrunde în corpul vertebral (este vorba de epifizita Scheuermann). La producerea herniei de disc contribuie o serie de factori cum ar fi: malformații congenitale ale vertebrelor (lombalizare, spina bifida etc.); munca în poziții defectuoase (cu trunchiul aplecat și întors într-o parte); modificările în structura discului intervertebral; traumatismele la nivelul coloanei vertebrale. Baciu (1981a) afirmă că există trei stadii de suferință a rădăcinilor comprimate de hernie: stadiul I
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
coloanei este mult redusă, mai ales din cauza lipsei curburii lombare, ceea ce conduce la pierderea capacității de a amortiza șocurile. După V. Marcu (1983), corectarea este direcționată spre dobândirea curburilor fiziologice, odată cu dezvoltarea elasticității musculare și a mobilității articulare (fig. 100). SPINA BIFIDA (latinism) - Malformație congenitală a canalului vertebral, localizată mai ales în regiunea sacrală și caracterizată prin lipsa sudurii arcurilor vertebrale posterioare ale uneia sau mai multor vertebre. Această fisură favorizează hernierea unei porțiuni din măduva spinării. Se manifestă prin incontinență
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
urinară și constipație, se poate instala și paralizia membrelor inferioare, dar și retard mintal, în cazul asocierii și cu hidrocefalia. Afecțiunea poate fi diagnosticată printr-un test al sângelui matern după a șaisprezecea săptămână de sarcină, dar și prin ecografie. Spina bifida ocultă se caracterizează printr-un defect al arcurilor vertebrale, ale uneia sau mai multor vertebre, care sunt acoperite de tegument normal. Afecțiunea este descoperită doar prin radiografie și nu este asociată cu tulburări neurologice (Ledoux, Larroque, 1995). SPONDILITĂ (< fr.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în Europa, Guy Hermet Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Orizont
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
văzut și altele la fel”, observă Belbo. „Și totuși, comportamentul acuzaților e bizar. Capetele de acuzare sunt, că În timpul riturilor de inițiere cavalerii Îl renegau de trei ori pe Hristos, scuipau pe crucifix, erau dezbrăcați și sărutați in posteriori parte spine dorsi, adică pe șezut, pe ombilic și apoi pe gură, in humanae dignitatis opprobrium, În fine, se dedau la Împreunări reciproce, unul cu altul, spune textul. Orgie. Apoi le era arătat capul unui idol bărbos, iar ei trebuiau să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
rătăcesc tot mai mult, dar știind că dacă o țin tot așa, drept înainte pe firul văii, pînă la urmă voi ajunge acolo, sus. Am ajuns spre asfințit. Bătea un vînt de creastă care îmi făcea pielea de găină pe spina rea transpirată. Nimic nu se compară cu vîntul de creastă ! M-am întors cu fața în vînt să ascult muntele. Apoi m-am tras într-o adîncitură și l-am privit. Se vedea clar drumul pe unde venisem, simplu și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cuvetă și imobilitătii regiunii. Prelevarea de fascia lata În unele intervenții este necesară utilizarea de panglici de fascia lata. Fascia lata se prelevă printr-o incizie cutanată de 7-8 cm lungime, situată pe o linie mergând de la capul peroneului la spina iliacă antero-superioară. Extremitatea inferioară a inciziei este de 5-6 cm de interliniul articular al genunchiului. Se excizează o panglică, a cărei mărime este în raport cu intervenția pentru care va fi întrebuințată. Prelevarea poate fi executată prin două incizii scurte cu un
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
bătrân Și nu ști răul de ce-i bun, Da eu sunt voinic tinerel Și am dat de mare rău. Nu ți-i ție, maică, jele De tinerețele mele Că înneacă-n dor sângele Această inimă a mere? Cum stă paserea pe spine, Nu ști sta-o-a, o a sbura Au în lume duce-s-a. 181 Maică, maică, draga mea, Eu mă duc maică de-a casă, Nu plânge ci fii voioasă, Că de-o fi țara pe pace Iar înnapoi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
al unicei, adevăratei Pietre care căzuse vreodată În exil din cer, Marea Mumă, Pământul. Lucrul ăsta, pe de altă parte, voia să-l priceapă și Filip cel Frumos. De aici răuvoitoarea insistență a inchizitorilor asupra misteriosului sărut in posteriori parte spine dorsi. Voiau secretul lui Kundalini. Nici vorbă de sodomie. „Totu-i perfect“, zicea Diotallevi. „Dar când, până la urmă, știi să dirijezi curenții telurici, ce faci din ei? Morișcă de vânt?“ „Haida-de“, ziceam eu, „nu sesizați scopul descoperirii? Fixați În Ombilicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
micilor publicații estetizante (Literatorul, Linia dreaptă, Vieața nouă, Revista celor l’alți, Versuri și proză, Farul, Simbolul, Insula, Grădina Hesperidelor și Fronda) și, desigur, face elogiul lui Arghezi... Orientare simbolistă „sintetică”, fără accente polemice, recenzii de I. Ludo și Geri Spina, traduceri din Wilde, D’Annunzio, Baudelaire, colaborări ale lui Arghezi, G. Bacovia, Emil Isac, N. Davidescu ș.a. Făcînd, în „Curentul nou la noi“, elogiul „celui mai mare poet de azi”, Ludo deplînge faptul că „literatura simbolistă a devenit un sport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o clipă oaspete-n prag. Mereu își da sieși cuvântul și pasul său era legământ. Îngăduie Prietenă, să-ți amintesc că Poetul muri numai mult mai târziu. Mult mai târziu, ucis de-un ghimpe muiat în azur ca de-un spine cu foc de albină. Muri poetul ucis sub soare de-un trandafir, de-un ghimpe muiat în simplu albastru, în simpla lumină. De-atunci, în frunzare-aplecate privighetoarele toate-amuțiră uimite de cele-ntîmplate. Privighetorile ceasului, din rarele noastre grădini, amuțiră-n lumina
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
afla tinerii prizonieri. Nădejdea noastră era provincia Ravennei, și nu un vas bizantin cu destinație necunoscută. Trebuia să facem drumul de la Concordia la Ravenna. Prima parte a călătoriei, până la Adria, am făcut-o călare, apoi am mers pe jos până la Spina, oraș aflat nu departe de vărsarea Padului. Felul de a acționa urma să fie hotărât acolo. De la Gruse până la Concordia ne-au însoțit Faroald și luptătorii săi. Bătrânul comandant n-a scos o vorbă tot drumul. A vorbit doar atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și oasele mele vor fi prăduite de lupi sau de urși, mistuite de ploaie și de vânt pe un pământ dușman. Am calculat călătoria pe cinci etape în cinci zile: două, ca să ajungem la Adria, alte două, ca să ajungem la Spina. A cincea zi, cel puțin așa trăgeam nădejde, am fi ajuns la Ravenna. Pentru bucata de drum până la Adria ne-am folosit de poșta regală, schimbând caii la fiecare douăzeci de mile, și de vaduri sigure, chiar dacă dificile, cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a încercat să mă impresioneze cu vorbe despre nevastă, copii și guri de hrănit. A zis doar atât: - Am ajuns ca niște animale. Dar chiar și un animal are dreptul să mănânce. L-am întrebat dacă știa vreun drum spre Spina în afara drumului principal. Mi-a răspuns: - Așa cum știu găurile din acoperișul casei mele. Am făcut contrabandă cu sare. Asta înainte ca în Ravenna să se fi dat legea cu spânzurarea contrabandiștilor. Mai bine să mori de foame decât în ștreang
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în Ravenna să se fi dat legea cu spânzurarea contrabandiștilor. Mai bine să mori de foame decât în ștreang. Instinctiv, am simțit că puteam să am încredere în el, drept care i-am făcut propunerea: dacă ne-ar fi călăuză până la Spina, își va recăpăta libertatea și se va alerga și cu patruzeci de parale ca să-și hrănească familia. A acceptat pe loc. - Și dacă ne pune cuțitul la gât pe drum ca să ne jefuiască? m-a întrebat Gundo. Bovo s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ne prinde întunericul și ajungem cine știe unde, ne-a spus Bovo în timp ce ne odihneam pe trunchiul unui copac prăbușit. Problema noastră, a mea și a lui Gundo, nu era mersul, ci durerea de picioare din pricina încălțărilor cu catarame. - Ca să ajungem la Spina? am întrebat încrezător. Bovo mi-a râs în față, după care mi-a explicat: - Pe drumul acesta e mare lucru dacă ajungem încă pe lumină la mănăstirea Pomposa. Adică la jumătatea drumului. Până acum ne-am descurcat. N-am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
apropiere de Adria. Escortau un bărbat înalt, un roman îmbrăcat în negru și cu o față care te-ngrozea. - Andras! am izbucnit eu. - Trădătorii! mi-a ținut isonul Gundo. VI Primejdia ne-a ocolit și pe bucata de drum spre Spina. Doar picioarele continuau să ne facă probleme. Pe la asfințit, am ajuns. Adăpostul ce ne-a fost rezervat semăna cu un grajd. Spre norocul nostru, mai aveam încă de-ale gurii, drept care ne-am potolit foamea într-un ungher întunecos. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și lucrările bibliografice oferite cu amabilitate de conducătorul științific al tezei de doctorat, prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor, de la Institutul de Arheologie din Iași, căruia îi adresăm o prețuire deosebită. De asemeni, referenții tezei de doctorat, cercetător dr. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Arheologie din Iași, cerc. pr. I dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba, de la Institutul de Arheologie din Iași, și prof. univ. dr. Ștefan Olteanu, din cadrul Facultății de Istorie a Universității „Dimitrie Cantemir” din București, au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
La Tufari și Zlătărești I), unele dintre ele semnalate inițial de C. Buraga. Cercetările lui N. Zaharia, din 1958, de la Bârlad (punctul Parcul de odihnă) au fost continuate și completate în anii 1960-1961, 1970-1971, de către D. Gh. Teodor și V. Spinei la Bârlad (punctele Prodana și Moara lui Chicoș). D. Gh. Teodor a făcut cercetări, în anii 1961-1962, la Dumeștii Vechi-Dumești (punctul Marginea de nord-vest a satului), în 1964 la Vinețești (Cordeni)-Oltenești (punctul Popești) și în 1970 la Pogonești (punctul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din șanțuri, valuri și palisade, totul cu scopul întregirii unui complex de locuire unitar. Explicațiile privind rolul acestor construcții sunt diferite: unii specialiști (printre care D. Gh. Teodor) le consideră un răspuns pentru pericolul migrator, iar alții (printre aceștia V. Spinei) sunt de părere că nu puteau avea un asemenea scop, atât timp cât pe culoarul de pătrundere (via gentium), din zona meridională, nu s-au găsit astfel de „horodiști”. Indiferent de rolul lor, trebuie să remarcăm prezența elementelor de fortificație care le
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor și V. Palade, iar între 1970-1975 V. Spinei. Materialul a fost împărțit între Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1968, p. 234-235 (fig. 17/1-3, 10); Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 313, 616 (pl. CCXL/2, 5, 13, 14, 23-26), 617
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]