6,992 matches
-
În bătaia peniței și cele două suplimente ale acesteia. Printre redactori se află Alexa Gavril Bâle, iar redactor asociat Ioan Romeo Roșiianu. Dintre semnatarii din această primă antologie îi găsim și pe maramureșenii: Mircea Botiș și Radu Botiș („Cultura și spiritualitatea la Ulmeni, Maramureș”), pr. stavr. Radu Botiș („Moartea și Învierea Domnului”), Carmena Băințan (Poezie și „Scrisoare către...necunoscut”), Ștefan Doru Dăncuș („Manual de gesturi inutile”, fragment din volumul cu același titlu), Ioan Romeo Roșiianu (Postfață la volumul „Gustul pâinii”, autor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
creștine și a celei clasice valoroase a bătătorit potecile istoriei scotocind după chipurile luminate ale Elitei Neamului Dacoromân acoperite de lutul nepăsării, de negura uitării ori de îngroparea de către pigmeii și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualității creștin ortodoxe, (cum mărturisește eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV), s-a aplecat, asupra Arhetipului Călugărilor sciți, a sprijinit cercetările și traducerea Codexului Rohonczi de către Viorica Enăchiuc
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
cu peste 50 de cărți și mai mult de 2 500 articole de promovare a culturii”. Dimensiunea spiritului sau multidimensional prin binecuvântarea și harul Logosului l-a concretizat în ctitor al Culturii dacoromâne, conferindu-i autoritatea misionara de Apostol al spiritualității. Omul de creație: Dascălul, Geniul, Duhovnicul, Sfanțul, potrivește, făptuiește și înnoiește sensul spiritual al Culturii Nației sale, dându-i măreția, funcțiunea și dimensiunea unei ordini superioare universale: „În acest fel, sublinia Marele filosof creștin Ernest Bernea, a făptui înseamnă a
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Așadar, precum o țară are bogații naturale, spune marele Fiu creștin ortodox al României Tainice Dan Puric, tot așa are și bogații sufletești. Iar aceste bogații sufletești care țâșnesc la suprafață în credința, tradiția și cultură și în final, în spiritualitatea unui neam, dau sens acestui popor în lume. Lovind în ele înseamnă că vrei să-l scoți din istorie. Haideți să ne luăm libertatea să le apărăm! Căci ce sunt, în ultimă instanță, credința, tradiția și cultura noastră, daca nu
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
patriotism. Dumnezeu să-l ierte! Gheorghe Buzatu, istoric savant curajos, cercetător minuțios sine ira et studio Prof. univ. dr. h.c. Gheorghe C. Mihai A încetat brusc din viață una din cele mai viguroase, mai profunde, mai creatoare personalități ale spiritualității românești, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, istoric ieșean de anvergură europeană, autor a zeci de cărți și sute de studii de analiză a istoriei României moderne și contemporane, cel care a publicat documente incredibile din perioada 1935-1950. Avea 74 de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
genul poeziei omagiale, destul de frecventă în epocă, cultivată de aproape toți poeții generației pașpoptiste. Cipariu a fost un poet, așa cum demonstrează Sonetul-psalm citat și reprodus de I. Breazu și Radu Brateș, comentat cu aprecieri superlative de I. Negoițescu: "în sensul spiritualității grafiei, acest sonet pare meșteșugit plastic, având ceva din ornamentația în aur a inițialelor pe manuscrisele de pergament". A fost unul dintre cei mai remarcabili epistolieri din veacul trecut. Scrisorile luI Cipariu către Bariț, 125 la număr, alcătuiesc o cronică
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
acestui rămas bun. A fost prietenul lui Liviu Călin, soțul meu, a fost și prietenul meu. Avea cultul prieteniei, al onoarei, al loialității. A avut și mulți prieteni minunați în România. Spiritual revenise în România, simțea că aparținea cu adevărat spiritualității românești. Iubea România și limba română, o vorbea cu bucurie. Apelez la fidelitatea memoriei, îl caut și îl găsesc alături de Liviu Călin, soțul meu, și recapăt certitudinea că niciodată soarta nu a lucrat mai nerăbdător și mai vizibil în favoarea unui
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
ce precizîndu-mă, mă dovedesc a fi un întîrziat. Nu sunt nici răsăritean, nici occidental. (în occident, e prea tîrziu ca să mă pot integra, ca să mai prindă grefa). Nu sunt nici în car, nici în căruță. Sunt un amestec hibrid de spiritualitate catolică și ceva ortodoxă. ...Și mă sbat, în mod absurd, pentru lucrurile acestea în ajun de prăvălirea tuturor lucrurilor acestora și a tuturor celorlalte. Mă cert pentru un loc mai bun în compartiment, deși știu foarte bine că trenul va
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
evident opusă Occidentului. Din cîteva cuvinte, a reieșit, pe de o parte, un fel de dispreț și ură mocnită față de societatea de consum occidentală, iar pe de altă parte ideea grandomană că Rusia e mai acătării. Trebuia să înțeleg că spiritualitatea rusească este superioară spiritului comercial și materialist occidental. Am reacționat imediat gîndind, mai întîi, că sărăcia în forma ei agravată care e mizeria constituie o străveche experiență grea. Cred c-a fost lotul multora în toate societățile. O atestă îndeajuns
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
de monument în vechime. Nemaisolicitând colectivitatea, ridicarea unor noi troițe a devenit mai mult un act subiectiv. Aceste monumente perisabile (autorul n-a putut să găsească troițe de lemn mai vechi decât secolul al XVIII-lea) sunt elemente emblematice ale spiritualității românești, au preluat credințe și trăiri specifice, pe care le-au transfigurat, conțin cu alte cuvinte reflexe din "întreg complexul vieții material-spiritual românesc", pentru că, urmașe ale coloanelor și stâlpilor cerului, "reprezintă o sinteză ad-hoc între straturile arhaice și cel creștin
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
și jumătate etc.), aceasta nu înseamnă că am definit Istoria, ci doar am delimitat suprafața ei. În adâncime se află structurile autentice. Acestea, în cazul Istoriei, se numesc: instituții politice, organisme sociale, structuri economice, ideologii (politice, culturale, religioase), mecanisme ale spiritualității, utilaj mental. Ceea ce oferă Eugen Cizek, scriind istoria Romei ca un exercițiu de percepție globală mai mult decât unul de admirație (ultima, intrinsecă, implicită: a se vedea capitolul final, al cărui epilog se intitulează, filmic am zice, Roma, Roma), se
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
mi-a rămas în memorie această ciudată afirmație: „Eu nu intru în apă până când nu voi învăța să înot”. Atât în Alchimia asiatică, cât și în Cosmologie și alchimie babiloniană, M. Eliade nu rămâne pe mal încercând cu vârful degetului spiritualitatea arhaică. A coborât în mijlocul unor lumi care au dat asemenea sinteze mentale, intuiții fundamentale ale universului în care trăiau, le-a organizat, le-a căutat coerența, „realitatea”, pentru a le trimite apoi în epistole către cititorul „competent”.
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
neindividualist și feminim, nu cucerește, ci apără, nu se joacă cu viața, ci servește cu ea cauza vieții multiplicate! Cultura europeană se distinge de altele, tocmai prin respectul și sfințirea vieții; prin aceasta și dovedește influența importantă a factorului feminin. Spiritualitatea europeană și-a recunoscut chipul ideal de umanitate în fecioara miloasă Antigona - și mai târziu în mama fecioară Maria. Fiindcă cultura europeană a așezat gândul deasupra pornirilor. Azi, infiltrațiuni neeuropene au năvălit în concepțiunile noastre morale și pedagogice; în locul instrucțiunei
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
piesă de teatru trimisă de prietenul rămas în România. Petru Manoliu, născut la 28 ianuarie 1903, în comuna Mihăileni, județul Botoșani deci acum o sută de ani făcea parte, prin afinităț spirituale și intelectuale, din aceeași generație neliniștită a "noii spiritualități". Romancier ( Tezaur bolnav, 1936, Moartea nimănui, 1939, Domnița Ralu Caragea, 1939), eseist ( monografia Ion Creangă, 1944), a trăit în ultimele decenii de viață ( până la moartea survenită la 29 ianuarie 1976) la Mogoșoaia, retras din viața literară, traducând ( din Thomas Mann
O scrisoare inedită de la Emil Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13793_a_15118]
-
literar. Alte texte care merită neapărat citite, pentru densitatea lor de idei, sunt: Latina vulgară și tipul lingvistic romanic al regretatului Eugen Coșeriu, Mircea Eliade despre capacitatea omului de a suporta istoria de Ion Țurcanu, "Kalevala", un magic simbol al spiritualității fineze de Vlad Pohilă, A propos de la grammaticalisation en roumain: sur quelques formes et fonctions du verbe en roumain de Estelle Variot (Franța), Apa sub spectrul manifestărilor magico-mitice de dr. Petru Țăranu.
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
una de anvergură europeană. Personalitate duală, oscilînd între contemplativul homo esteticus și irita(n)tul homo ironicus, iubitorul "ideilor gingașe" care se pronunțase deja "pentru arta literară" nu reușește să cucerească definitiv nici o poziție în relieful atît de variat al spiritualității interbelice românești, pe care totuși, difuz și ocult, o stăpînește. Lovinescu îi apreciază lupta cu "modele" și "grimasele", dar deplînge dezorientarea "gustului său intim". Este de notorietate strania exaltare a lui Herr Doktor în fața unor subproducții literare autohtone, cum ar
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
culturii românești. Dacă tonalitatea pamfletară se substituie nu o dată polemicii de idei, cum mărturisește chiar Virgil Ierunca, aceasta se întâmplă deoarece "nu de idei duceau lipsă scriitorii și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe cu inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Sentimentul exilului, ce-și extrage energiile purificatoare nu atât din osânda dezrădăcinării pur geografice
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Îl iubea pe Dinu pentru intransigența sa fără pată și pentru credința lui, de aceea mă iscodea cu ochii săi reci, sfredelitori și zâmbetul său ascuțit. Firea lui adânc cinstită și sufletul său sfânt cu labirintul de patimi sublimat în spiritualitate, era interesată de felul meu de-a fi pasionat și temerar. Dar mie nu-mi păsa și mă bucuram fără rezerve de prezența lui, deși știam cât mă supraveghea. Într-un rând, V. Voiculescu mi-a spus că suntem asemeni
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
vi se intoarca înzecit! “Nu sunt un om religios, dar am prieteni credincioși (mulți) și chiar bisericoși (câțiva)” —> poți fi credincios și fără să fii religios sau bisericos. ăștia sunt doar termeni care au transformat, din punctul meu de vedere, spiritualitatea în temă de dezbatere a minții. iar mintea nu poate explica mereu spiritul pentru că nu operează pe aceeași frecvență. cred că unii nu cred despre sine că-s credincioși din încăpățânare, din prea multa gândire că, dacă ar face asta
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]
-
modernizării prin "estomparea progresivă a transcendenței" și de a fi tras, astfel, "un timpuriu semnal de alarmă" (p. 215), nu poate să nu observe: Ce a vrut însă Nae Ionescu în locul prezumptivei societăți de consum este în întregime inacceptabil. Acea spiritualitate tulbure, dinamizată de realități organice, prin care tenta să depășească economicul, stă la temelia monstruosului său proiect totalitar "(p. 215). Angajamentul autorului, clar exprimat, se află de partea democrației, în cadrul căreia diversitatea etnică și cea culturală reprezintă achiziții de preț
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
se consacră un mic articolaș care sună cam așa: ,Relațiile culturale româno-turce capătă tot mai mult caracterul unei strânse colaborări intelectuale între cele două popoare. Turcia nouă, vie, a cărei existență actuală se ridică deasupra simplelor manifestări politice, creează o spiritualitate nouă, încadrată în completul culturii europene și realizând strânse legături culturale cu celelalte popoare. Legăturile cu România s-au făcut și se fac, în acest domeniu, prin traduceri și cărți, prin articole și prin expoziții realizate de ambele țări, una
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
brăilenilor l-a relevat și N. Iorga, într-un articol publicat în 1931, intitulat Caracteristice ale brăilenilor, în care afirma că există o "rasă brăileană" aparte. Aserțiunea lui N. Iorga își dovedește viabilitatea parcurgând acum impunătorul dicționar Prezențe brăilene în spiritualitatea românească de Toader Buculei, însumând 463 de pagini, apărut sub egida Direcției județene pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Brăila, la Editura Ex Libris din acest oraș. Lucrarea continuă eforturile unor înaintași sau contemporani care au avut nobila preocupare
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
Brăila, la Editura Ex Libris din acest oraș. Lucrarea continuă eforturile unor înaintași sau contemporani care au avut nobila preocupare de a demonstra că, într-adevăr, din Brăila a iradiat, de-a lungul timpului, o impresionantă și plurivalentă prezență în spiritualitatea și creativitatea românească, sub toate formele lor de manifestare. Amintim îndeosebi lucrările Istoria presei brăilene (1927) și Contribuția Brăilei în cultura românească și străină (1933) de S. Semilian, Brăila 625 în date cronologice 1368-1993 de Gheorghe Gorincu și Florica Gorincu
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
Nicolae Bălcescu"; înființat în 1863, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, pe băncile căruia s-au format extrem de mulți oameni de știință, de cultură și artă, renumiți pe plan național și internațional. Prima ediție a dicționarului enciclopedic Prezențe brăilene în spiritualitatea românească a apărut în 1993, cu un cuvânt înainte de savantul Edmond Nicolau. Cea de-a doua ediție, apărută recent, însoțită de un cuvânt introductiv al eminentului critic literar Gabriel Dimisianu, a fost revăzută integral și îmbogățită substanțial. Prima ediție era
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
vitală, dominată de fapte și cu toate simțurile la pândă - reprezintă corectivul necesar, revanșe pilduitoare", prozatorul fiind "un mare scriitor într-un gen care unește cruzimile unui realist cu magicul, fabulosul, inefabilul". Desigur, din cele 730 de prezențe brăilene în spiritualitatea românească, incluse în acest remarcabil dicționar enciclopedic, nu am putut cita decât un număr foarte mic. Strădaniile tuturor au demonstrat, parafrazând din nou vorba cronicarului, că "nasc și la Brăila oameni". Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Mic dicționar
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]