359 matches
-
un șeptic, un tabinet sau, mai deștept, de un pokeraș? Ce spuneți? Sau, vă este dor de niște babaroase? Deci... Răspunsul vine fără întârziere. Aproape pe loc. Prin ricoșeu. Din altă parte. Din exterior: Din capul scărilor, pocnete grațioase și sprințare, de tocuri mici și ascuțite, femeiești, ajung la ușă, cât ai zice noapte! În pragul încăperii stă postată Coco, alias Bombonica, prietena infidelă, mincinoasă și picantă, în vârstă de numai optsprezece ani, a Bossului. Osânda lui! Zveltuță, veselă, brunetă, rimelată
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
diferită de cum o credea. Expresia superficială, atribuită de el vreunei nevroze, dispăruse cu totul. Toate trăsăturile plăcute ale frumosului ei chip rămăseseră aceleași, deși suferiseră o subtilă modificare. Frumusețea ei apatică în ciuda strălucirii sale, se revela acum cu toată forța. Sprințară ca focul, personalitatea ei scânteia. Întotdeauna ea păruse rece și stăpână pe sine. Puse în valoare de noua sa maturitate, aceste calități își dezvăluiau adevărata splendoare. Într-un mod greu de definit, fata cea drăguță dar încăpățânată se transformase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
și măsuraseră cele zece minute numărând, nici prea repede, nici prea tărăgănat, până la șase sute. Scoseseră pe lama de sticlă o picătură cleioasă și alburie dintr-un tub, apoi se repeziseră toți trei, cu capetele Înainte, să vadă mormolocii care Înotau, sprințari, În acea scârboasă alcătuire. Răsturnaseră, În avântul lor, scaunul și microscopul căzuse și el, cu un zgomot Înfundat, pe pardoseala de pământ amestecat cu balegă de cal a prispei. Fiecare fusese de acord să dea și să Încaseze câte două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care servea drept piedică, dar era și un selector al celor două moduri de tragere. Buzele și limba mi se lipiseră de fierul Înghețat. Am smucit brusc țeava și gura mi-a sângerat. Era un sânge viu, iute, al naibii de roșu, sprințar aproape, și care În două-trei secunde - adulmecându-l și gustând din el - m-a potopit de rușinea gestului pe care fusesem pe cale să-l fac. Grija mea era de acum să acopăr urmele, ca să nu dau de gândit celui ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de un pesimism definitiv. Rareori expansiv, cuprins câteodată de un arțag proletar care îl împinge să se uite urât la „bogata lume, rea și parvenită”, stihuitorul caută să compenseze monotonia plăpândei inspirații prin structura variabilă a versurilor, scurte și mereu sprințare. Unde s-ar fi cuvenit poate să insiste e în narațiunea lirică, în formă dialogată. Se întrevăd aici unele resurse pentru feeria dramatică, dacă nu chiar pentru piesa istorică mai lejeră. Prozele, adunate în volumul Din romanul unei vieți (1900
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
și-au pregătit copiii pentru viață, transformându-se, fără să-și dea seama, în dușmani ai propriilor copiii. SEMNE DE ÎNTREBARE Mă plimbam într-o frumoasa zi de sfârșit de septembrie pe o stradă liniștită din Iași, cu gândurile alergând sprințar de la o preocupare la alta. La un moment dat, mi-am dat seama că mă aflam în urma a doi adolescenți, un băiat și o fată, care mergeau în aceeași direcție, la câțiva pași înainte, discutând ca între prieteni sau buni
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
atenția asupra faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale, și nu-i este permis să se compromită sprijinind pereții cârciumilor sau rezemând gardurile sătenilor care au fete frumoase și sprințare. ARIPI FRÂNTE Învățătorul emerit Gheorghe Sireteanu (fie-i țărâna ușoară) mi-a povestit, în obișnuitele noastre întâlniri, un caz tipic privind dificultățile cu care se confruntă tinerii absolvenți de facultăți și de școli normale, când se prezintă la posturi în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Boutigny. Ninsoare și drumuri pustii. Să fii singur pe un drum, numai cu gândurile tale, ba chiar fără ele! Ă ce mult îmi place lucrul ăsta. Departe de orașele astea populate de cadavre, căci Parisul nu e decât un cimitir sprințar” (II, 259). De fapt, nu sentimentul pe care-l instituie ziua de toamnă îl caută Cioran, ci, pur și simplu, singurătatea. Iată o notă dintr-o zi de februarie: „Patru zile splendide. Nohant Ă valea Creusei Ă Sologne. În patru
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Toma d’Aquino, Bonaventura, Roger Bacon, Boețiu din Dacia, Duns Scot, Raymond Lull, Dante, Meister Eckart, William Occam, Gersonide, Berthold de Moosburg și Gregorio din Rimini. *** Partide de filosofie colectivă. Dacă, în mod evident, Evul Mediu nu este considerat ca sprințar, asta, între altele și pentru că s-a făcut puțin caz de curentul Spiritului Liber. Tot ce am putut afla provine din lucrarea, indispensabilă, Mișcarea Spiritului Liber. Generalități și mărturii asupra nivelării vieții la suprafața Evului Mediu, a Renașterii și, incidental
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la fel de evidente. După cum îi place și spectaculozitatea lui Austin Freeman. Sau felul în care-și construiește personajele Elisabeth Sanxay Holding. Dar toate astea nu anulează insatisfacția de adâncime provocată de absența unui mystery făcut după toate regulile artei. Suspansul, dialogul sprințar, decorativismul și ideologia au distrus tot ce fusese bun în tradiția inaugurată de Hammett și continuată, cu atâta modestie, de Chandler... Pierderea „formei”, mutarea accentului pe „lucruri neesențiale” reprezintă bolile mortale ale ficțiunii detectivistice de după al doilea război mondial, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
frumoasei vârste de 60 de anișori”, își caută fericirea romantică într-o lume pragmatică până la vulgaritate, compun o mică istorie antologică, Vetuța se mărită, unde pluralitatea stilului oscilează între sentimentalism și cruzime. SCRIERI: Azi pitic, mâine voinic, București, 1963; Rime sprințare, București, 1966; Fabule dintr-un degetar, București, 1970; Cartea cu zâmbete, București, 1974; Minifabule, pref. Aurel Baranga, București, 1974; Un buchet de epigrame, București, 1975; Flori de cactus, București, 1977; Jocul cuvintelor, București, 1982; Ce frumoasă este viața!, București, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
De îndată ce se stabilește undeva, lucru știut întotdeauna dinainte, pereții, pardoseala, broaștele ușilor totul e potrivit în jurul lui pentru a ajunge la scopul propus și e înconjurat de cine trebuie și anume de iscoditori veninoși, de vicleni iscusiți și de fețe sprințare care știu ce au de făcut. E un lucru caraghios să vezi cum fetele acestor domni iau un aer de fecioară când încearcă să se apropie de acest Urs"290. Dacă Rousseau are visul ideal, mereu reiterat, de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Înaltă perfecționare coordinativă pe baza cooperării unui Întreg lanț de circuite neuronale (aferente și eferente) cu interconectări de diferite moduri. Expresia corporală urmărește mișcarea estetică În paralel cu caracterul emoțional pe care-l inspiră muzica care poate fi energică, majestuasă, sprințară, lirică sau o temă de mișcare plastică bazată pe improvizație, variate teme de compoziție date de profesor care să dezvolte capacitatea inventivă deci imaginația executantului. De exemplu o linie melodică de o anumită factură muzicală, poate fi temă pentru a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
de asemenea, că ar avea un caracter ambivalent. Ele pot fi și crude și din acest motiv nu trebuie să li se pronunțe numele. Sunt numite „drăgaice” sau „iele” sau „frumoase” și se consideră, În general, că sunt tinere, frumoase, sprințare și nemuritoare. Vrăjitoarelor le place să danseze, să cânte, dar pedepsesc pe cei care au norocul să le surprindă. Personajele care participă la datina Drăgaicei sunt fete tinere Îmbrăcate de sărbătoare cu cununițe de flori de sânziene și cu grâu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
exprimă unii cu trimitere spre derizoriu). El, învățătorul, educatorul, trebuie să fie o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale. Nu-i este permis așadar să se compromită sprijinind pereții cârciumilor, sau rezemând gardurile sătenilor jinduind după fete frumoase și sprințare. Timp de peste treizeci de ani, mi-am desfășurat activitatea profesională la școala generală din satul Tarnița, comuna Oncești, dintre care 26 de ani ca director-învățător. Înainte de a ajunge la Tarnița, am funcționat ca învățător pe la alte școli: Tabăra- Bivolari - Iași
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Caragiale, Teatru, 410) Atributiva circumstanțială se introduce în frază prin: • pronume relative (mai ales, care): „Omoară-mă pe mine, care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine.” (I.L. Caragiale, I, 214) • adverbe relative: „Atunci, copila părintelui, cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs.” (I. Creangă, 4), „Și el, cât era de ostenit, ne prindea pe câte unul, ca la baba-oarba, ne rădica în grindă zicând: „Tâta mare!” (I. Creangă, 25), „Nici un om, din câți am
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Văcăreștilor, contaminat de poezia galantă a sfârșitului de secol XVIII, el dedică versurile femeii, pentru care nutrește un cult. Poetul e un epicureu - Ceasurile de mulțumire (1843) este titlul unicului său volum. În spiritul lui Béranger, izvodește un cântec ușor, sprințar, susținut de refrene, cu unele inflexiuni de satiră socială. Este o lirică simplă, de oarecare grație, uneori didactică, slăvind fericirea în mijlocul naturii, în mediul pastoral sau chiar în sărăcie. În afara unor versificări prolixe pe subiecte din „romanțuri” străine, R. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
iubitori și mai buni. CASA CU STAFII Prin codrii deși și seculari, vânătorii zvonesc din cornul de aur, speriind animalele viețuitoare ale locului. Călăreți ilari se avântă în calvacadă, spărgând liniștea stihiei cu sgomote tunătoare. Ogarii latră, fug și sar sprințari, iar gonacii în ițari albi fac ziduri strângătoare în jurul vânatului. Prințesa Margareta Mușat întemeietoarea dinastiei mușatine, plecată-n șaua grea, zvâcnește înainte ca o nălucă albă. În ceasul bun lipsit de piază rea, urmată de curtenii în alai, apucă și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
alb și negru. Și mai ales În adevărul cenușiu și gol. Formula din primele două versuri: afișul toamnei / degradeul frunzelor este un tic verbal prezent În expresii ca vorba lungă, sărăcia omului; schimbarea domnului, bucuria nebunilor. Este un mod mai sprințar de a exprima lapidar (nu Într-o propoziție) o echivalență ironică. Cel care scrie haiku Își formează treptat un repertoriu de astfel de exprimări condensate pe care le folosește cînd se ivește ocazia. Ciocănitoarea Plimbîndu-mă prin parc, am zărit, nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ceea ce-mi face negația vivifianta."84 Se confesează a fi "că diavolul, care este un tip activ, un negator, care pune lucrurile în mișcare."85 Întrebat cum de scrierile sale sunt atat de profund pesimiste, în timp ce stilul este vioi, sprințar, plin de umor caustic, si ca, inclusiv în conversații, ideile îi sunt înfricoșătoare, dar într-o manieră spirituală, încântătoare, aflăm că Cioran a scris numai când s-a simțit cuprins de "cafard"-ul și melancolia nopților de insomnie. Cred, spune
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
clipei, Bărbat învins, Spovedania unui copil al Erosului nostru și multe alte piese din ciclul De-amor și de-amar (joc de cuvinte mizând pe rezonanțele etimologice ale celui de-al doilea termen) sunt elegii erotice convertite, disimulate prin prozodii sprințare și prozaizări voite: „Noi ne iubim în paturi de-mprumut;/Pe-o canapea îngustă, fără pernă,/ Crezând că aventura de-un minut/ Devine lesne «dragoste eternă»” (Destin). Altele nu-și trădează substanța elegiacă, chiar dacă păstrează elemente prozaice: „Se-mbracă-n
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
cei mai buni jucători sunt aceiași mai mereu, crezi că ei calcă în vreun rahat în fiecare dimineață ? Ce să faci doar cu norocul, dacă nu profiți de el la maximum ? O să ajungi ca în povestea cu broasca-țestoasă care întrece sprințarul iepuraș. Și nu e doar asta, nu e doar muncă și ambiție, de la un punct încolo devine și o respon- sabilitate, mamă ! Aceea de a fi cel mai bun în continuare. Asta e condițiunea. Nu față de mine, nici pentru bani
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cel care vă e util. Iar un alt animal, care fie că vă concurează interesele, fie că nu acceptă să vă fie rob, este considerat de voi fie dăunător - zi ce părere ai despre șobolan și, până nu demult, chiar sprințara veveriță - fie parșiv - ca mine, animalul din casă dar totuși nedomesticit. - Dar vezi, Moti, cîinele vagabond - cred că e flămând - mușcă; și pe mine și pe copiii mei. Așa că - până la un punct - Îi dau dreptate lui Băsescu. - Te știam deștept
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi tablourile foarte „populare” și cel mai adesea kitsch reprezentând „țiganca focoasă” cu sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni ca de piatră”, cântată de lăutari și de poeți minori, <endnote id="cf. 130, p. 728"/>). Pentru imaginarul european - constată Maria Todorova -, „exista o relație explicită Între Orient și feminin”. Adesea, temele erotice din literatura sau plastica occidentală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atenția asupra faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale, și nu-i este permis să se compromită sprijinind pereții cârciumilor sau rezemând gardurile sătenilor care au fete frumoase și sprințare. Timpul devastator Vârcolacii devorează Luna și lasă Pământul în întuneric; Rugina corodează metalele neprotejate și le face inutilizabile, condamnându-le la dezintegrare; Uitarea părăduiește nediscriminator zestrea cognitivă și afectivă tezaurizată în cămările memoriei; Și timpul acționează distructiv asupra personalității umane
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]