275 matches
-
salveze lumea. Eu vreau doar să salvez ceva bani...) Mai sună-mă cînd mai ai nevoie de o persoană sănătoasă și Întreagă cu care să vorbești, acum trebuie să explic drumul la Încărcătura Prețioasă. Okay, amice? Zamyatin vorbește o engleză stîlcită de dragul Prețioasei sale Încărcături. Wakefield n-a avut prea mult timp pentru a-și face prieteni. A avut Întîlniri rapide și extravagante, mii de cunoștințe, dar nu are decît o persoană pe care o poate suna la miezul nopții. Ivan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
muzica Diavolului. Neștiuți, există Încă oameni credincioși Creatorului lor Îndepărtat, căruia nici că-i pasă. Aceste suflete uscate și pline de pizmă schingiuiesc inocența cu biciul vinovăției și al păcatului și al urii față de fire. Ei vorbesc despre „păcatul fuduliei“, stîlcesc carnea ce dă În pîrg, Îngheață aromele În floare, pedepsesc joaca și alungă bucuria. Poeții lui Pan i-au denunțat mult timp pe acești cavaleri ai Domnului, Orfeu aproape că a rupt strunele lirei sale pentru a le slăbi vraja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de ouă proaspete pentru că era Joimariul. Pe urmă pusese patrafirul pe capul lui Pampu și începuse să dondăne din cartea mare, legată în piele, pe care o moștenise de la tatăl lui. Spunea cuvinte pe care nici el nu le înțelegea, stâlcind-le, inventând sunete și gândindu-se ce ar putea să însemne fiecare. Pampu îl asculta fascinat și încrezător, iar Zogru se gândea cu sinceritate că n-ar fi rău să-l părăsească pe Pampu și să exploreze și alte locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
erau toți băieții de la curte. Cântau însuflețiți și luminați de flăcările lumânărilor. Pe Ioniță îl vedea din profil, roșu, cu ochii înlăcrimați și cu privirea evlavioasă. Aproape că îl iubea. Se stinsese cu totul supărarea și dorința de a-i stâlci fața. Câțiva pași mai înainte stătea drept, și parcă întinerit, Mașcatu. Iar în fața lui se afla spătarul, așezat pe scaunul din strană. În noaptea aceea, după ce venise de la denie, stătuse un timp în grădină, trăgând în plămâni mirosul de zarzăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de ani după război,“ îi spuse în gând. „Escavatoristul ăla blond te-a făcut“, mai preciză zâmbind duios. Dinspre bucătărie veni, șonticăind, Sighirtău, văr bun cu Soporan. Abia mergea. Se răsturnase vara trecută butoiul cu vin peste el și-i stâlcise picioarele. Mergea împleticit, ca paraliticul de bătea clopotul la biserică. - Iertați, părinte, oftă Sighirtău. S-a aprins neamurile toate de la devideul ăla și Milică se dă tare. Poate e mai bine să mai treceți mâine p’aci părinte, că azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
coconul de sticlă și să te dezmeticești în vreme ce radioul zbiară ritmic: Samore! Samore! Samore! Rispunde, Samore! Buza cutre Samore!* Samuel își întinde brațele cu mușchi de copil și își zice în gând că cel puțin prenumele lui n-a fost stâlcit sub povara timpului; a rămas Samuel de la bun început. După trezire, își plimbă ochii prin interiorul navei, conceput foarte simplu, fără accesorii tehnice care să-și trădeze epoca. Ecranele seamănă cu niște desene fixate în rame subțiri, butoanele parc-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
schimbat părerea despre starea lui: era complet luat. — Ți-a făcut treabă bună cu mobilele. —Exact. Nu mi-ar strica să mi-l împrumuți din când în când. Aranjăm noi ceva. Noi doi. Ne punem capetele la contribuție, spuse Bez, stâlcind cuvintele și aplecându-se către mine într-o poziție pe care un consilier pe probleme de hărțuire sexuală ar fi calificat-o ca o invadare nepotrivită a spațiului meu privat. Îndelungata mea experiență mă învățase cum să mă comport cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
scriitor român care să se fi născut și educat în afara pământurilor românești. Asta e... Noi, românii, nu avem vocația diasporei. Odată plecat, ești bun plecat, ți-ai smuls rădăcinile și le-ai luat la spinare. Copilul tău născut acolo va stâlci limba română și asta în cel mai bun caz, dacă n-o va uita cu totul, nu-și va schimba numele și nu va vedea ținutul de baștină al părinților lui decât ca pe un loc unde, eventual, își poate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de prăpădit, că nici măcar să stârnească mila nu e-n stare... Dacă povestesc la băieți, nu mă crede nimeni. Oho, zic ei, da’ tu ai o adevărată mină de aur, Coltuc ăsta, pleașcă pe capul tău. Alții trebuie să-i stâlcească pe-ai lor de mici, tu l-ai primit de-a gata... Și, când colo, el aduce un colț de pâine, și aia uscată, ca de anafură... Lasă-l, săracu’, auzi vocea Melaniei, nu vezi că și-așa e destul de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Și eu am fost bolnavă, să știi... Pentru mine lucrurile alea nu s-au întâmplat numai atunci, s-au întâmplat de multe ori după aia, când mă înconjurau tot felul de chipuri, mă loveau și mă azvârleau printre alții, la fel de stâlciți în bătaie ca mine. Am zis că, dacă lupt mai departe, o să-mi treacă. Am intrat în politică, am lipit afișe, am convins lumea, am crezut că am învins. Peste câțiva ani, am văzut, cu groază, că lumea aștepta salvarea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu ar fi air bag-ul acesta montat discret în viscerele noastre, balonul ăsta umflat cu iluzii menit să ne apere de șocul ciocnirii cu singura perspectivă certă a vieții noastre (care este sfîrșitul), nu ne-am trezi cu sufletul stâlcit în fiecare dimineață? Dacă nu am fi prinși în plasa puzderiei de lucruri pe care ne propunem să le facem ― de la cele mai mărunte (chiar și pentru a bea un pahar de apă e nevoie de un atom de voință
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
încurajată de public, mai ales că procurarea operelor lui Alexandri sau a lui C. Negruzzi ar trebui s-o facă fiecare în interesul său propriu. Astăzi când ziare, profesori, ba până și o academie și-au pus în cap să stâlcească graiul românesc, singurul liman și adăpost împrotiva limbei păsărești practicate de gazetari ș. a. sunt fără îndoială scrierile celui mai bun prozaist român (C. Negruzzi) și a celui mai mare poet al nostru, V. Alexandri. A treia parte a operelor complete
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îl are și cât îl are, este neînchipuit de mare. Față de ea, faptul de a nu intra în joc la un premiu, de a nu figura în istoria lui Alex Ștefănescu sau pe lista lui Manolescu, de a i se stâlci un titlu și de a avea mai puțin de șase pagini în dicționarul lui Simion, de a nu fi decorat, aplaudat, invidiat de vecinii de bloc nici nu contează. Dacă are cu adevărat vocație, meșteșug la claviatură, să nu zic
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
beneficiase de vreun ecou în presa franceză"402. Reușește însă publicarea teatrului caragialian în Franța. Magda Jeanrenaud disecă actul traducerii pieselor lui Caragiale și enumără mai multe ipoteze care ar sta la baza insuccesului: dificultatea traducerii neologismelor de proveniență franceză stâlcite de autor, a indicațiilor scenice, a repetițiilor, a clișeelor, a numelor proprii, a poreclelor și a formulelor de adresare afectivă, transferarea referințelor culturale, redarea interjecțiilor, a punctuației și a derizoriului. "Deși se intitulează adaptare", constată Magda Jeanrenaud, "traducerea pieselor lui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
-l uite și nu se poate. Era o schiță de portret, dar omul merita mult mai mult, eu puteam doar atît și-aveam convingerea că fac un lucru extraordinar! Mai tîrziu mi-am dat seama că în loc să luminez un chip, ,,stîlceam” o imagine și m-am rușinat. A trecut timpul, deceniile de care vorbeam, și eu m-aș mai fi dus și nu pe la dom` Buraga, pînă într-o zi , într-o zi cînd, cu niște prieteni, m-am hotărît... Reîntîlnirea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Fragmente lingvistice de Wilhelm von Humboldt, publicate în aceeași revistă la p. 161-164). Din aceeași pornire semidoctă a rezultat și scrierea filosofie în loc de filozofie. Nici fețele bisericești nu s-au putut înfrîna de la pornirile semidocte, scriind Iisus în loc de Isus, și stîlcind astfel însuși numele Mîntuitorului, căci limba română actuală nu are în specific situații de dublu [i] în hiat la început de cuvînt. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ELEMENTE DE FILOZOFIA LIMBII 8 9 Cuvinte lămuritoare Probleme introductive Existența, esența și manifestările limbii Determinările și relațiile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a autorităților. Avem nevoie de imaginarea, pe termen lung, a unui proiect național pentru a ajuta la dezvoltarea mediului rural 151. Din nefericire, mulți decizionali nu au nicio legătură cu satul, raportându-se la acesta prin propria viziune folcloric bucolică, stâlcită în numeroase privințe. Modernizarea României a exceptat în bună măsură mediul rural care a continuat să trăiască în realități medievale. Nu întâmplător, în perioada antebelică, au fost purtate răscoale în numele sfântului pogon. Au zguduit statul din temelii, iar furia lor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mijloc s-ar afla doar simpla nevoie a definirii de sine, dar în spatele calificării stă dorința, poate chiar voluptatea autoflagelării: Cioran își reproșează neputința de a merge cu distrugerea (autodistrugerea?) până la capăt. Continuă, deci: „Toți cei cărora nu le-am stâlcit mutra sunt tot atâtea reproșuri pe care mi le fac și care-mi otrăvesc existența” (idem). Altundeva, aceeași nemulțumire că excesele violente nu-s decât proiecții imaginare. „Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec pocnindu-i pe oameni
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lașitate, «ânțelepciune», deliberare, atavism. Ă Explozia, ba nu, nevoia de explozie, iată ce simt, dar cum știu că nu pot exploda, mă consum regretând, mă istovesc urându-mă, îmi reproșez că sunt sub posibilitățile mele Ă aș vrea să-mi stâlcesc mutra, într-atât mă exasperează compromisurile, concesiile, resemnările mele. Nu mai suport să mă stăpânesc. Va trebui să urlu în sfârșit Ă să urlu ca să nu mai urlu” (III, 138). Așadar, un Cioran violent? Unul atras de „oamenii cruzi”, „indiferent
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să sorbi" ("N-ai să vii"). Cântecele sunt de nevastă, de muiere, de fetie, de ursitoare, de cununie, de împreunare; oricum bărbatul este regele puternic, ușor distant, sau uneori gestificând și plângând superficial, într-o ușoară cochetărie de cântec: "Am stâlcit-o, am stâlcit-o,/ de din alb am dezalbit-o/ de din rece am încălzit-o/ și am pierdut-o și am pierdut-o." ("Cântec"). Doamna blândă, doamna ce poartă lumina dintâi (L. Blaga), doamna rosturilor este aceea în fața căreia, supus
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ai să vii"). Cântecele sunt de nevastă, de muiere, de fetie, de ursitoare, de cununie, de împreunare; oricum bărbatul este regele puternic, ușor distant, sau uneori gestificând și plângând superficial, într-o ușoară cochetărie de cântec: "Am stâlcit-o, am stâlcit-o,/ de din alb am dezalbit-o/ de din rece am încălzit-o/ și am pierdut-o și am pierdut-o." ("Cântec"). Doamna blândă, doamna ce poartă lumina dintâi (L. Blaga), doamna rosturilor este aceea în fața căreia, supus și reverențios, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
simte și nu trăiește, ci doar produce intensificări și dorința bolnăvicioasă de mai multă plăcere. Relațiile capitaliste, segregarea materială, formele impersonale și electronizate de lucru, creșterea volumului de muncă, exploatarea cotidiană, impunerea unor standarde tot mai înalte ("parametri" de atins!) stâlcesc și transformă viața și sexualitatea. Sexul occidental se caracterizează prin două cuvinte: depasional și rece. Un sex al capitalului. Iluzia că prin sex omul sondează adevărul din el se bazează pe o tradiție discursivă istorică, de la vechii greci la omul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
degradează retorica "serioasă" până la un limbaj imaginar, coboară lumea la materialitate, la imaginea corporală a acesteia. De pildă, cearta din casa de aramă din Povestea lui Harap-Alb, dintre "monștri" care sunt personaje carnavalești (Petru Poantă). Cuvintele acestor bufoni grotești sunt stâlcite, sonoritatea coborâtă, mișcările trupului au ceva grotesc. Aceleași lucruri se remarcă în parodierea sau degradarea infernului și a paradisului în Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Personajele devin niște măscărici, pactul cu diavolul este grotesc, râsul regenerator abundă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
natură a indispune și pe cei mai zeloși aderenți. Cronica, XXV, 27 (6 iulie 1990), p.1 UBI JUSTITIA? Un grup insolit de apărători ai "democrației populare" au arestat de câteva săptămâni pe un lider al studenților protestatari, l-au stâlcit în bătaie și l-au predat poliției pentru a le desăvârși opera. Aceasta în anul 1990, șase luni după abolirea dictaturii, când țara dispunea de o ordine legală, cu paragrafe de cod penal și instituții menite a le folosi la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rezidă prin urmare în aceea de a fi el însuși și un altul, fără a fi nevoit să aleagă, fără a respecta cu strictețe legile ce acționează de o parte sau de alta a podului. Poate simplifica, sau complica, sau stîlci sintaxa, poate inventa, pentru nevoile sale, un cuvînt pe care franceza academică l-ar digera sau integra cu greu, poate amesteca vorbiri diferite, fără ca lingviștii conformiști să se indigneze. A scrie în franceză devine astfel o nouă rațiune de a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]