996 matches
-
că treceam relativ ușor la scrierea de poeme în idiomul ce devenise limba mea de toate zilele: "Află, Ilie, că toți poeții români izbutesc în această tentativă! Poezia este genul cel mai îngăduitor, până la un punct, căci până și unele stângăcii pot contribui la exprimarea ființei - dacă autorul are ceva de exprimat! Mai greu îți va fi dacă îți pui mințile și cu proza!" Aveam s-o fac, peste alți câțiva ani, cu un mic roman-basm, La chute vers le zénith
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
campionul olimpic en-titre, austriacul Fritz Strobl a terminat pe poziția a 8-a. Românul Daniel Florentin Nicolae, a încheiat pe locul 53, la 12 secunde față de lider, cu următoarea declarație: „Atât am putut să fac”; el a coborât cu multe stângăcii, dezechilibrându-se sever de câteva ori. În proba feminină, aurul a revenit austriecei Michaela Dorfmeister (32 ani), 24 de victorii în Cupa Mondială, care le-a devansat pe Martina Schild (Elveția) și suedeza Anja Paerson; austriaca a reușit cea mai
Agenda2006-07-06-torino2 () [Corola-journal/Journalistic/284759_a_286088]
-
titlul unui articol al lui Dimov despre Ion Barbu mi se pare întru totul relevant) a celei dintâi. Spre deosebire de creația poetică, strânsă în volume după mulți ani de gestație, scrisorile de dragoste ale lui Leonid Dimov au farmecul, dar și stângăciile tinereții. E firesc, întrucât ele acoperă intervalul 1943-1954, înfățișându-l pe autor (născut în 1926) în faza unei adolescențe de care se desprinde cu greu. Îndrăgostit până peste cap de o fată cu poeticul nume Lucia Salam, care visează la
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
Referitor la lirica albumului, Andrei Hațegan declara: „Suntem încă niște copii, care se chinuie foarte mult să facă lucrurile să iasă cum trebuie, dar de cele mai multe ori fac numai prostii, dar... "damn!", toată lumea îi iartă, pentru că sunt cumva simpatici în stângăcia lor. Cred că asta ar fi starea generală pe care eu, cel puțin, aș vrea s-o transmită albumul. Cred că piesa 'Apple' e și cea mai reprezentativă în acest sens.” Titlul albumului se referă la „adolescența muzicală” a formației
Adolessons () [Corola-website/Science/322470_a_323799]
-
un soi de mitologie a vieții trupești, cutezător ascendentă spre propria-i izbăvire estetă). Materia utilizată e suculentă aidoma unui fruct copt, scurgîndu-se, precum un lichid, printre degetele celui ce încearcă a o strînge în pumni: "din sînii desenați cu stîngăcie pe varul/ adăposturilor curge lapte îndoit cu nisip" (Sînt un popor neguvernabil). Sau: "Dar nu se aude nimic. bat tunurile dintre/ pleoape" (Războiul continuu). Sau: "văd cum zidurile/ se strîng/ ca un pumn de flăcări într-un felinar/ amenințînd întunericul
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
context, doar un obiect în sine, un element de decor, ci materializează un sistem de gîndire, un mecanism care tarează, deformează percepțiile, vorbirea, personalitatea pînă la clișee de tot felul: Jonathan se bîlbîie, are tot felul de ticuri, gesturi repetitive, stîngăcii, ritmuri bizare. Orice evadare din acest sistem existențial absurd, impus de mamă, pare de-a dreptul o aventură. Într-o astfel de "ieșire", o întîlnește pe Rosalie (Dorina Chiriac), o fătucă vitală care ar vrea să-l "corupă" și să
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
revedere. Fusese o seară cu-adevărat încântătoare. —Mulțumesc că m-ai adus, mi-a spus el. —Cu plăcere, i-am răspuns eu zâmbindu-i. —Ăăăă... vrei să... adică... îți pot oferi o ceașcă de ceai? m-a întrebat el cu stângăcie. — Când... ăăă... vrei să spui acum? l-am întrebat eu la fel de stângaci. Nu, mă gândeam la o dată cândva, în cursul lui decembrie următor, mi-a zâmbit el. Refuzul meu trebuia să intervină automat. Cuvintele îmi ajunseseră pe limbă dinainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
variată. [77 ianuarie 1881] ["ASEARĂ LA TEATRUL NAȚIONAL... "] Aseară la Teatrul Național s-a reprezentat pentru întîia oară piesele: Moartă și vie, comedie în 3 acte, traducție; Scânteia și Puiculița, comedii în câte un act. Abstracție făcând de oarecari mici stângăcii, piesele au fost bine interpretate. În prima piesă d. Iulian și d-na Romanescu au avut câteva momente de naturaleță admirabile. Traducția acestei piese ar fi putut fi mai bine îngrijită. Sfârșitul ei nu prea e natural; ni se pare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
foarte neplăcut din punctul de vedere al prestigiului și demnității statului român a avut loc în zilele acestea între ministrul nostru plenipotențiar la Constantinopol și guvernul sultanului. D. Dumitru Brătianu s-a pripit a face niște pași diplomatici a căror stângăcie l-a silit mai târziu a se întoarce înapoi d-a-ndăratele. Începând, fără să se gândească bine, prin aceea ce se numește la morgue espagnole, pe care a împins-o, cum vom vedea, mai departe decât vestitul ambasador al Grenadei din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât constitutiv, și care, din contra, e negațiunea oricării mari formațiuni de stat, idealul lor politic e o Grecie mare, cuprinzând poate Imperiul bizantin de odinioară, format de romani, dar atât de rău guvernat, atât de cumplit esploatat, cu așa stângăcie susținut de moștenitorii bizantini. Îndealmintrelea grecii au păstrat până azi vechea lor manieră de răspândire pe țărmuri de mare și în centre comerciale, și numai pe ici pe colo formează sate de populațiune rurală, încît istoricul Paparigopulos, voind a delimita
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apele Rusiei. Planul de-a cuceri Ardealul era visul aievea al tuturor Pătărlăgenilor, un vis pretextat de patrioți pentru a face colecte pentru arme a căror socoteli nu le știe decât unul Dumnezeu. Între noi vorbind, planul era o îndoită stîngăcie: întîi, pentru că Ardealul e o cetate firească, lesne de apărat de oricine e-nlăuntru, al doilea, pentru că veleitățile radicale aveau să îngreuieze peste măsură poziția politică a conaționalilor noștri de peste Carpați. Urmarea imediată a veleităților radicale a fost uniunea silită a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
flexibilitatea... de a se adapta imediat la cele mai diverse și fluctuante condiții de luptă”, „capacitatea de a renunța la o comfruntare deschisă Împotriva unor forțe concentrate și mult mai numeroase și, În același timp, abilitatea de a profita de stângăcia și lipsa de mobilitate a dușmanului și de a ataca În momentul și locul În care acesta se așteaptă cel mai puțin”. Eșecurile anterioare ale revoluționarilor social-democrați, insista Lenin, puteau fi puse tocmai pe seama lipsei de organizare, planificare și coordonare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
zid, e pe deplin îndreptățită. În ciuda spațiului fatalmente limitat al colecției debutanților, în ciuda obligației asumate de autor de a oferi o varianta prescurtată, romanul rezistă și anunță calități ale unui narator cu mari posibilități epice. Trama este condusă, în pofida unor stângăcii de început (romanul este scris acum circa 10 ani!) cu destulă îndemânare și deși numărul de pagini (133) este nesatisfăcător câteva personaje (Durban, Donia, Ozana și, chiar, Tomina și Cârjan) se mișcă bine în structura acțiunii, demonicul, inteligentul Durban și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noi din motive de spațiu) e un potențial câmp narativ nodal, din care s-ar putea dezvolta destine de un dramatism accentuat, căci fiecare din eroii lui Th. Codreanu păstrează germenii unei evoluții pline de interes. Observând, în final, că stângăciile sunt mai degrabă ale tehnicii "rezumatului" la care romanul propriu-zis a fost supus (și pe care l-am cunoscut în manuscris) recomandăm cu căldura cititorilor noștri cartea unui prozator autentic, de la care așteptăm surprize dintre cele mai elocvente. De altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
demonstrează că tânărul de atunci a început cu poezia, dar s-a resemnat, pentru că s-a trezit din somnul poetic la realitatea critică. Mi-ar fi plăcut să rămână în atmosfera "somnoroasă" a lirismului, întrucât, dacă unele încercări denotă oarece stângăcie, cel puțin una dintre ele surprinde. Sper să am dreptate: "Pietre de moară îmi umblă în creier/ Și macină, macină-ntr-una./ Și boabele râd și s-ascund/ Și-n zdrumicări se desfată/ Ai, pietrele, pietrele urlă și plâng." (Pietre, 1953). Expresionism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ideile și argumentele, care sunt gata să accepte, la nevoie, failibilitatea tezelor și desfășoară până la nivelul asumțiilor filosofice interpretările proprii. Acești istorici și critici literari sunt rari, la noi. Din nefericire, prea rari. Chiar și la cei mai proeminenți, aflăm stângăcii în formularea considerentelor filosofice, care lasă loc obiecțiilor, atunci când lucrurile se iau în serios. Se știe, firește, că hermeneuticile și formulările tehnice ale filosofilor par prozaice multor literați. Adesea, ei preferă frazări intuitive, mai calde, chiar dacă acestea riscă să trădeze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intervenit în mod constant, cu întreaga sa autoritate științifică și morală în restabilirea și cunoașterea integrală a adevărului. Volumul postum de Versuri clandestine (1997) pune în lumină o anume sensibilitate lirică, dar nu un poet de autentică valoare. În ciuda numeroaselor stângăcii de exprimare și a unei căutate poze melancolice, se strecoară uneori printre ariditățile versului accentele veritabile ale durerii nedisimulate. „Stingher, pribeag și rătăcit/ într-o necunoscută țară/ pustie, mohorâtă și bizară”, preocupat de tot ceea ce a lăsat acasă, de patria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
vieții orădene de la sfârșitul celui de-al treilea deceniu din secolul trecut, poate prea șarjat, precum și un episod de epică senzațională, legat de reînscăunarea lui Carol al II-lea, în fond prilej al unui elogiu peste poate al noului rege. Stângăcie în însuflețirea unui personaj ideal, ca și în atingerea obiectivității se înregistrează în romanul Kyazim, care ar fi trebuit să fie o reconstituire veridică a revoluției „junilor turci”, interesantă ca suită de evenimente, dar și pentru reflexul lor în viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
drept cuvânt, lipsită de valoare. Numai un nebun mai poate citi cu respect un roman. Atunci e mai bine să-l îmbraci în haine de sărbătoare. Atâta vreme cât nu se pretinde a fi o operă măreață! O să-mi scriu romanul cu stângăcie, făcând dinadins treabă de cârpaci, doar ca să-i pot smulge prietenului un zâmbet de plăcere adevărată. Oh! De-aș vedea chipul fericit al prietenului meu! Dar ce m-a apucat oare să trâmbițez despre proză proastă și personaje negative, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pe care Zeus le-a supus sub formă animală și care după aceea au trebuit să se pună la adăpost de furia consoartei lui mânioase. Nu că mi-aș vedea masiva, părăginita, blânda mea mamă, mereu lustruind în jur cu stângăcie, ca pe o fugară de imensă frumusețe ce încearcă să se adăpostească de o astfel de mânie măreață, sau că l-aș vedea pe tata ca pe un olimpian cu picioare de marmură. Mama cosea nasturi într-o fabrică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
dar cu o față îngustă, cu paloarea și toate celelalte semne care indică probleme la plămâni, cu o voce lină, vorbă repezită și timiditate. Nu i-am spus niciodată nici un cuvânt, ci mă duceam pe lângă ea prefăcându-mă cu mare stângăcie că doar treceam pe acolo, pulsând în secret de încântare și șiroind jalnic. Mă strângeam tot în mine, arătând complet insensibil, ca și cum m-aș fi gândit la cu totul alte lucruri. Cu fața ei cu trăsături rusești și ochii deschiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
toți tinerii favoriți creduli l-au auzit de la protectoarele lor, de la nevestele de general sau de politician, în toate ducatele, orașele, capitalele lumii. Doar nu vreți să spuneți că știți totul despre Willa, doamnă Renling, i-am răspuns eu cu stângăcie. Ea nu e genul... Nu am continuat, pentru că i-am văzut expresia de dispreț. — Dragă băiete, vorbești ca un gogoman. N-ai decât să ieși cu ea dacă așa poftești. Doar nu sunt maică-ta. Dar o să vezi tu, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ședeam întins pe podeaua camerei mele, pus la patru ace și gata de cină, cu o răbdare condamnată, mâncat de dorință și gândind fără rost la vreun gest de efect - vreo floare, cometă, stea care să-mi îndepărteze prostia și stângăcia. Însă o studiasem îndelung pe Esther, ca să îmi dau seama ce ar putea-o induce să se vadă cu mine, în lumina viselor mele. Adică într-un nor de sublim. Cerându-i doar să se unească cu mine, să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și un rid timpuriu, ca semnele lăsate pe hârtie de seismograf. Nu era unul dintre acei tipi înalți despre care gândești că fac parte dintr-o categorie ce funcționează pe baza unui principiu mecanic diferit, dar nu se mișca cu stângăcie deși avea o postură relaxată. Faptul că locuia în Burton Court, asemeni unui nou Hristos sau unei Magdalene, și avea statutul de profesor universitar, acea stare de grație a becherului cărturar, mă cucerea din start. Pe Padilla îl lăsa rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
obțin ceva mai multă viteză din resursele corpului meu, dar fără nici un rezultat. Apoi am simțit o mână înșfăcându-mi maioul chiar în locul unde ar fi trebuit să se găsească numărul echipei câștigătoare și, speriat, mi-am frânat fuga cu stângăcia unui albatros care se oprește din zbor. Urmăritorul meu era, bineînțeles, Seymour, care arăta și el la fel de speriat. Ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat? m-a întrebat înnebunit. Continua să mă țină de maiou. M-am descătușat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]