508 matches
-
și de tipul de sistem nervos al omului și din această cauză se dezvoltă mai greu decât celelalte calități. În domeniul fotbalului nu este vorba de o viteză de deplasare de la un punct fix la altul, ca de exemplu la sprint, ci de la o viteză specifică jocului. În privința vitezei specifice jocului de fotbal, ne putem referi la mai multe componente: * alergare în viteză cu mișcări adaptate jocului; * necesitatea de a executa elemente tehnice rapid și sigur; * viteza de gândire și combinații
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
dă posibilitatea jucătorilor de fotbal să execute toate procedeele tehnice si tactice în condițiile de joc, fără eforturi vizibile și fără ca eficacitatea și precizia lor să scadă. Pe baza rezistenței generale se formează rezistența în regim de viteză, necesară efectuării sprinturilor, țâșnirilor, opririlor, schimbărilor de ritm și de direcție. Antrenamentul jucătorilor de fotbal trebuie să cuprindă și alergări în viteză maximă, pe porțiuni asemănătoare cu cele din timpul jocului, care să totalizeze 1800-2000m. În ceea ce privește formele de manifestare, deși majoritatea specialiștilor deosebesc
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
tahicardie de efort. Dacă în repaus, valorile normale se situează între 60-90 bătăi/min., frecvența cardiacă va crește proporțional cu intensitatea efortului prestat, putând ajunge până la 180-200 bătăi/min. Barnard și colab. (1973) realizează un test care constă în două sprinturi maximale pe un covor rulant înclinat la 300 timp de 10, respectiv 15 secunde, iar cu altă ocazie realizează același test, dar precedat de o încălzire de 2 minute. Autori găsesc valori sensibil diferite ale frecvenței cardiace, 168 bătăi/min.
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
pauze mai mici. La un test de 24 de serii a 1 minut cu efort la 120% din puterea aerobă maximă, cu pauze de 4 minute (Green și colab., 1987a), se constată creșterea VO2 pe primele 15 secunde ale fiecărui sprint, de la 0,86 l/min., în prima serie, la 1,37 l/min. în seria a patra. Robergs și colab. (1991) arată că, în cazul unui test de sprint timp de 2 minute cu 120% din puterea aerobă maximală, VO2
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
1987a), se constată creșterea VO2 pe primele 15 secunde ale fiecărui sprint, de la 0,86 l/min., în prima serie, la 1,37 l/min. în seria a patra. Robergs și colab. (1991) arată că, în cazul unui test de sprint timp de 2 minute cu 120% din puterea aerobă maximală, VO2 este mai ridicat dacă înainte de efort se efectuează o încălzire prealabilă, față de același efort fără încălzire. Autorii sugerează că, efectuând încălzirea, crește contribuția metabolismului aerob la producerea energiei necesare
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
serii, până la 12,5 mMoli/l la finalul celei de-a șasea serii (Keul și Doll, 1973). Într-un alt studiu (Gaitanos și colab., 1993), efectuat pe studenți în educație fizică, se urmărește evoluția lactatului muscular, în cursul a 10 sprinturi maxime de câte 6 secunde, cu pauze de 30 de secunde între execuții. Dacă la finele primei execuții se constată creșteri importante ale lactatului, nu același lucru se poate spune și despre a zecea execuție, în care valoarea lactatului era
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
despre a zecea execuție, în care valoarea lactatului era comparabilă cu valoarea dinaintea efortului, în condițiile în care puterea a scăzut în ultima execuție doar până la 73% față de prima execuție. În concluzie, autorii sugerează faptul că energia necesară realizării ultimului sprint provine din degradarea creatinfosfatului sau din metabolismul aerob. De asemenea, Green și colab. (1987b) studiază efectele unui exercițiu intermitent de intensitate supramaximală, executat timp de un minut de 24 de ori, cu pauză de 4 minute între execuții. El constată
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
un program de alergare; timpul relativ al acestei activități este menținut aproape perfect, deși viteza alergării este crescută în continuare. Alte dovezi sugerează că există chiar un al treilea program de locomoție de asemenea, folosit pentru alergări foarte rapide sau sprinturi (nu sunt prezentate aici). Menționăm că timpul relativ produs de fapt, de un sportiv de performanță poate fi gândit ca un fel de amprentă unică a unei clase particulare de mișcare. Acest model poate fi folosit pentru a identifica care
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
noastră) și față (urmărind atât vehiculul ce urmează să fie depasit cât și traficul din contrasens); * semnalizarea intenției cu respectarea distanței de semnalizare și continuarea asigurării; * retrogradarea (trecerea în treapta imediat inferioară) pentru a avea un cuplu mare și un sprint puternic; intrarea în depășire înainte de a ajunge în dreptul vehiculului ce urmează a fi depășit cu 2 secunde (pentru a avea eventual timp și loc pentru o revenire de urgență pe sens în cazul apariției neașteptate a unui vehicul din contrasens
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
o utilizare economicoasă a glicogerului în timpul exercițiilor și producerea unei cantități scăzute de acid lactic, ceea ce determină apariția cu întârziere a oboselii musculare. În cadrul musculaturii scheletice există trei tipuri de fibre: rapide, lente și intermediare; fibrele rapide determină performanțe în sprint și sărituri, cele lente în eforturi de durată (aerobe), iar cele intermediare susțin orice fel de efort, fără a determina obținerea unor performanțe de excepție. La început, după antrenamente, destul de des apare febra musculară, din cauza exersării mușchilor mai puțin antrenați
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
cunoscut. Așadar, în domeniul acesta, el nu poate decât să recurgă la locuri comune, întotdeauna dătătoare de siguranță, fapt ce conferă limbii sale un anumit barbarism, din care ies la suprafață - ca acel murdar la Natalia - maîtres à penser și sprint: vulgaritatea lingvistică este produsul direct al unei conștiințe murdare; la rândul ei, aceasta e produsă de recurgerea la locuri comune. De altfel, sunt în mod explicit vulgare inclusiv aluziile la grupuri sau clanuri cărora le-aș aparține. Acestea sunt argumente
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
forță în regim de rezistență etc); sau combinată (forță explozivă în regim de îndemânare în aruncări, sărituri, jocuri sportive etc; sau forță rezistență în regim de coordonare, ca în canotaj etc); creșterea randamentului energetic specific (predominant anaerob în probele de sprint, predominant aerob în probele de fond etc.). În cadrul macrociclurilor de antrenament pregătirea fizică specifică deține o pondere tot mai importantă începând din a doua treime a perioadei pregătitoare (spre sfârșitul etapei pregătitoare de bază și pe tot parcursul etapei precompetiționale
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
mici și căi scurte de alergare) să fie astfel gândită încât să nu se ajungă la oboseală maximă sau la epuizare. Exercițiul nr. 31 Școala alergării servește pregătirii tehnice pentru exercițiile de viteză, din această categorie făcând parte lansările, întrecerile, sprinturile, alergările în pantă, etc.; toate exercițiile vor fi executate pe loc, cu pas întins și apoi în alergare de viteză cu mișcarea exactă a brațelor (per exercițiu - cca. 3 x 20 min.); Exerciții pentru mobilitatea gleznelor și încheieturilor: 1. din
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
se poate începe și invers); brațele în lateral pentru echilibru Variantă: se pot face combinații de ritm și/ sau pași - spre exemplu, 3 pași alergare cu călcâiele la șezută, 3 pași alergare cu genunchii la piept, etc. Exercițiul nr. 32 Sprinturi cu intensități crescătoare pe 10-40 m, sprinturi cu start lansat. Exercițiul nr. 33 Alergări din diferite poziții (din șezând, din culcat, din poziție de coborâre, de pe un picior...); toți copiii se află pe o linie și, la comanda de start
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
lateral pentru echilibru Variantă: se pot face combinații de ritm și/ sau pași - spre exemplu, 3 pași alergare cu călcâiele la șezută, 3 pași alergare cu genunchii la piept, etc. Exercițiul nr. 32 Sprinturi cu intensități crescătoare pe 10-40 m, sprinturi cu start lansat. Exercițiul nr. 33 Alergări din diferite poziții (din șezând, din culcat, din poziție de coborâre, de pe un picior...); toți copiii se află pe o linie și, la comanda de start prin semn (ridicarea mâinii), sonor (fluier, etc.
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Încălzire generală, școala alergării și accelerării. 1. Exercițiu din școala alergării (31): 3 x 20 m, apoi 2-3 x alergare accelerări până la viteza maximă și menținere timp de 4-6 secunde; 2. Coordonare: exerciții de echilibru sau minitrambulină elastică; 3. Viteză: sprinturi, lansări sau ștafetă; 4. Coordonare: exerciții la sol sau pe planșă de mers; 5. Viteză: exerciții pentru frecvență; 6. Forță rapidă picioare: sărituri; 7. Forță rapidă-picioare: slalom printre mingi; 8. Forță rapidă picioare: parcurs cu obstacole pentru coordonare (30); 9
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
atleți sau tinerii, realmente talentați, să nu-și confirme talentul. În scopul pregătirii eficiente a rezervelor de performanță atletică este necesar să se perfecționeze continuu metodele și mijloacele specifice atletismului atât la vârsta copilăriei, cât și după. În pregătirea de sprint, la noi în țară, în general, se pare că se fac numeroase erori de instruire, dovadă fiind faptul că nu putem să ieșim din anonimat pe plan mondial. Acest fenomen iese în evidență începând încă din etapa de pregătire a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
să ieșim din anonimat pe plan mondial. Acest fenomen iese în evidență începând încă din etapa de pregătire a copiilor pentru alergările de viteză, unde se manifestă de foarte mulți ani și ’’fenomenul de forțare” a pregătirii pentru probele de sprint. E real faptul că, la campionatul de juniori categoria a III-a, apar talente „satelit” și sperăm că nu greșim când afirmăm acest lucru, mărturie fiind rezultatele obținute de acești sportivi, care, când ajung la vârsta juniorilor categoria I și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fi publicat, cuprinde studiile experimentale efectuate de noi în perioada 2000-2008 pe diferite grupe de vârstă, privind capacitatea de accelerare și menținerea vitezei maxime de alergare în proba de 50 mp. Una din cele mai importante faze ale probelor de sprint o reprezintă menținerea vitezei acumulate. Cu cât această capacitate este mai bine dezvoltată cu atât rezultatele obținute pot fi mai valoroase. Este știut faptul că pe plan internațional, la atleții consacrați, se pune accent, în pregătirea lor specifică, pe dezvoltarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
această capacitate este mai bine dezvoltată cu atât rezultatele obținute pot fi mai valoroase. Este știut faptul că pe plan internațional, la atleții consacrați, se pune accent, în pregătirea lor specifică, pe dezvoltarea acestor faze din cadrul structurii unei curse de sprint și rezultatele sunt confirmate. Ne punem problema dacă metodica de antrenament aplicată la noi în țară, încă de la vârste fragede, ne poate conduce la obținerea unor rezultate notabile. Totuși prestația atleților români în probele de viteză, pe plan internațional până la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la obținerea unor rezultate notabile. Totuși prestația atleților români în probele de viteză, pe plan internațional până la momentul actual lasă încă de dorit. De aceea, prin aceste studii dorim să demonstrăm că, la copii și juniori, structura unei curse de sprint nu cuprinde faza de menținere a vitezei maxime de alergare. 1.1. Bazele biologiei sportive la copii și juniori În concepția lui S. Israel și B. M. Buhl, 1980, pubertatea nu este o perioadă „critică”, în care copilul trebuie menajat
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în mai mare măsură de experiențele anterioare decât de vârstă. (Tab. nr.3.) Privind orientarea pregătirii atletice a copiilor, S. Tanner, 1993, prezintă câteva aspecte și anume: -la copii, există rezerve considerabile de performanță de tip neuromuscular; -pentru viteza de sprint aceste rezerve pot fi puse în evidență prin intensificarea unui antrenament combinat de viteză de sprint și forță de sărituri, înlăturând eforturile antifiziologice; -nu poate fi o vârstă sigură la care un copil poate să înceapă un program de antrenament
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
atletice a copiilor, S. Tanner, 1993, prezintă câteva aspecte și anume: -la copii, există rezerve considerabile de performanță de tip neuromuscular; -pentru viteza de sprint aceste rezerve pot fi puse în evidență prin intensificarea unui antrenament combinat de viteză de sprint și forță de sărituri, înlăturând eforturile antifiziologice; -nu poate fi o vârstă sigură la care un copil poate să înceapă un program de antrenament de forță. S.Tanner, 1993, consideră că, la copil, entuziasmul pentru un program de antrenament de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
îmbunătățiri semnificative mai mari (18%), decât celelalte două grupe (cea pregătită tradițional, cu rezistențe mari, 5% și cea pregătită cu sărituri în adâncime, 10%).În plus, aceste două grupe nu au înregistrat scăderi semnificative ale timpului pe 30 de m sprint (0,01s), pe când grupa antrenată explosiv a înregistrat scăderi semnificative ale timpului pe 30 de m (0,05s). Pentru ca tabloul orientării pregătirii să fie complet trebuie evidențiate și aspectele privind însușirea deprinderilor specifice atletismului. Cercetările lui P. Martin 1980, preluate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mai jos, o parte a studiului lui E.L. Fox și D.H. Mathews, 1984, care au demonstrat în ce măsură unele funcții ale organismului sunt ereditare: În opinia fiziologilor Demeter, 1983, M. Malina și C. Bouchard, 1991, viteza de alergare în probele de sprint depinde în cea mai mare parte de principalii factori ereditari: -viteza de contracție a mușchiului este determinată de apariția excitației nervoase; viteza de contracție a mușchiului depinde de timpul de inervație de la nivelul plăcii motorii; -viteza de conducere a influxului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]