246 matches
-
și pentru decadentism ar fi ceea ce Max Deri numește "naturalistic permutation" și anume clivajul dintre o prezentare naturalistă/realistă a obiectelor și dizlocarea lor din sfera realității, alienarea lor, sau ceea ce Moréas numește "déformation subjective", iar K.-J. Huysmans "naturalism spiritualist". "Max Deri a numit acest lucru, probabil cea mai comună metodă de alienare simbolistică, "permutare naturalistă", care, în speță, înseamnă că persoanele și obiectele redate cu fidelitate, așa cum sunt în natură, să apară într-o conexiune care este imposibilă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu perioadele barbare, și progresează prin etape succesive. Apoi Istoria se va împărți în Istoria istoricilor care reînvie Trecutul pentru a reflecta asupra lui în prezent, Istoria teoreticienilor care caută factorul său dominant sau determinant, Istoria filozofiilor Devenirii Umanității, unele spiritualiste (Hegel), altele pozitiviste (Comte), altele materialiste în aparență (dar de fapt escatologice, ca cea a lui Marx). În secolul al XVIII-lea se operează identificarea devenirii istorice cu progresul uman, iar această idee, în ciuda lui Rousseau, capătă la Condorcet o
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
precedent asupra râului și de aici o nouă epoca de sfințenie și de fericire, fără egal în istorie" (1994, p. 387). Aproape că devine de prisos să adaug, desigur, ca, în interiorul acestui model chiliast, scenariul eshatologic emerge că o prelungire spiritualista a tendinței biblice (mai precis, neotestamentare) de a descrie realitatea în termenii unor stadii de evoluție, ale căror dimensiuni temporale sunt coextensive. Un exemplu liric de milenarism este detectabil în poezia The Little Girl Lost, inclusă în culegerea Songs of
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
exact, voi apela, acolo unde este necesar, la recentele teorii ale complexității (v. secțiunea a II-a). Consider că prin acest tip de abordare putem contribui la dezvoltarea unei noi paradigme a modernismului care, prin orientarea fățiș antimaterialistă (și, adesea, spiritualistă), nonnewtoniană și descriptivă (mai puțin explicativă), are toate șansele să se impună în viitor ca model alternativ de Weltanschauung. Ipoteza acestei lucrări este următoarea: Dacă omul contemporan parcurge un proces de mutații morfogenetice, atunci asistăm la apariția a ceea ce putem
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
face numai cu un aparat conceptual, ci obiectul de cercetare însuși este reprezentat de fenomene complexe. Dat fiind că voi folosi metodele morfologice, demersul de față este implicit de natură structuralist-fenomenologică; prin teoriile morfogenetice se coagulează o paradigmă de esență spiritualistă, calitativă, considerată, cel puțin la nivel metodologic și conceptual, la fel de importantă precum revoluțiile (din știința fizicii) einsteiniană și cuantică ale secolului trecut. Consider că aplicarea acestei paradigme inovatoare pe tărâmul științelor socioumane nu poate fi decât fructuoasă. 3.2. Teoriile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
explicații și, mai ales, înțelegere asupra multitudinii de fenomene aparent dismorfice. Teoriile elaborate de acești autori marchează o schimbare de paradigmă, prin aprofundarea din punct de vedere calitativ al cercetării. Printre alte aspecte, această turnúră este de esență uneori declarat spiritualistă. Orizontul teoretic urmărit nu mai constă doar în studierea atomilor, aștrilor, quarcilor sau a quasarilor, ci și în cercetarea lumii în care trăim și a obiectelor și fenomenelor înconjurătoare, atât de familiare nouă încât devin insesizabile. Fenomenele aparent banale dovedesc
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și chimice dezvoltate în organismele respective (de unde deducem, printre altele, că "vitalismul" se află într-un raport de contradicție cu "mecanicismul"); d) implicit, spiritualismul, prin care se face o distincție de natură (nu de grad) între spirit și corp. Principiul spiritualist indică și o recuperare, în cadrul modernității contemporane, a unei stări specifice Iluminismului timpuriu și, implicit, modernității inițiatoare. De asemenea, foarte importantă mi se pare coeziunea ideatică dintre teoriile complexității: ele nu numai că nu se contrazic, ci se coagulează într-
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
altfel spus, contractul social "utilitarist" (sugerat prin explicațiile furnizate de teoria deciziei raționale, prin teoria funcționalistă, prin teoria vălului ignoranței etc.) devine obișnuință impusă; iar libertățile cetățenești tind să ne conducă spre un tărâm al moralei deontologice, de factură feministă, spiritualistă, spre o etică bazată pe "grijă", care înlocuiește morala tradițională fundamentată pe "reguli" (conform cu Miroiu M., 1995). Controlul social poate presupune aici restrângerea unor libertăți și drepturi. 4. Dat fiind că orice drept produce și obligații conexe, se prea poate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
simbolicul, prin etimologie și funcție, este ceea ce leagă omul de om. Imposibil așadar să înțelegem imaginile fără a amesteca registrele sufletului și trupului. (E simptomatic faptul că un marxist declarat ca Walter Benjamin a trebuit să recurgă la un vocabular "spiritualist" pentru a caracteriza opera de artă. Ce altceva este faimoasa lui aură dacă nu materia palpabilă a unui suflet dacă nu cumva este sufletul impalpabil al unui trup, cuvântul latin desemnând suflul, exhalarea sau expirația?) Era foarte îndreptățită distincția conceptuală
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
hindușii perspectiva radiantă, chinezii și japonezii perspectiva zborului de pasăre, bizantinii înșiși perspectiva inversată. S-a spus despre icoana tradițională că este lipsită de profunzime. E drept că Bizanțul și, în parte, Occidentul latin au moștenit interdicțiile plotiniene specifice fizicii spiritualiste a ultimilor gânditori greci. Plotin (205-270) interzice profunzimea, fiindcă aceasta este materie, ca și spațiul și umbra. A limita totul la prim-plan, plan unic, înseamnă a favoriza viziunea intelectuală a Ideii, a Divinului în Imagine 78. Este totuși îngăduită
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
anul 1892. Manifestă un mare interes științific pentru un medium, Catherine Élise Müller, cunoscut în literatura de specialitate ca "Hélène Smith", prezentat într-o cunoscută lucrare intitulată Des Indes à la planète Mars. Théodore Flurnoy publică cercetările sale asupra fenomenelor spiritualiste în anul 1900 și reia de la poetul, eseistul și parapsihologul britanic Frederic William Henry Myers, fondatorul Society for Psychical Research în anul 1882, ideea conștiinței subliminale pentru a explica stările creative ale Elenei Smith. Caută să ia distanță științifică față de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
umană în această „lacrimarum vale“, lume a contrastelor, a existenței scindate, lume a unei axiologii inversate în care materia își arogă primatul față de spirit și transcendent. Or, filosofia socratică, și cum vom vedea și cea creștină și în general cele spiritualiste, ne învață că starea de conștiință determină starea de existență și Jurământul hippocratic în acest sens, depune mărturie, legiferează și ne învață să-l respectăm. FILOSOFII SUNT ZEI TEREȘTRI Dacă filosofii nu sunt și medici, sigur ei luminează orizontul de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
estuarul, Argentina și Uruguayul. Rivadavia, Bernardino. Om politic argentinian (1780-1845), mort În exil, În Spania. Rodó, José Enrique. Scriitor uruguayan (1871-1917) considerat unul din cei mai mari teoreticieni ai modernismului hispano-american; este autorul volumelor Ariel (1900), În care propune idelismul spiritualist ca armă de apărare culturală a țărilor ibero-americane În fața politicii invazioniste a S.U.A., El mirador de Próspero (Foișorul lui Próspero, 1914), și Nuevos motivos de Proteo (Noi motive ale lui Proteu, 1927), două culegeri de eseuri despre scriitori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de o factură nonsartriană. Despărțirea postmodernismului de existențialism se produce, totuși, prin eliminarea efectelor acestui tip de "transcendență vidă" angoasa. Omul postmodern, în perspectiva "noului antropocentrism", se consideră fericit, cu adevărat liber de orice "povară" transcendentală, fie ea de nuanță spiritualistă sau materialistă. La existențialiști, nimicul produce angoasă, neliniște metafizică, în plin sentiment al absurdului, subliniat nu numai de filosofi, ci și de scriitori ai modernismului precum Kafka, Beckett sau Eugen Ionescu. Antropocentrismul modernist-existențialist putea fi "inuman", "torturant". Noul antropocentrsim se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu divinitatea prin moarte. Iubirea-pasiune, ca pură adorare a femeii, a fost în secolul al XII-lea o religie, o erezie creștină, istoric determinată, de la catari la trubaduri 293. Această iubire va fi apoi vulgarizată în romane, pierzându-și cheia spiritualistă. Ea nu era legată de homosexualitate. Denis de Rougemont pune criza căsătoriei moderne și postmoderne pe seama reminiscențelor confluente a două tradiții religioase, cea catară (care respingea dogma întrupării ca și religia cavalerilor templieri) și cea creștină. Erezia feministă, argumentează savantul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu al doilea fenomen al succesului comercial : repetiția, sau mai pe larg, o dată văzut un film romînesc și plăcut să trezească spectatorului dorința de a mai vedea și alt film romînesc. Orientarea fostului șef al cinematografiei, tov. Mihnea Gheorghiu, este „spiritualistă”, o pledoarie pentru desprinderea cinematografului socialist de considerentele bănești în favoarea îndeplinirii normelor artistice cu finalitate ideologică. În repetate rînduri ni s-a atras atenția că beneficiile pe care patria noastră le trage din arta noastră nu trebuie să fie de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Sfântului Atanasie cel Mare, îmbogățită prin aportul teologic al celor trei mari Capadocieni: Sf. Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz și Grigore de Nyssa: o teologie alexandrină a unei îndumnezeiri eliberate de orice urmă de origenism și de idealul său spiritualist de evadare prin contemplare. Prin urmare, desăvârșită în veacul viitor, cunoașterea lui Dumnezeu va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi vederea nu numai a firii umane a lui Hristos, ci și a Persoanei divine
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
inclusiv de E.M. Cioran. și ce mai spune Herodot? Dar unirea lor e cu neputință și nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi. În acest punct, tăcere totală, de gol istoric ! Dacă este permisă elogierea tracismului spiritualist, de ce nu ne-am explica, măcar în parte, și o anume lipsă de vocație a românilor pentru organizare și cooperare, pentru coordonare și unitate, individualismul nostru acerb, pulverizarea permanentă a conștiințelor și eforturilor, tot prin acest eminent fond traco-getic? În
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Israel, cât și În diaspora, activitățile științifice, culturale și educative au beneficiat de crearea, În 1925, a Universității Ebraice din Ierusalim. Deși s-au exprimat, față de acest sionism, reticențe sau chiar opoziții, generate de ortodoxia religioasă sau de o etică spiritualistă, acestea au rămas totuși minoritare și fără influență practică asupra evenimentelor. Dimpotrivă, datorită succeselor repurtate, recunoașterii statului și sprijinului politic obținut, aceste curente de gândire au beneficiat de o audiență pe care, cel mai probabil, n-ar fi atins-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
psihologie interculturală rămîne totuși modelul lui G. Hofstede, din care o dimensiune (individualism-colectivism) a fost îndelung analizată în cadrul volumului de față. 9.11. Teorii clasice asupra valorilor 9.11.1. Teoria personologică a valorilor Eduard Spranger a fost adeptul școlii spiritualiste de psihologie, școală care și-a cîștigat renumele prin reprezentanții săi Jaspers și Binswangner. Lucrările lui Spranger din 1929 au inspirat elaborarea în 1931 a primului instrument de studiu al valorilor, conceput de G. Allport și Vernon. Această scală de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Viticultorilor din Vevey. Sărbătoarea din Vevey, orășel elvețian din cantonul Vaud situat pe malul drept al lacului Léman, reunește tot ceea ce înseamnă operă literară, plastică, muzicală și dramatică, revigorând sufletul unei regiuni, al unei țări, și celebrând înțelepciunea pământeană și spiritualistă a comunității viticole 151. Filosofie pe care Ramuz o exprima în acești termeni: "Pâinea, care e pentru trup, vinul, care e pentru spirit."152. Mai mult decât oricare alte populații agricole, comunitatea viticolă a favorizat, de asemenea, apariția artelor și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de deznădăjduiți. De fapt, cred că în tratarea bolilor sufletului au coexistat întotdeauna două abordări: cea "substanțialistă", încercând vindecarea prin intermediul a diferite materii (alcoolul putând constitui un exemplu; apelul la alte tipuri de plăceri intră în aceeași categorie), și cea "spiritualistă", ce recurge la diferite idealuri pentru vindecare (câteva exemple elocvente: religia, ideologia, psihanaliza). * Memorabilă formulă a lui G. Liiceanu: "sufletul suferă, spiritul gândește" (Ușa interzisă, p. 20). Schimbarea de accent constituie o mișcare ce conduce deseori la o reorientare a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Bysshe Shelley, Lord Byron, Friedreich Holderlin, Alexander Pușkin, Ion Heliade Rădulescu, Victor Hugo au o meditație simbolică și vizionară care îmbogățesc hermeneutica lumii, mai toți fiind inițiați francmasoni și erudiți ai antropologiei universale. Alegoria, cea care reprezintă forma cea mai spiritualistă de exprimare artistică a înflorit și prin operele lui Emile Zola, Charles Dickens, Edgar Allan Poe, Lev Tolstoi, Fiodor Dostoievski, Nicolai Gogol, Anton Cehov, Henry James, Herman Melville, D.H. Lawrence. Mitul fiind la rădăcina timpului și a spațiului e o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Bysshe Shelley, Lord Byron, Friedreich Holderlin, Alexander Pușkin, Ion Heliade Rădulescu, Victor Hugo au o meditație simbolică și vizionară care îmbogățesc hermeneutica lumii, mai toți fiind inițiați francmasoni și erudiți ai antropologiei universale. Alegoria, cea care reprezintă forma cea mai spiritualistă de exprimare artistică a înflorit și prin operele lui Emile Zola, Charles Dickens, Edgar Allan Poe, Lev Tolstoi, Fiodor Dostoievski, Nicolai Gogol, Anton Cehov, Henry James, Herman Melville, D.H.Lawrence. Las la alegerea celor care cunosc literatura română să adauge
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
concesii celor ce vizează ca prin economie și politică să cucerească lumea văzută. Presupunând că ați realizat acest deziderat, cucerirea lumii în sânul ființei naționale, ca entitate spirituală nu numai biologică, se va pune problema opțiunii pro sau contra conștiinței spiritualiste. Atunci va începe o luptă intensă în care va trebui să angajați toate neamurile. Și veți împărți lumea în două: în credincioși și necredincioși. De la cei credincioși Îl veți putea lua pe Iisus, și astfel va trebui rămășița să treacă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]