218 matches
-
un amic / fără de preot, fără de cruce și neavând pe el nimic. / Dau caralii de-nțeles, că vom urma și noi curând / că-altceva n-avem de ales. Dar Doamne cine-o fi la rând? / Și-afară nici o închisoare nu și-a spoit un fel de firmă / Și haita cea conducătoare acuratețea și-o afirmă. / Iar țările occidentale își urmează afacerile lor / Nebănuind cam câtă jale rămâne în urma rușilor. / Acum sunt liber, dar mi-apare atât de obsesivă Balta / Cu înfometata ei teroare
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Ora 10½ Brătianu, care e din nou vioi, situația este însă din ce în ce mai grea. Opoziția se mărește până la extrem. După-amiaza promenadă până la ora 5. Ora 5½ audiențe. Seara scris. Camerele lucrează puțin, interpelări. Sâmbătă, 17/29 ianuarie Cald. Înainte de amiază Pherekyde, spoi Stătescu. După-amiaza acasă. Ora 5 audiență, marchizul de Pango, atașat francez. Orele 5½-7½ Kalinderu. Seara la ora 10 la balul funcționarilor, cu Elisabeta. Tombolă, foarte plin, puțină lume cunoscută, acolo până la ora 12. Duminică, 18/30 ianuarie Cald, +5°R.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
regent. Neutralizarea opoziției se concretizează în dependența prezenței articolului de prepoziție iar nu de sensul de determinare: prepoziția cu cere articol hotărât: „A plecat cu trenul.”, „Scrie cu stiloul.” Fac excepție substantivele singularia tantum: „A prăjit-o cu unt.”, „A spoit-o cu aur.”, „A învelit-o cu mătase.”, „S-au bătut cu zăpadă.” Celelalte prepoziții care impun cazul acuzativ se construiesc cu substantivele nearticulate: „Ceasul este pe masă.”, „El a plecat în oraș.”, „A scos merele din cutie.”, „Vorbește despre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 88 Pictura în ulei pe un zid uscat se poate executa în două feluri: dacă pere‑ tele a fost dat cu alb, va fi răzuit, iar dacă a rămas curat, fără să fi fost spoit cu alb ci numai tencuit, va fi dat de două‑trei ori cu ulei clocotit și ars până când nu va mai absorbi uleiul. Peretele este lăsat apoi să se usuce, după care se dă masticul 51. Când toate acestea au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 88 Pictura în ulei pe un zid uscat se poate executa în două feluri: dacă pere‑ tele a fost dat cu alb, va fi răzuit, iar dacă a rămas curat, fără să fi fost spoit cu alb ci numai tencuit, va fi dat de două‑trei ori cu ulei clocotit și ars până când nu va mai absorbi uleiul. Peretele este lăsat apoi să se usuce, după care se dă masticul 51. Când toate acestea au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cireșe, vișine și rămășițe de fructe alterate sau viermănoase peste care zbura un popor de muște, de toate semințiile. Nici un aspect nu e mai oriental decît acesta pe care îl oferă ochilor cîteva haimanale care mănîncă o felie de pepene, spoindu-se pînă la urechi cu zeama fructului. Nu e vorba numai de țigănia acestui aspect, cît e vorba de murdăria pe care o lasă pe străzi și de lipsa de higienă a acestui fel de comerț”.15 ) Acum, ori de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ardea în lumina apusului, aruncînd sulițe de aur pînă departe. În afara edificiului, în care, de la năvala noilor barbari contemporani, nu se mai slujea de cînd aceștia decapitaseră toți călugării budiști, mai era o clădire de chirpici, numită Primărie, un monument spoit cu culoare aurie, reprezentînd un vajnic soldat mongol, vreo patru-cinci iurte și un zoocid budal adică așa zis "hotel". Cam sfîrșiți de traversarea a peste 500 km de deșert, ne îndreptăm spre acesta din urmă, pentru o odihnă bine meritată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
este împărțită între români și popu‑ lație romă care a intrat în fostele sate săsești. Este un sat, de exemplu, în județul Sibiu, Cârța, peste care am nimerit acum patru zile, magnific ! Fiecare podeț de la curtea gospodarului spre șosea este spoit în alb și pe fiecare podeț, și pe stânga, și pe dreapta, sunt mușcate. Tot satul strălucește. Vezi niște tomberoane drăguțe pen‑ tru reciclat PET-uri, ca să nu se arunce sticlele în natură. Pe bani europeni s-a refăcut o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
-i ca exemplu povestea propriei mele experiențe de Halloween din clasa a șaptea, când m-am dus la școală ca Vampirul Sângeros și nu mi s-a permis să particip la parada anuală în fața celor din clasele elementare pentru că mă spoisem cu atât de mult Sânge Decorativ pe gură și bărbie și obraji că sigur i-aș fi speriat pe cei mici, conform convingerii directorului școlii. M-am simțit atât de penibil - a fost un moment de răscruce, sincer -, încât a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
că și-or ploiatu/ De luncile-or năruiatu” (Mada - Hunedoara). Perfectul compus al verbelor predicative și localizarea topografică solară indică aici ieșirea din momentul critic al distrugerii necesare, când lumea a început deja să se formeze. „Vântu’ bate și-l spoește,/ Ploaia-l plouă și-l sfârșește;/ Mai din jos și mai la vale,/ Acolo este-o livadă./ Pă livadă apă merje” (Ghiderim - Transnistria). Ipostaze utile social ale lui axis mundi, pomii din livadă, stau drepți printre apele care se scurg
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fel, în negru, cu lungile camilafce pe spate și blăni frumoase, cu lumânări aprinse în mână, făceau un efect auster și impozant. Clădirea, zidită din 1813 de generalul Haralambie, datează dintr-o epocă proastă și vopseaua galbenă cu care o spoise o făcea și mai urâtă pe dinafară. Tezaurul și multe candele mari de aur și argint erau ascunse. starița Starița era foarte inteligentă, cu o memorie extraordinară, foarte interesantă; cunoștea toate rubedeniile, pretindea că este rudă cu jumătate țara românească
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Îl reproducem în ceea ce are mai semnificativ: Din punct de vedere administrativ inspectorii menționau: "cea dantăia preocupațiune a noastră a fost de a inspecta elementațiunea bolnavilor" ceea ce i-a adus la constatări ca "bucătărie întreținută în bună stare, vasele sunt spoite și curate"... am examinat mâncarea și am găsit-o în calitate și cantitate satisfăcătoare și că se distribuie după Prospectul eliberat de medicul respectiv". Cămara, în stare bună, cuprindea alimente suficiente: mazăre, cartofi, orez, porumb etc., toate cântărite, în cantități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
îi era silă, chiar frică de nămol și tatăl îi spunea că-l face general : îi picta cu nămol epoleții, nasturii, insignele - și Dănuț cel mic stătea, mîndru că devenise așa, dintr-odată, o per soană importantă -, iar apoi îl spoia pe tot corpul, spunînd că-i face bine ; Dănuț nu înțelegea și începea să plîngă, supărat că nu mai era general și că fusese păcălit - cu toate acestea, data următoare se lăsa iarăși înșelat și pățea la fel. Tot atunci
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pe țărmul mării. Marea era neagră, de parcă era toată de nămol. Era atît de multă, încît se puteau face din ea nu știu cîți epoleți, nasturi și insigne. Se trezi în nămol pînă la brîu. Își dădu seama că era spoit pe tot corpul cu nămol. Groaznic ! Era aproape să înceapă să plîngă, cînd observă că se afla, de fapt, în mare, și apa îi spăla nămolul. Deasu pra mării răsărise luna, era lună plină, și o brazdă de lumină ajungea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Ion Ghica din vremea copilăriei -, pe când era odaia cea mare plină de boieri și de cucoane, intră un biet jidan cu falca umflată și cu barba Încâlcită de nu putea să vorbească. Teodoros Îi aruncase sfârleaza În barbă, după ce-l spoise pe obraz, mască, cu un pumn de mazăre făcăluită” <endnote id="(824, p. 169)"/>. O Întâmplare interesantă descrie Mihail Sadoveanu În romanul Duduia Margareta (1907), a cărui acțiune se desfășoară Într-un sat din Moldova. Este vorba despre arderea de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
povestește cum făcea, prin anii ’30, curățenie În casele evreiești din orașele bucovinene : „De Paștile evreiești, [...] am muncit din greu : frecam oalele cu nisip, după aceea le cufundam Într-un butoi cu apă clocotită, ca să le purific [...]. De Pesah, se spoiesc pereții exteriori ai caselor. Căsuțele, care au fost cufundate În noroiul iernii, se ridică din starea lor mizerabilă, stau drepte și strălucesc...” <endnote id="(813, pp. 44 și 92)"/>. În casele evreiești, curățenie generală se făcea și săptămânal, Înainte de sabat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și la o confirmare cu următorul text: „Confirmăm primirea informării dumneavoastră asupra activității pe luna februarie a.c. și a materialelor de la stația de radioficare”. Deci, urechile cetățenilor patriei nu trebuiau să recepționeze decât ce voia partidul, adică multe minciuni frumos spoite cu roșu și propagandă cât cuprindea. Dacă pe ici, pe colo, se mai difuza și puțină muzică (de regulă populară) atunci ar fi trebuit ca fiecare salariat să plece voios la muncă spre propășirea păcii mondiale și a patriei egalitariste
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Între o pietricică și gaura din care fusese dislocată În seara precedentă; bucurându-mă de scurta suprafață netedă a unui podeț peste un pârâu; mergând de-a lungul gardului de sârmă al terenului de tenis; deschizând cu botul bicicletei poarta spoită cu var de la capătul parcului; și apoi, cuprins de un extaz melancolic de libertate, goneam pe marginile din pământ bătătorit, plăcut cleios, ale lungilor drumuri de țară. În vara aceea treceam Întotdeauna pe lângă o izbă, aurie În lumina soarelui ce
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pot strecura echipe mici spre fazele superioare, dar sînt doar insule de performanță; lipsește Continentul, pămîntul solid de sub picioare. Ceea ce pentru occidentali înseamnă obișnuința competiției, pentru estici e doar o formă de civilizare. Mai dă UEFA niște bani, se mai spoiește un vestiar, se mai renovează niște toalete. Liga rămîne tot a lui Camp Nou și Old Trafford, în timp ce Lujniki și Ghencea trec drept destinații stranii, unde e bine să ai pături groase la tine, că e frig. decembrie 2006 Partea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Lisabona, acționarii lui Dinamo au constatat că Eusebio are statuie în fața stadionului Da Luz și au găsit cu cale c-ar fi normal să-l înalțe și ei pe Cornel Dinu în soclu. Numai bine, Marian Iancu abia așteaptă să spoiască opera, neglijînd amănuntul că, atunci cînd Cornel Dinu era căpitanul echipei naționale, pe el încă nu-l ispitea nici măcar profesionala la seral. Așadar, Dinu e bețiv, pătat, sugător de trabuc, Antipa în formol. Iar Răducioiu, care a uitat românește, a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
are tradiție în literatura noastră), partea revelatorie este viziunea luptei între organicul divin și înmulțirea dezordonată, parazitară, replică diabolică la nativitatea cartofilor și smaraldelor, urmare la geneza mușiței pe care a invocat-o cu altă ocazie poetul: Pe tine, cadavru spoit cu unsoare, Te blestem să te-mpuți pe picioare. Să-ți crească măduva, bogată și largă, Umflată-n sofale, mutată pe targă. Să nu se cunoască de frunte piciorul, Rotund ca dovleacul, gingaș ca urciorul. Oriunde cu zgârciuri ghicești mădulare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Fără de preot, făr’ de cruce și neavând pe el nimic./ Dau caraliii de-nțeles că vom urma și noi curând/ Că altceva n-avem de ales. Dar, Doamne, cine-o fi la rând?/ Și-afară nici o Închisoare nu și-a spoit un fel de firmă/ Și haita cea conducătoare acuratețea și-o afirmă./ Iar țările occidentale Își urmează afacerile lor/ Nebănuind cam câtă jale rămâne În urma rușilor./ Acum sunt liber, dar mi-apare atât de obsesivă Balta/ Cu Înfometata ei teroare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bată ploi. Și dimineața prinse-n drum Pe-ntâiul călăreț de fum Spre zări de vis, pe murg de scrum. Dormea al doilea dintre ei Pe sâni și brațe de femei De-acum să uite ochii ei! Ci luna a spoit cu var, în ștreang, pe-al treilea drumar Leagănă-l creangă de arțar. Cu fruntea mută de pământ Cu ochi adânci ca un mormânt întoarce-l lună, bate-l vânt!” în suicidacție, începând cu faza de trecere de la imaginile abstracte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lucru ieftin. Consultați, specialiștii prevăd o înrăutățire a situației economice în primii ani după intrarea în U.E., printr-o firească săltare a prețurilor. Urmarea va fi dramatică: pe toate șoselele patriei, anual reasfaltate, pe drumuri de țară prevăzute a fi spoite cu pietriș, vor goni numai și doar vedete Lamborghini, Masseratti, Porsche, de cel mai nou tip, umilind gracilele Loganuri care, izbit de adevărate fortărețe pe patru roți, își vor da la iveală înrudirea cu eterna Dacie, mototolul de fiare ce
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
încuind toate ușile, în afară de cea cu încuietoarea demolată de pumnul lui pe care o ținea cu genunchiul strigînd, police, police, police... Pînă să apară polițistul, mon Dieu de Dieu, puștiul spărsese toate geamurile, își tăiase pal-mele în ele și se spoise tot de sînge pe față și pe piept. Cu glas pierit, lunganul îi spuse polițistului că l-a prins spărgîndu-i mașina. Era palid, îi tremurau picioarele. Priveliștea copilului mozolit de sînge nu era de altfel ușor de suportat nici pentru
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]