355 matches
-
Articolele Autorului 277 ȘI TRECI... Și acum mi-apar în minte, Clipe care nu le pot uita, Când cu privirea departe undeva, Schițam tabloul aducerilor aminte. Treci prin gândul meu fugară, Zâmbind o clipă, gânditoare, Faci un gest, o mișcare sprințară, Treci mai departe nepăsătoare! Nu-ți pare rău că m-ai pierdut, Mai bine zis m-ai alungat, Chiar fără jenă sau mai mult, Indirect m-ai și insultat! Nu-i nimic! Cine-i vinovatul? Altul nu-i! Decât doar
277 ŞI TRECI... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370192_a_371521]
-
știu...că-i pentru totdeauna... „Sayonara” Japan! „Sayonara” Cristina! Au înflorit cornii-n pădure Lângă Puranii mei de Videle, Și coroanele-s cu aur poleite. Florile trimit vântului mesaje De-a le purta parfumu-n depărtare Pe-aripa lui grăbită și sprințară, Dar vântul a plecat, Și a venit furtuna... Însă eu sper... că nu e pentru totdeauna. Sumi Hana(Japan-16 mai 2012) Referință Bibliografică: Primăvara 2012 / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 522, Anul II, 05 iunie 2012. Drepturi
PRIMĂVARA 2012 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353471_a_354800]
-
măcar de seamă. Mi-am jurat să devin și eu studentă la ASE, în București, ca și ei. Nici nu visam pe atunci că doar câțiva ani mai târziu aveam să posed aceeași ușurință mentală care mă făcea să sar sprințară și cu vădit deliciu de la o idee la alta, în zbor lin. În fine, nu știu cărui motiv se datorează pasiunea mea pentru „grămezile alea de pietre de mai sus de 1800 de metri” - cum le zicea tata, el preferând pajiștile line
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1158 din 03 martie 2014 Toate Articolele Autorului Coborâsem o clipă fugară Înlăuntrul adâncului meu, Acum urc înapoi spre afară Mântuit de-ntunericul greu... Bun venit, primăvară! * Mă alintă slăvită lumina, Mă salută albina sprințară, Mi-e plină de sevă tulpina Din ceruri iubirea coboară... Bun venit, primăvară! * Din iarnă răzbate și mama, E încă-n genunchi la icoană, O lacrimă-mi mângâie geana, Parfumuri răzbat de afară... Bun venit, primavară! Referință Bibliografică: BUN VENIT
BUN VENIT, PRIMĂVARĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353707_a_355036]
-
sub coroana vreunui cireș înflorit, gutui, salcâm... (când își punea sub cap o pală de fân uscat pe care-l lua din stogul din spatele ogrăzii; ori să-i urmărinm privirea inocentă, fiindcă nu se mai sătura să tot admire jocul sprințar al rândunelelor care-și învățau puii să zboare, iar de multe ori uita să mai citească din cartea de rugăciuni pe care i-o da mama preoteasă. Când s-a făcut mai mare a-nceput să colide prin împrejurimi, fiind
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
roșii,/ apoi,/ roșu cardinal,/ roșu sovietic,/ și... roșu de buze.// De ce Doamne/ în ultimul timp/ văd/ numai roșu/ în fața ochilor?// Ole!//” (poezia „Roșu”) Fiind logodit cu spațiul, în drumurile lui nesfârșite retina poetului reține peisaje de o frumusețe ludică și sprințară ... În fond George Roca este un poet sentimental și un inovator în arta pastelului. Pastelul d-lui Roca vine de departe, din subconștientul colectiv al neamului său, de la izvoarele Mioriței, iar zborul grațios și ludic al spiritului ne vorbește tocmai
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
-NVĂȚĂM CE-I FERICIREA !” E o oază de lumină, ca și dragostea d-intâi, Căpătâi, este pădurea ce-ți soptește: ,, Mai rămâi!” Liniștea e alungată doar de-un susur de izvor, Ca-n ,,Dumbrava minunată”, fluturii-s în voia lor, Păsărelele sprințare, te răsfață-n melodii, Toate parcă vor a spune: Dacă pleci, să mai revii!” Din boscheți, își scoate capul câte-un iepuraș fricos, Din tufiș, o căprioară te privește curios. . . . Valuri vin dinspre câmpie, cu miresme-amețitoare, Iar pădurea te îmbie
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
când într-o cădere sub propriul jar. Așa și noi, cu cât suntem mai puternici, mai uriași în simț, cu atât ne ascundem trăiri și sentimente. Dar, ca o aprindere a tăcerii izbucnește o violacee trăire, înfăcărare într-o clipă sprințară. Ne uimește și pe noi. Deci avem urcare în culoare. Mirare? Încântare! Referință Bibliografică: Gorun / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul IV, 16 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GORUN de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358532_a_359861]
-
Articolele Autorului 277 ȘI TRECI... Și acum mi-apar în minte, Clipe care nu le pot uita, Când cu privirea departe undeva, Schițam tabloul aducerilor aminte. Treci prin gândul meu fugară, Zâmbind o clipă, gânditoare, Faci un gest, o mișcare sprințară, Treci mai departe nepăsătoare! Nu-ți pare rău că m-ai pierdut, Mai bine zis m-ai alungat, Chiar fără jenă sau mai mult, Indirect m-ai și insultat! Nu-i nimic! Cine-i vinovatul? Altul nu-i! Decât doar
ŞI TRECI ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358131_a_359460]
-
Dar muncesc, să fac un ban. Tu vii toamnă-a doua oară, Pe pământ american E c-am frig și frunza cade, Frig e și-n sufletul meu, Dor și gânduri în cascade, Mă duc la tine mereu. Veverițe sar sprințare Din copac în alt copac, Una scapă, alta moare, Viața lor, pe-un vârf de ac! Toamna, iarna, primăvara, Verile cu zile lungi, Mă-ntristează-n toată seara Când tu, timpule, le-alungi. . . . E fantastică-ntâlnirea Cu miraju-american, Dar pierdută
E TOAMNĂ IAR. . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358162_a_359491]
-
m-a intrebat cu-o vocală de-alint dându-și ochii pe spate discret. De unde-ai aflat?'' o-ntrebai. ''E simplu! Culorile steagului tău: albastru și galben și roșu! Sa incepi cu albastru! Ce cântec visării când cerul tău tânăr sprințarul sărut fură mării! apoi continuă cu buzele subțiri, ...și să sfârșești cu roșul- culoarea primelor iubiri!'' ''Sweetheart, you are completely wrong! E roșu, galben și albastru!'' Parcă citeam în ochii ei albaștri ispita hârjonindu-se cu șoaptă. Așa mi s-
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344635_a_345964]
-
cad năucitor cu precizia și viteza nemiloasă a unei ghilotine. De fapt, când vorbește George Filip serios, grav și când râde? Tot timpul. Un dialog cu el este o permanentă provocare. Ca și lectura cărților lui. Mintea, spiritul pătrunzător, incisiv, sprințar, dur uneori, trist, melancolic și amar, obosit alteori, te fac să fii mereu în gardă. Și totuși nu-i abandonezi cartea, nu o lași părăsită pe noptieră și nici nu o pui înapoi frumos într-un raft de bibliotecă, deoarece
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
de seară Chiar din prima clipă în care-ai apărut Și-ai sosit în pripă, în ceas neprevăzut, Renăscând paloarea florilor de ceară. Brumă peste rouă în noapte ai cernut Și-asmuțind vâltoarea, văi se înecară, Distrugând savoarea verii cea sprințară, Rătăcind, când plouă, reci picuri de sărut. Tu ai dat naturii nouă-nfățișare, Rod bogat în cramă, ca-n trecute timpuri, Livezii, pădurii, fruct în maturare, Dulce miere-n ramă, între două cicluri, Ai adus tu gurii, să auzi chemare
DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360533_a_361862]
-
Sări tu, fetișoară! Și tu, băiețaș, Vino pe imaș! Hai să ne jucăm Flori să adunăm Să le facem salbe Roz și verzi și albe. Vântul Pe poteci șerpuitoare, Printre frasini și stejari, Amețesc în ascultare De crud foșnet, viu, sprințar. Rezemat-n palma dreaptă, Cuibărită-n iarba- n floare, Cu privirea înțeleaptă, Strâng în gene stropi de soare. Ciripit de păsărele, Zumzete prin flori de raze... Sus, în crângul de nuiele, Pitpalacul cântă-n faze. De pe-o creangă tremurândă
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
lucruri. Desen. Profesorul boem Pe converșii lui se află adesea pete de vopsea ori de graffiti. Foarte prietenos, ingenuu. Vorbește cu toată lumea în cancelarie și de obicei abordează subiecte filosofice, într-o manieră foarte inteligentă, dar pe un ton senin, sprințar. Știe o mulțime de anecdote (unele mai deocheate) despre artiști. Biologie. Profesorul bisturiu Este pasionat de: entomologie, dendrologie, floricultură, viticultură, pomicultură, genetică, ecologie, zoologie, anatomie. Știe o mulțime de cuvinte ciudate, terminologia lui profesională e o junglă și numai el
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor () [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
de intersecție fiind fascinația pe care o exercită în mod egal asupra tuturor, lumina bradului de Crăciun și mai ales, „staniolul albastru al bomboanelor de ciocolată“. Mediul este previzionat din interiorul și prin ochii unei veverițe domestice și bineînțeles, neapărat sprințare, în timp ce, în cazul băiețelului Ciprian și al mamei, notarea este neutră, la persoana a treia, pentru că de fapt lumea este descoperită de Veve [numele veveriței], de oameni, doar descrisă. Mama este convinsă că băiețelul subtilizează bomboanele din pom. Confuzia este
Un carusel al timpului pentru toţi () [Corola-blog/BlogPost/339675_a_341004]
-
Momente > MĂI BĂIETE DRAGOBETE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Măi băiete, măi băiete, Lasă-le-n colo de fete! Parcă-ai fi un Dragobete; Vrei și blonde și brunete Și sprințare și cochete Și mai tunse și cu plete, Stai cuminte, măi băiete! Pune-omăt într-o căldare, Să-l topești numai la soare Și să faci o lăutoare, Bună pentru-o fată mare. Busuioc și sunătoare, Levănțică și cicoare, Tu să
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341304_a_342633]
-
amintit mereu «stinsul amor». Azi mulți au uitat că iubirea poate avea înălțimea și lumina stelei chiar și în cădere. Balta: „Nu mai sunt înfrumusețată de o «lebădă murindă». Îmi ascult colcăielile șoptite ale celor cu inima ascunsă”. Trestia: „Răsărea sprințară iubita dintre multele-mi verticalități. Azi, omul, în general, nu se mai vrea «o trestie gânditoare», vrea o verticalitate doar în a-și atinge ținta.” Părul de aurși obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
amintit mereu «stinsul amor». Azi mulți au uitat că iubirea poate avea înălțimea și lumina stelei chiar și în cădere. Balta: „Nu mai sunt înfrumusețată de o «lebădă murindă». Îmi ascult colcăielile șoptite ale celor cu inima ascunsă”. Trestia: „Răsărea sprințară iubita dintre multele-mi verticalități. Azi, omul, în general, nu se mai vrea «o trestie gânditoare», vrea o verticalitate doar în a-și atinge ținta.” Părul de aurși obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
o spunem - de pastișe literare ci de replici moderne sau postmoderniste la poezia tradițională coșbuciană: avem și la Veronica Oșorheian o Nuntă țărănească cu momentele ritualice, dar și cu plăcerea rostirii unor cuvinte și expresii locale și cu o versificare sprințar -umoristică, amintind de Topârceanu; avem o Răsplată care ar putea fi pusă în legătură cu Rea de plată, idila coșbuciană, cu mențiunea că aici fata este mult mai generoasă și cu inefabile daruri, versurile căpătând încărcătura sugestivă a unei iubiri nemărturisite în
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
jocul cuvintelor, rima, imaginile generate, lirismul, mai presus decât ceea ce ar putea fi o poveste lineară în timp, a trecerii de la un anotimp la altul. Finețea cu care dna. Lia Ruse se apropie de natură prin metaforele cu care descrie sprințar diferite fenomene, pare că iese de sub pensula unui pictor impresionist. După cum Impresionismul a adus în Istoria Artei atenția asupra jocului infinit de lumini și umbre, dna. Lia Ruse în poezie, pune accentul pe gama infinită a sentimentelor și pe nuanțarea
LANSARE DE CARTE LA MONTREAL de LIA RUSE în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343963_a_345292]
-
Articolele Autorului E o constantă spontană în repercursiunile toamnei ca ultimele ei zile calde să le regretăm ca pe frați, când uneori ne părăsesc. Așa zile, perdeluite cu un voal de cununie a timpului cu sufletul omenesc cernea asupra Bucureștilor sprințare voioșii, amânând cu ore scumpe cât veacul venirea frigului cu burnițe, neguri, umbre, singurătăți, îngândurări, griji...! Încălzea și strălucea soarele, acoperind într-o incantație a culorii Bucureștiul. Cu o astfel de atmosferă a fost răsplătită artista Corina Chiriac nu numai
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]
-
toată povestea Din seara aceea minunată Când în mireasma florii de lămâi Ne-am afundat adânc spre stele? Ce a rămas? În locul unde-ți șoptea gândul - nu pleca! râmâi! La ferestre, Viscolul dând semne de-mblânzire Prin pomii argintii dansa sprințar cu două rămurele de arțar. Căldura sobei ne învăluia, În inimi focul dogora... Sub gingășia ramurilor înflorite Dăruiți cuvintelor, Stăteam vrăjiți de-a nopții taină Ce ne purta în lumi nebănuite, sub scutul îngerilor. Am înțeles de-atunci, și acum
MIREASMA FLORII DE LĂMÂI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343051_a_344380]
-
văzând în ea un posibil compătimitor, doar folosea bastonul, nu?! -Cine te-aude crede că ești ori slab de înger ori ai căpătat fobii în cine știe ce închisori ale comunismului... în care n-ai fost, de fapt! îl taxă Babacul, preluând sprințar conducerea grupului. Americanul schimbă câteva priviri neputincioase cu Doc, reluându-și postul de ariergardă în grup. * Trecuseră de prima etapă a urcușului, cea mai dificilă, când escaladaseră și câțiva bușteni căzuți de-a curmezișul potecii, ajutându-se unul pe altul
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Mai stai , Toamnă ! Sunt și eu ca tine doamnă ,în a vieții mele toamnă , Tot ca tine ruginesc ,viața cu alți ochi privesc . Îmi amintesc surioară cănd eram o primăvară Tinerică și sprințară... Un boboc micuț de fată căt un ghiocel de’naltă O mlădiță de alun verde și cu suflet bun . Ca iarba mă legănam ,nici o grijă nu aveam Eram mică ,nu știam... Am ațipit într-o seară m-am trezit la
MAI STAI TOAMNA ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344142_a_345471]