503,169 matches
-
În sfârșit, să ne întrebăm un ultim lucru: în vederea a ce întreprinde Dragomir această interpretare? Este oare vorba de o pură virtuozitate care ar urma să uluiască, prin rafinamentul său, audiența? Sau putem vedea aici o necesitate mai adâncă? Dragomir spune aici un lucru foarte interesant: anume că interpretarea sa ,trimite ș...ț dincolo de obiectul interpretat" (Crase banalități..., p. 36, s. n.). Mai mult, Dragomir spune că această interpretare nu trebuie redusă la o simplă ,hermeneutică culturală" (Crase banalități..., p. 38). Ea
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
urma să uluiască, prin rafinamentul său, audiența? Sau putem vedea aici o necesitate mai adâncă? Dragomir spune aici un lucru foarte interesant: anume că interpretarea sa ,trimite ș...ț dincolo de obiectul interpretat" (Crase banalități..., p. 36, s. n.). Mai mult, Dragomir spune că această interpretare nu trebuie redusă la o simplă ,hermeneutică culturală" (Crase banalități..., p. 38). Ea trimite dincolo de spațiul propriu-zis cultural. Dincolo, dincolo, ne întrebăm noi, dar în direcția a ce trimite o astfel de interpretare? Dincolo de cultură și dincolo de
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
de lectură filozofică a unui text literar pune în lumină nu cutare sau cutare trăsătură a piesei literare, ci ceea ce piesa însăși revelează dincolo și dincoace de piesa însăși și de autorul său. Tocmai acest lucru îl subliniază Dragomir când spune: ,Altceva se întâmplă când încerc să înțeleg însăși existența mea" (Crase banalități..., p. 36). Citindu-le pe Caragiale, ne înțelegem pe noi înșine, în amestecatul și deformatul (sau diformul) periferiei ce ne caracterizează. Or înțelegerea de sine - cu alte cuvinte
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
sine - cu alte cuvinte ,cunoaște-te pe tine însuți" - este scopul constant al filosofiei. De aceea, în măsura în care interpretarea dragomiriană a piesei lui Caragiale trimite în fond la această auto-înțelegere, ea este în mod esențial filozofică. Concluzie În concluzie, am putea spune că prima caracteristică a abordărilor literaturii în filosofie este aceea, banală la prima vedere, că e vorba de interpretări. Raportul dintre un demers filozofic propriu-zis și literatură nu poate fi intermediat decât de discursul median al hermeneuticii. Filozoful interpretează respectivul
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
cititorului, se pot culege argumentele disocierii dintre postmodernitate și postmodernism. În Recapitularea modernității nu e vorba însă niciodată de modernitate, în accepția ei riguroasă (cum o putem înțelege de la H.-R. Patapievici), ci întotdeauna de modernism, în special (cum am spus) de modernismul poetic românesc. Sigur că un bilanț al modernismului românesc era o datorie pentru un adept al postmodernismului, cum este și cum se recomandă I. B. Lefter. E spre onoarea lui că își îndeplinește această datorie exegetică, pentru ca articulațiile
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
înțelegere a modernismului (prin opoziții față de simbolism, avangardă sau tradiționalism), analizează felul în care au fost interpretați Arghezi și Bacovia (numai ei) prin raportare la modernism, dar abia îi amintește pe prozatori (Camil Petrescu și Mihail Sebastian), spre a nu spune că de fapt îi ignoră. De aceea, cred că în volumul său Recapitularea modernității, așa cum arată în versiunea din 2000, Ion Bogdan Lefter reușește să schițeze abia premisele unei sinteze viitoare, care să se elibereze de indeciziile și lacunele pe
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
altădată, ideea articolului directorului României literare apărut în vară și care cred că va face, cu timpul, istorie. Era vorba despre practicile primitive ale unor slujitori înapoiați, care au produs scandalul știut din mănăstirea moldovenească. Din capul locului, trebuie să spun că, deși respect în general părerile altora, nu le înghit pe cele prost scrise, fără haz, ori neapărat ironice. * în liceul dr. Ioan Meșota din Brașov, am cunoscut doi preoți de religie, unul greco-catolic, să-i spunem T., celălalt drept-ortodox
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
locului, trebuie să spun că, deși respect în general părerile altora, nu le înghit pe cele prost scrise, fără haz, ori neapărat ironice. * în liceul dr. Ioan Meșota din Brașov, am cunoscut doi preoți de religie, unul greco-catolic, să-i spunem T., celălalt drept-ortodox, G. Le-am deconspirat numele mai de mult, - dar acum nu-mi mai vine să le dau întregi. Primul era un om bătrân, blajin, cumsecade, ardelean. într-o zi, în clasă se discuta despre originea omului. Acest
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
dinții deși, albi-albi ca zăpada și tăioși și-o bărbuță neagră, scurtă, de muschetar. Un ins ager, curat, cu respect de literatură și de filosofie, îndemnându-ne să citim cât mai mult. Nu știu de ce, eram preferatul lui. O dată, ne spusese că baza religiei este cultura cea mare, universală, și că, fără aceasta, nici nu ar mai exista vreo religie adevărată...care să fie plăcută auzului Domnului. Așa spusese: Auzului! De parcă Celui de Sus i-ar fi plăcut musai... iambii suitori
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
citim cât mai mult. Nu știu de ce, eram preferatul lui. O dată, ne spusese că baza religiei este cultura cea mare, universală, și că, fără aceasta, nici nu ar mai exista vreo religie adevărată...care să fie plăcută auzului Domnului. Așa spusese: Auzului! De parcă Celui de Sus i-ar fi plăcut musai... iambii suitori... trohei... săltărețele dactile, și că Ritmurile atent orchestrate ar sta la Baza Creației sale. într-o zi, Grama ne-a dat un extemporal. Nu îmi mai aduc aminte
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
fix în ochi. Cunosc tineri teologi de astăzi, care mă impresionează prin educație, cultură, bun simț, tact... Nu vei auzi ieșind din gura lor, nesprijinită de bărbi dogmatice, vreo batjocură, vreo luare peste picior, vreo trufie neroadă. Dacă le-ai spune că tu, nu pe ritualuri pui accentul, ca ortodox și ca fiu al naturii, și că te poți închina, la nevoie, și unui plop tremurător, în care palpită tot Cosmosul, nu s-ar încrunta, te-ar privi cu prietenie. Spun
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
spune că tu, nu pe ritualuri pui accentul, ca ortodox și ca fiu al naturii, și că te poți închina, la nevoie, și unui plop tremurător, în care palpită tot Cosmosul, nu s-ar încrunta, te-ar privi cu prietenie. Spun aceasta, gândindu-mă la titlul dat în batjocură, în dispreț în derâdere... Manolescu teolog... articolului prea sfinției sale ironice, ce-l iscălea; ...care ironie, de la cele mai fine până la cele mai joase, este totdeauna, după cât știm, lucrarea diavolului. Care diavol, ...depinde
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
Experiența te învață că dintr-o privire asupra unui afiș de recital poți să îți faci o idee destul de clară asupra interpretului pe care îl ai în față. Astfel, când un program începe cu ,Variațiunile Diabelli" de Beethoven asta îți spune mult despre pianistul care îndrăznește să abordeze acest colos, un colos nu numai prin dimensiuni - o oră de cântat fără întrerupere - dar mai ales prin consistență. Editorul Anton Diabelli comandase unor compozitori importanți câte o variațiune pe o temă de
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
unor compozitori importanți câte o variațiune pe o temă de vals compusă chiar de el, în vederea alcătuirii unui album. Beethoven a început cu una și nu s-a mai oprit până la 33, dăruind lumii o capodoperă despre care s-a spus că este ,un microcosmos al geniului beethovenian". Pianistul Gerhard Oppitz este unul dintre puținii interpreți care se pot aventura în acest text extrem de dificil, nu numai prin solicitarea tehnică ci și prin bogăția ideatică, prin substanțialitatea muzicii. Format la marea
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
tv - că vorbele și sinceritatea președintelui țării au avut ca efect imediat un oftat de ușurare care a străbătut meleagurile patriei de la cele mai simandicoase instituții de învățământ până la dărăpănăturile de prin unele sate cărora domnul ministru Miclea le jignește spunându-le școli... Ministru am zis? Apropo: ia uite-l pe domnul Nicolăescu, proaspăt uns, declarând, pe un fundal (simbolic ?) cu niște câini comunitari - în ziua de 16.09 (Observator An- tena 1) - că medicamentele se vor ieftini cu 6-11 %. Automat
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
forjat sau cu ziduri româno-chinezești... (cf.imagini tv). Așadar, sosesc la ei și îl găsesc pe Haralampy căzut, cu capul sub masa cu televizorul, tocmai când la Realitatea Tv, Robert Turcescu îl întreabă pe invitatul său, Valeriu Lazarov: -Și cât spuneați că va mai rezista emisiunea ,Surprize, Surprize" ? -Aproximativ unsprezece ani - cam cât în Anglia... -Și tot cu Andreea Marin ? -Tot... În clipa aceea, urletul lui Haralampy sfâșie liniștea blocului: -Nu mai vreaaaaauuuu!... Vreau la mamaaaa! Doleanța nu e lipsită de
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
la ,Realitatea Tv" cât de înțelept este... Păcat că n-a băgat de seamă între anii 1996-2000... Oricum, Haralampy, văzându-l, a recitat o scurtă parodie proprie după La steaua: Milică-al nost a cam murit Și orice-ar vrea să spuie, Era pe când nu s-a zărit, Azi îl vedem și nu e. Sport. Se spune că, după vizionarea meciului Valerenga - Steaua (0-3), lapona Enigel și Riga Cripto, au cerut azil politic la clubul din Ghencea urmând să se recăsătorească la
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
anii 1996-2000... Oricum, Haralampy, văzându-l, a recitat o scurtă parodie proprie după La steaua: Milică-al nost a cam murit Și orice-ar vrea să spuie, Era pe când nu s-a zărit, Azi îl vedem și nu e. Sport. Se spune că, după vizionarea meciului Valerenga - Steaua (0-3), lapona Enigel și Riga Cripto, au cerut azil politic la clubul din Ghencea urmând să se recăsătorească la una din bisericile construite de Gigi Becali... Dar felicitări și pentru Dinamo și Rapid...
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
scrie un roman despre Flora Tristán, a cărei biografie cu totul deosebită pentru epoca în care a trăit (prima jumătate a secolului al nouăsprezecelea) îl fascina încă din anii studenției cînd citise cartea ei autobiografică Peregrinările unei paria. De atunci - spune scriitorul - subiectul îi tot dădea târcoale și, după ce a trăit mult timp în atmosfera dictaturii lui Trujillo scriind La Fiesta del chivo (Sărbătoarea țapului 2), a recrea povestea vieții Florei Tristán i s-a părut nu numai fascinant, ci chiar
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
feministă, cu mult înainte de apariția acestui concept. Deși i-a mers mereu prost, nu s-a dat bătută niciodată. Era o femeie din categoria Georges Sand. Avea părul negru și fața foarte albă, motiv pentru care în Peru i se spunea Andaluza și ,mica franțuzoaică", de care încercau toți să se apropie, fascinați de personalitatea ei. Era fiica unei franțuzoaice cu un colonel peruan. Se va căsători la 17 ani cu André Chazal, un tipograf, proprietar al unui atelier de litografie
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
redactarea lui pe măsură ce scria. Mario Vargas Llosa mărturisește că a acceptat, mai ales, gândindu-se că i-ar fi plăcut să vadă un film documentar despre procesul de creație al unui roman scris de Faulkner, Malraux sau Flaubert. Fiica lui, spune amuzat Llosa, nici măcar nu i-a cerut voie. A aflat că își pregătise deja un voiaj paralel cu al său, pe urmele personajelor viitoarei lui cărți. De altfel, la cei 28 de ani ai săi, cîți avea în 2002, Morgana
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
nu se află încă în România. Cum a fost lunga bătălie pentru apărarea acestor rămășițe, pentru rămânerea lor în Franța?" întrebare la care scriitoarea a răspuns: Putem situa începutul acestei povești prin '51, când s-a făcut prima încercare, aș spune de recuperare încă din viață a lui George Enescu, și când el a refuzat să se întoarcă în țară. După moartea lui povestea a continuat, nu a fost, practic, guvern care să nu dorească să-i recupereze osemintele. N-am
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Dej, când nu eram eu singura moștenitoare. Mai târziu presiunile s-au făcut asupra mea și a fost o perioadă în care mi se părea normal să se întoarcă în România. Citisem ca mai toată lumea ŤUltima dorințăť, în care Enescu spune că ar vrea să fie îngropat la Tescani, totuși am refuzat să-mi dau acordul, considerând că, dacă ar fi trăit, n-ar fi acceptat dictatura ceaușistă. Acum se fac demersuri, nu vreau să anticipez, dar s-ar putea să
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
la cale a unei răpiri a osemintelor lui Enescu". Oana Orlea: "Cei în drept erau gata să-și dea acordul, numai că a avut loc tentativa de furt a osemintelor, iar sora tatei, care trăia pe atunci, a întrerupt tratativele, spunând pe bună dreptate că nu poate trata cu hoții. Am avut și eu parte de câteva momente culminante. Cum ar fi sosirea unui emisar neașteptat al Ministerului Culturii din perioada ceaușistă, dealtfel prieten vechi, cred că nici nu și-a
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
proiectului comunist a trecut-o în uitare. Nu-ți trebuie, însă, multă perspicacitate pentru a observa mișcările feline prin care colosul de la Răsărit încearcă să-și reîncoarde mușchii. Brutalitatea inimaginabilă prin care Putin a rezolvat problemele ostatecilor sechestrați de teroriști spune câte ceva despre stilul de acțiune al foștilor sovietici. Comparați reacțiile presei internaționale și ale pacifiștilor de toate nuanțele la acțiunile ,mascaților" de la Moscova - egale cu zero - cu protestele unanime la fotografiile arabilor umiliți de soldații americani și veți avea ecuația
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]